|
|
|
Elemente crestine in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si ,,Harap-Alb" de Ion Creanga
Asemanari
Acest capitol aduce in discutie temele din cele doua opere in care se reflecta elemente crestinine specifice din ambele culturi.
Crestinismul e traditia eterna a spiritului care in ordinea omeneasca se suprapune traditiei autohtone . Crestinismul este religia acelora care marturisesc credinta in Iisus Hristos, pe care-l recunosc si-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu si purtator al unui mesaj universal de mantuire. Se caracterizeaza prin monoteismul sau, nucleul fundamental al credintei crestine consta in afirmarea lui Dumnezeu ca fiind creator al universului si, prin urmare, al omului, se caractrizeaza prin iubirea fata de aproape. In Iisus Hristos este recunoscuta o dubla natura: divina si umana, ca dupa moartea sa pe cruce Iisus Hristos a inviat din morti, constituie in teologia crestina o dovada a acestei duble naturi.
Crestinismul a devenit religie legala in 313 prin Edictul de la Milan dat de Constantin cel Mare. Constantin cel Mare era imparatul Romei si nu era crestin. El a devenit crestin dupa o lupta cu Maxentie pe care a castigat-o. El a vazut pe cer un semn in forma de cruce in care scria ,,Sub acest semn vei invinge". Imparatul a dat ordin ca pe toate steagurile sa fie inscriptionat acest semn. Dupa ce l-a invins pe Maxentie el a declarat crestinismul religie oficiala in Constantinopol. In traditia romaneasca pe 21 mai ii sarbatorim pe ,,Sfintii Imparati Constantin si Elena".
Primul element crestin ce se intalneste in ambele opere este cifra trei. Harap-Alb este supus la trei probe, Imparatul Verde si Rosu au trei copii, Spanul il pune sa aduca trei salati din gradina ursului, calul zboara de trei ori in jurul soarelui. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" lordul se duce trei zile la vanatoare, vaneaza trei animale, Gawain primeste trei sarutari, el mai ramane trei zile la casa lordului. In finalul celor doua opere Gawin primeste trei lovituri de la Cavalerul Verde, iar Harap-Alb este readus la viata cu ajutorul a trei obiecte magice.
In ambele opere intalnim o triada reprezentata in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" de Arthur regele, Arthur unchiul si Gawain nepotul acelasi lucru fiind valabil si in cazul lui Harap-Alb si al Imparatului Verde. Arthur a fost un rege legendar celtic care ar fi trait in sudul Angliei pe undeva in secolul 15. El era regele Camelotului si unchiul lui Gawain. Imparatul Verde conducea celalalt tiram si era unchiul lui Harap-Alb.
Cifra trei a imbracat foarte repede semnificatia 'perfectiunii divine' si a desavarsirii. Trei semnifica Trinitatea divina: Tatal, Fiul, Sfantul Duh. Dumnezeu Tatal este Creatorul, Fiul este Iisus Hristos care Dumnezeu L-a trimis pe pamant pentru mantuirea noastra. El a murit pentru iertarea pacatelor noastre, a inviat si s-a inaltat la ceruri. Sfantul Duh a participat la creatie, i-a inspirat pe scriitorii Sfintelor Scripturi, a umplut viata lui Iisus cu putere. Trei defineste echilibrul si suficienta
Pe langa acesta cifra mai intalnim de asemenea cifrele cinci si doi. Cele cinci virtuti cavaleresti reprezentate in interior pe scutul lui Gawain pot fi asemanate cu cei cinci prieteni fabulosi ai lui Harap-Alb ei avand o reprezentare exterioara. Virtutile cavaleresti reprezentate pe scut ii amintesc lui Gawain sa respecte codul onoarei, il sprijina si il protejeaza de rau. Scutul sau are doua parti pe o parte se gaseste Fecioara Maria si pe cealalta parte pentagrama. Aceste lucruri simbolizeaza natura duala a poemului: crestina si pagana. Scutul este o forma de protectie morala si fizica care ii aduce aminte de virtutile cavaleresti si credinta in Dumnezeu. Virtutile care se gasesc pe scut se gasesc si in invatatura crestina. Aceste sunt: prietenie, generozitate, castitate, curtezanta. Cifra cinci semnifica de asemenea cele cinci rani ale lui Iisus care ofera vindecare sufletelor si corpurilor ranite
,He rested till morning then rose to get ready,
asked early for his armor and they brought it all out,
arranging each piece on a rich, red rug" (33a)
,,S-a odihnit pana dimineata, apoi s-a ridicat sa se pregateasca,
A cerut foarte devreme armura sa si ei i-au adus-o
Aranja fiecare piesa pe un covor rosu (33b)
Harap-Alb este readus la viata de fata Imparatului Ros dupa ce Spanul il omoara. Harap-Alb este comparat cu Iisus care la fel ca el a inviat din morti. Diferenta intre ei este ca Harap-Alb a fost ajutat de fata de imparat, iar Mantuitorul nu a fost ajutat de nimeni. Puternica, hotarata, sigura pe sine ea il respinge pe Span si il accepta pe cel care trecuse de probele tatalui sau. Avand un foarte puternic sentiment al dreptatii, fata dezvaluie adevarata identitate a lui Harap-Alb.
Acesta este ucis de Span dar renaste fiind stropit cu apa vie si apa moarta. Spanul este pedepsit de calul nazdravan printr-un zbor care purifica si armonizeaza. Putem intrezari aici raspanditul motiv arhaic al Pacatului Originar, care presupune, la nivelul gandirii mitice, patimile eroului mitic simbolizate in basm prin incercarile supraomenesti la care e supus Harap-Alb. Purificarea, moartea si invierea, initierea, reprezinta sfarsitul Patimilor, mantuirea eroului mitic si eliberarea sa din jugul propriului sau Pacat Originar. De altfel Spanul stia ca Harap-Alb se poate elibera din robie numai prin efectuarea ritualurilor de purificare si initiere. El ii marturiseste fiului de crai: ,,Si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invia".
Prin moarte Harap-Alb isi incheie existenta in curs de initiere si renaste mire, initiat. Dupa moarte numele lui de sluga devine renume. Dupa ce il readuce la viata, fata ii da palosul de mire si imparat, simbol sarcedotal al puterii. Urmeaza atat binecuvantarea parinteasca cat si cea cosmica. Nuntirea se face sub semnul cosmicului.
Iisus Hristos a inviat de Paste. De Paste sau Invierea Domnului fiecare credincios poarta in mana o lumanare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.
Ouale simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea Sa din morti iar culoarea rosie a oualelor simbolizeaza sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.
In cele doua opere este prezenta culoarea rosie. In ,,Harap-Alb" rosul il gasim in denumirea Imparatului Ros. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" intalnim culoarea rosie in cicatricea de pe gatul lui Gawain. Cicatricea este simbolul incalcarii codului moral. Precum numele ce-l poarta, asa este si imparatul, avand caracter ambivalent. Valenta negativa dezvaluie partea intunecata a imparatului, insusire reflectata si in conditia lui de om insemnat ce atrage asupra celorlalti teama, instinctul de a se feri, proteja, a-l indeparta pe cat posibil. Acest lucru se poate observa cel mai bine in sfatul pe care il primeste Harap-Alb de la tatal sau privitor la necesitatea de a se feri de un astfel de om insemnat ("sa te feresti de omul ros cat ii pute").
Simbolistica omului "rosu" isi gaseste randacini inca din cele mai vechi timpuri, fiind prezenta in multe din mitologiile lumii. In religia crestina, Iuda era ros, precum si Irod urmand in viitor si Antihristul. Neron, autorul primei persecutii considerat ca Antihrist de crestinii din vremea lui, avea parul rosu, ceea ce se pare, era cazul intregului sau neam. Rosul este si culoarea infernului si a diavolului, precum si a animalelor "presupus" subordonate acestui taram. Culoarea are insasi semnificatie pozitiva ca expresie a iubirii biruitoare in scenele creatiei si ale invierii lui Hristos. De aici si coexistenta in basme a lui Verde Imparat care el exprima echilibrul.
Fecioara Maria in crestinismul romanesc ea este cea care i-a dat nastere lui Iisus. A fost fiica lui Ioachim si a Anei. Cand Arhanghelul Gabriel, i-a spus ca ea il va naste pe Fiul Lui Dumnezeu ea era logodnica lui Iosif din Nazaret. Gawain se ruga la Fecioara Maria in calatoria sa pentru a-1 salva si a-l ocroti de cele rele. Scutul simbolizeaza perfectiunea, credinta si puterea lui Gawain asupra raului.
In Harap-Alb cifra cinci este reprezentata exterior prin cei cinci prieteni ai lui Harap-Alb. Aceste personaje apartin realismului grotesc, care se mantin in sfera de emanatie populara. Elementele ce il compun sunt amplificate prin reprezentarea hilara, Este o viziune eroic-populara si hiperbolizanta. La fel ca si cei cinci prieteni fabulosi ai lui Harap-Alb il protejeaza, il ajuta sa depaseasca situatiile dificile. Gerila este "o dihanie de om", Flamanzila " o namila de om" ,Setila " onanie de om",Ochila "o schimonositura de om",iar Pasari-Lati-Lungila e " o pocitanie de om".Astfel ipostaza umana e vazuta in oglinzile buclucase ale simturilor.
Pe fiecare il intalneste in plenitudinea manifestarilor specifice. Cei cinci traiesc intr-o deplina singuratate, fiind respinsi din zona umanului. Toti formeaza se pare un intreg, bazat pe solidaritate si comunicare. Existenta lor sugereaza civilizatia arhaica, rurala, marcata de cuvintele plug, mugur, brazda , moara , vite. Fiecaruia Harap-Alb ii face cate un portret in care se imbina caricatura , hazul , grotescul, fabulosul cu realul. Portretele lor sunt hiperbolizate. Uneori sunt insiruiri de fraze ritmate "Poate ca acesta-i vestitul Ochila,frate cu Orbila, var primar cu Chiorila,nepot de sora lui Pandila , din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila,ori din targ de la Sa-l-cati,megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati". Intalnindu-i pe cei cinci nazdravani Harap-Alb este uimit si pentru prima data rade. Rasul lui este sincer, inocent, naiv, pur,din perpectiva rurala fiind reactia omului normal. Fiul de crai rade de aparente, el nu cunoaste esenta celor cinci.
O alta simbolistica comuna este cea redata de cifra doi. In Harap-Alb sunt doua taramuri diferite. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" sunt doua castele cel al lui Arthur si cel al lordului Bertilak.
Intre cele doua taramuri din Harap-Alb nu exista foarte multe diferente. Ambele au imparati buni, ambele sunt bogate. Ele se afla la o distanta foarte mare unul de altul. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" diferentele intre cele doua castele sunt graitoare. La curtea lui Bertilak vanatul este o parte vitala a vietii tuturor in care toata lumea participa. Este principala sursa de mancare si o activitate sociala in care un intreg grup social lucreaza in comun pentru binele tuturor. In contrast la curtea lui Arthur se pune accentul pe lux, consumul de bunuri de o societate aristocrata.
Sunt personaje in ambele opere care au natura duala. Arthur care este regele Camelotului si unchiul lui Gawain, iar Imparatul Verde este unchiul lui Harap-Alb si imparat, Cavalerul Verde are doua naturi una sociala si una salbatica acest lucru fiind evidentiat atunci cand isi face aparitia la curtea lui Arthur tinand intr-o mana o ramura de maslin iar in cealalta un topor.
2 Deosebiri
Pe langa asemanarile care exista intre cele doua opere, sunt de asemenea prezente si foarte multe deosebiri.
,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" debuteaza cu sarbatorirea Craciunului care este o sarbatoare crestina dar care are foarte multe elemente pagane, iar "Povestea lui Harap-Alb" fiind un basm timpul si spatiul nu sunt specificate
One Christmas in Camelot King Arthur sat
at ease with his lords and
loyal liegemen
arranged as brothers round the Round Table.
Their reckless jokes rang about that rich hall
till they turned from the table to the tournament field
and jousted(au luat parte) like
gentlemen with lances and laughs,
then trooped (au mers incolonati) to court in a carolling crowd.
For the feast lasted a full fifteen days
of meals and merriment (veselie) (as much as could fit.)
Such gay glee(veselie) must
gladden(incanta) the ear --
by day what a din(veselie), and dancing by night!
The halls and chambers were heaped (incarcate) with happy
lords and ladies as high as you like!" (34a)
,, Un Craciun la Camelot regale Arthur statea
in tihna cu lorzii saisi cu vasalii sai loiali
aranjati ca fratii in jurul mesei rotunde
glumele lor nesabuite sunau in holul bogat
pana ei s-au intors de la masa pe camp
si au luat parte ca niste domni cu lance si rasete
apoi au mers incolonati la curte intr-o multime care canta colinte
pentru ospatul care a durat 15 zile
cu mese si cu veselie atat cat putea incapea
Asemenea veselie incanta urechea
prin veselie ziua si dans noaptea Holurile si camrele erau incarcate cu fericire" (34b)
,,Amu cica era odata intr-o tara un crai, care avea trei feciori." (35)
Mantuitorul s-a nascut pe 25 decembrie in noaptea de Craciun. Cand Iisus s-a nascut, pastorii isi duceau oile pe dealuri in jurul Betleemului. Luca ne spune ca un inger a aparut la "cativa pastori care stateau in camp". Cand Iisus Hristos s-a nascut, oamenii cunoscuti ca magi au venit din est ca sa i se inchine ghidati de o stea. De la Nasterea Lui Iisus avem si sarbatoarea de origine crestina Craciunul.
Oaspetii se aduna la curtea lui Arthur si primesc mancarea inainte ca el sa apara. Cind regele apare nici un oaspete nu mai vorbeste si incep sa se interpreteze cantece vesele de Craciun.
Un personaj batran si celebru este si Craciun, pastorul mitic, a carui legenda a fuzionat foarte frumos cu mitul Nasterii Domnului. Legenda spune ca, fara acordul sotului, Craciuneasa o primeste in gazda pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taie mainile, insa Maica Domnului i le lipeste la loc.
Minunea il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat nevatamata de pedeapsa lui necugetata, Craciun aprinde un rug din trunchiuri de brad in curtea lui si joaca o hora cu toate slugile lui. Dupa joc, Craciun imparte sfintei familii daruri pastoresti: lapte, cas, urda, smantana. De aici transfigurarea lui Mos Craciun intr-un sfant, care aduce de ziua nasterii lui Iisus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor. Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde.
Cantecele vesele de Craciun din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" pot fi asociate cu aceste colinde. In unele zone din Romania, in Ajunul Craciunului, gospodarii isi strang din sat tot ce au imprumutat. Parintii pun copiilor banuti in buzunare de Craciun pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat. Tot in Ajunul Craciunului, painea se asaza sub masa pentru a aduce noroc familiei, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug. In orice loc din Romania, Craciunul incepe cu postul care dureaza sase saptamani. citat
In unele parti ale tarii exista un obicei numit "Umblatul cu icoana', care semnifica nasterea lui Iisus. Colindele cea mai raspandita traditie a romanilor transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an.
Primul simbol crestin in ,,Harap-Alb" este botezul cosmic al acestuia in care devine un om universal citat Atunci cand calul se transforma si zboara pentru prima data cu el ajungand cu picioarele pe soare care este centru Universului el va deveni om universal. ,,Botezat" intru luna si soare el va fi pregatit pentru a primi numele de Harap-Alb. El sta sub semnul puterilor cosmice si inaintea fiecarei probe calul isi va aduce stapanul in Univers pentru a revigora aceste puteri. Aici se intalnim un motiv tipic basmului romanesc motivul cautarii norocului calatoria lui Harap-Alb fiind un drum al maturizarii, un drum al initierii. O diferenta intre cei doi cai este ca cel al lui Harap-Alb vorbeste si il ajuta in calatoria sa, iar cel al lui Gawain nici nu il ajuta, nici nu vorbeste ci pur si simplu face parte din decor neavand nici un rol. Spre deosebire de Harap-Alb care este un tanar necopt, neexperimentat si nu stie la ce sa se astepte, Gawain este mult mai experimentat el are deja o baza morala bine stabilita, stiind la ce sa se astepte. .
Botezul este un obiei crestin in traditia romaneasca. Biserica Ortodoxa se dovedeste pastratoare fidela a traditiei primare si in privinta slujbei botezului. Slujba propriu-zisa a botezului este unita cu cea a mirungerii. Cuprinde rugaciunile pentru sfintirea apei de botez, binecuvantarea untdelemnului 'bucuriei' si ungerea prebaptismala a candidatului cu el, afundarea intreita a pruncului in apa sfintita, ungerea lui cu Sfantul mir, lecturile biblice,(Apostolul si Evanghelia), spalarea si tunderea simbolica a pruncului, ectenia pentru nasi si apolisul slujbei. Dupa incheierea slujbei botezului urmeaza nemijlocit impartasirea cu Sfanta Euharistie, aceasta pentru ca renasterea spirituala dobandita prin botez sa fie plinita prin unirea reala cu trupul si sangele lui Hristos
Luna si soarele au diferite semnificatii in traditia romaneasca. De un cult solar in mitologia folclorica romaneasca nu se poate vorbi. Uneori este considerat un Fat Frumos devenit soare din blestemul Lui Dumnezeu care l-a impiedicat sa se intalneasca cu zana luna. (37)
In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" sunt foarte multe aluzii si motive indirecte care ne fac sa ne gandim la caderea biblica a omului si la pierderea inocentei. Ceea ce ne face sa ne gandim la caderea biblica a omului este faptul ca Gawain a acceptat braul Verde de la lady Bertilak. Acest episod este asemanat cu caderea primilor oameni din Paradis. La inceput ca si Adam si Eva ,,el traieste ca o creatura inocenta chiar ignoranta in idealismul sau".( Classic notes about Sir Gawain and the Green Knight). Paradisul este simbolizat de imaginea stralucitoare a castelului lui Betilak care se afla in padurea intunecata. Castelul pe cat de luxuriant si primitor era nu este un loc moral. Aici Gawain isi pierde inocenta morala cand sistemul sau de valori este daramat la sfarsitul operei.
Adam si Eva au fost primii oameni creati de Dumnezeu. Ei locuiau in gradina Edenului si Dumnezeu le-a zis ca au voie sa manance din toti pomii cu exceptia pomului cunostintei binelui si al raului.
Intr-o zi Diavolul a venit deghizat in sarpe si i-a zis Evei sa guste din pomul cunostintei binelui si al raului ca Dumnezeu nu vrea sa ii lase sa guste deoarece ar deveni la fel de puternici sau poate chiar mai puternici decat El. Eva mananca din pomul cunostintei binelui si al raului si il convinge si pe Adam sa manance din pom. Ca urmare a gestului lor Dumnezeu ii alunga din Eden pe pamant.
La fel ca sarpele din povestea biblica lady Bertilak incearca sa-l tenteze pe Gawain dar reuseste decat atunci cand apeleaza la frica lui de moarte si la dorinta lui de a trai. Spre deosebire de ea diavolul apeleaza la dorinta lor de putere. Ea reuseste sa il faca pe Gawain sa uite de promisiunea pe care acesta i-a facut-o lordului exact cum sarpele, o convinge pe Eva sa guste din fructul oprit, desi Dumnezeu le-a intezis acest lucru.
In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" Morgan le Fay este vazuta ca fiind intruchiparea diavolului deoarece ea a planuit si l-a trimis pe Cavalerul Verde la curtea lui Arthur pentru a vedea cat de buni sunt cavalerii sai.
Sfanta Duminica este un personaj fantastic in ,,Harap-Alb" care intotdeauna il ajuta pe eroul principal sa treaca probele de foc. Ea are o natura duala: una umana si una fantastica. In plan uman, Sfanta Duminica intruchipeaza femeia inteleapta a satului, la sfaturile careia apeleaza taranii atunci cand se afla la ananghie. La inceput, Harap-Alb este neincrezator, 'ia lasa-ma-ncolo, matusa, nu ma supara', desi ea ii da un sfat, devenit adevar universal-valabil, 'nu te iuti asa de tare, ca nu stii de unde-ti poate veni ajutor'. Sub infatisarea unei babe garbovite, 'care umbla dupa milostenie', vocea auctoriala sugereaza, indirect, umilinta inteleptului care vazuse destule in viata lui si sub care se ascunde harul prorocirii: 'Putin mai este si ai sa ajungi imparat, care n-a mai stat altul pe fata pamantului, asa de iubit, de slavit si de puternic'. Batrana ii dezvaluie lui Harap-Alb destinul si secretul reusitei, prin reconsiderarea si valorificarea traditiilor stramosesti, pe care tinerii le ignora. Pastratoare a randuielilor strabune, batrana ii transmite flacaului respectul si pretuirea pentru valorile spirituale ale inaintasilor si-l sfatuieste sa plece in calatorie cu hainele, armele si calul craiului 'cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai'. 'Baba 'garbova de batranete' se dovedeste priceputa in ritualuri tainice si vechi de cand lumea, cu o vasta si profunda experienta de viata, conducandu-se dupa legi nescrise si credinte ancestrale: 'Caci multe au vazut ochii mei, de-atata amar de veacuri cate port pe umerele acestea'.
Fantasticul personaj Sfanta Duminica, acea baba garbova de batranete, care il ajuta pe Harap Alb sa depaseasca unele obstacole ale drumului sau, poate reprezenta pe cel ce initiaza pe novice, adica batranii tribului, saman, vraci, vrajitor la popoarele primitive, sau maestru spiritual (preot, guru). Harap Alb ajunge la ea in zbor pe calul sau, pe un ostrov mandru in mijlocul unei mari. Dar insula apare cu simboluri diverse(desi nu foarte diferite ca esenta) in multe basme, legende, mituri si carti sacre.
Duminica in traditia romaneasca este Ziua Domnului, ziua de odihna pentru crestini, zi in care Iisus a intrat pentru prima data in Ierusalim, zi in care Hristos a Inviat din morti. Ea a inlocuit sambata care era ziua de odihna pentru evrei, in amintirea eliberarii din robia Egiptului.
Ziua in care Gawain pleaca inspre capela verde este o zi cu semnificatie crestina: Ziua tuturor Sfintilor. Se sarbatoreste pe 1 noiembrie si comemoreaza toti sfintii.
Se serbeaza la biserica printre morminte, cu flori si lumanari. La inceput era o sarbatoare de origine pagana, dar pe parcurs a devenit crestina. O comemorare a tuturor sfintilor a avut loc pentru prima data in anul 270. Oamenii aduc flori la mormantul celor dragi. Se tine si o slujba in cinstea mortilor si toti cei prezenti se roaga la Fecioara Maria si la toti sfintii.
In ,,Harap-Alb" timpul si spatiul nu sunt specificate deoarece aceasta opera este un basm. Cand Harap-Alb pleaca nu se specifica nici ziua si nici data la care pleaca spre unchiul sau. Totusi din descrierea naturii se poate deduce ca soarele mereu stralucea si ca Harap-Alb era mereu in comuniune cu natura.
