|
|
|
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;
CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.
CARACTERISTICI:
o are functie exclusiv referentiala;
o trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate;
o respecta proprietatea termenilor;
o se folosesc multe neologisme;
o conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.
o conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.
o conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific.
o conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).
o conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
o folosirea cuvintelor monosemantice;
o claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine;
o utilizarea sensului propriu al cuvantului;
o un grad mare de tranzitivitate;
o fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;
PARTICULARITATI LINGVISTICE:
Lexicale: terminologie
de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;
Morfologice:Substantive
abstracte, pluralul autorului;
Sintactice: Coordonarea
si subordonarea;
Stilistice:fara
figuri de stil si digresiuni.
Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).
Nota!
Informatiile din
stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ,
descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv).
-Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele
argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate
sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea
are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.
