|
|
|
Invatatoarei
Cand am venit la scoala-n toamna
Eram un tanc sfios si mic,
M-ati mangaiat pe crestet, doamna,
Si parca m-am simtit voinic.
Ce mana calda mi-ati intins !
Si-am scris si-am socotit cu spor,
Sa fim destoinici ne-ati pretins,
Nimic in viata nu-i usor !
Acum cand primul an s-a dus
Ca soarele catre apus,
Pe cand ne inaltam c-o treapta,
Va sarutam mana cea dreapta.
Si va aducem Doamna noastra,
Tot cerul intr-o floare-albastra.
Primul an de scoala
Primul an al meu de scoala!
Cei mai mici, baiat si fata,
Greu se culca, greu se scoala,
Eu nu-ntarzii niciodata.
Plin ghiozdanu - abia incape
Carti, caiete, o gramada.
Scoala e aici aproape,
Casa e pe-aceeasi strada.
Mama, scumpa mea si buna,
Chiar cand seara ma mai cearta,
Dimineata - totdeauna,
Ma duce pana la poarta.
Ce multime mare vine
Cu ghiozdaul intre umeri,
Cred si eu. E-asa de bine
Sa citesti, sa scri, sa numeri
Stiu de-acuma sa citesc
Scumpa doamna-nvatatoare,
Va aduc o floare-n dar;
Acum nu mai simt mirare,
Privind in Abecadar!
Toate literele-n carte
Sub privirea mea vorbesc,
Imi spun c-o s-ajung departe,
Stiu de-acuma sa citesc!
Doar asa voi creste mare
De ne-nvins ca un stejar,
Scumpa doamna-nvatatoare
Va aduc o floare-n dar!
Doamna invatatoare
In primele randuri de scrisoare,
Va salut, doamna invatatoare,
Eu va doresc sanatate,
Bucurie pe saturate.
Dumneavoastra pe mine,
M-ati invatat ce e bine.
La orice exercitiu greu,
M-ati ajutat mereu.
Niciodata n-o sa uit, doamna-nvatatoare,
Ne-ati crescut in patru ani, cu mic, cu mare,
Acum noi va multumim,
Si-o viata frumoasa va dorim !
Un motan de catifea
Crapa Cutu de necaz
Ca pe-o creanga, langa-o stea,
Sta cu coada pe grumaz
Un motan de catifea.
Si sta chipes si falos
Cu ciubote prinse-n tinte,
De s-ar cobori mai jos,
L-ar invata Cutu minte.
Dar fudulul nici in gand
Pe catel nu-l ia in seama,
Zice Cutu maraind:
- Cred si eu, iti este teama!
Visul micului cosmonaut
Cand tara va fi alba
Din munte in campie,
Va fi si Mos Craciun
Cosmonaut, sa vie.
Prin spatiile ninse
Inconjurand planeta,
Sub geamurile noastre
Isi va opri racheta.
Si poate-o sa ne-aduca
O stea adevarata,
Sau una poleita
Cu miez de ciocolata.
Si poate ca si luna
Din cer o sa ne-aduca,
Sau numai. cornul lunii,
Dar presarat cu nuca.
Ca in fiecare an
Strabunul Mos Craciun
Ca-n fiecare an,
Soseste in Oltenia,
Soseste-n Baragan.
Aduce el in spate
Un sac cu daruri plin,
La pruncii de prin Gorj
La cei din Negomir.
De viscole nu-i pasa
Strabate prin nameti,
Si bucura fetite,
Si bucura baieti.
El jucarii le-aduce
Si cornuri cu susan,
C-au fost cuminti copii
Si sunt mai mari c-un an.
Fratele meu
Tare-mi plac aceste lucruri
Ale fratelui mai mare,
Unditele, bicicleta,
Pusca lui de vanatoare.
Cartile de scoala, tocul
Si caietele-i visez,
Si creioanele cu care
Case mandre desenez.
,, Vei avea si tu copile,
Cand vei creste!'' mama-mi spune.
Voi avea cand voi fi mare
Chiar si notele lui bune?
Haplea
E hoinar si e hai-hui,
Si e vai de haina lui.
Nici sa numere nu stie,
Nici sa scrie pe hartie.
Cine-o fi ?
Halal voinic
N-are habar de nimic!
- Haide, Haplea, la mancare!
Uite-l, sare in picioare.
Da-ne, Haplea, ajutor!
Rau ma doare un picior.
Si hop - hop si iar hop - hop
Se preface Haplea schiop.
Insa lenes si ursuz,
Cade, zdup! ca un harbuz.
Cade hustiuliuc in groapa,
S-a stropit Haplea cu apa.
El e, nici nu ma miram..
Rad si cainii: - Ham! Ham! Ham!
Harnicie
Uite ce de mai lumina
Duce-n spate o albina!
Din ce altii fac risipa
Ea incarca pe-o aripa.
Si cu aur si carate,
Razele ii tes pe spate
Mantie cu tiv, craiasca,
Toti s-o stie, s-o cunoasca.
Cred ca are multa carte
Daca umbla asa departe;
Si deasemenea, ca stie
Foarte multa geografie.
Fara paznic, fara veghe,
Hoinareste mii de leghe;
Din corola in corola
Poate are si busola.
Astfel n-as pricepe cum
Nu se rataceste-n drum.
Ce-ar fi sa-nvatam, vecina,
Inc-un pic de la albina.
Iarna
Iarna a tesut o ie,
Numai fir si broderie.
N-avea ata, n-avea ac,
Si n-avea model pe plac.
N-avea nici un fir de in,
Sa-nceapa lucrul putin.
Pe sube pomi, stransa covrig,
Iarna tremura de frig.
Ce sa faca? Un' sa stea?
Biata iarna dardaia.
A facut atunci un caier
Adunand fulgii din aer.
Si a tors o saptamana
Rasucind ata si lana;
Si argint si borangic
S-au ivit ca din nimic.
Fire albe, mii si mii,
Peste codrii si campii,
Fire risipite-n vant,
Fluturand peste pamant.
A intins din zare-n zare
Panzele stralucitoare,
Si-apoi le-a brodat pe toate,
Patru zile incheiate.
Soli de iarna
Cine-amprastiat azi-noapte
Prin tot locul nestemate ?
Cine var pe campuri toarna ?
Bruma - primul sol de iarna
Inc-un pic si vor cadea
Gingasi primii fulgi de nea;
Si-o sa fie tare bine
Pentru sanii si patine.
Draga-i iarna la copii,
La pitici li-e si mai si;
Ca de bruma, nu va mint,
Barba lor parca-i argint.
Dor de primavara
Mi-e dor de muguri cruzi pe ramuri,
De ciripit de rindunele,
Mi-e dor de raze jucause,
De ghiocei, de viorele !
Mi-e dor de iarba verde-n camp,
Sa vad cum zburda mieluseii,
S-aud tractoare duduind,
Prin crang sa culeg brebeneii.
Sa vad zburand din floare-n floare,
Fluturi si carabusi de mai.
Mi-e dor de susur de izvoare !
Mi-e dor, mi-e dor de primavara !
Primavara
Timpul s-ncalzit usor,
Soarele pe cer se-arata,
Cresc frunze in pomisor,
Iar gradina-i colorata.
Florile cu-a lor petale
Stau si rad frumos la soare.
Din livada zumzet vine,
De
Miei si oi pe camp pascand,
Fluturi prin aer zburand.
E placut acum afara,
Bine-ai venit , primavara !
Primavara
Primavara, zana buna,
Tu ne-aduci flori in gradina:
Ghiocei plapanzi, lalele,
Viorele, albastrele.
Rad cu tine impreuna
Ca le esti o mama buna,
Cum este si mama mea,
Eu sunt floare pentru ea !
Ma-ngrijeste si ma creste
Si cu drag ma ocroteste.
Iar eu, puiul ei cel mic,
Pot sa-i dau doar un pupic,
Pana cresc mai repejor
Ca sa-i fiu de ajutor.
Martisoare
Sa-ti dau si eu un martisor,
Mi-a spus o salcie aseara,
Crenguta mea cu matisori
E semn ca iar e primavara.
Paraul a soptit si el
M-am dezghetat si-alerg la vale !
La mal iti las un ghiocel
Sa-l daruiesti maicutei tale.
Buburuza
Stiti, copii ? O buburuza
Traieste numai o zi.
Si nu-i trista, nici ursuza,
Se naste pentru-a iubi.
Sigur, viata ei e scurta
Pentru noi ce o privim,
Dar putinul ei ne-nvata
Cum trebuie sa traim.
Viata este dar ceresc
Daca stim sa-l pretuim,
Privind gazele cum cresc,
Nu uitam sa ne iubim.
Si-atunci, nu masura viata
Doar cu timpul, ci cu fapte !
Esti bun ? Vine dimineata.
Esti rau ? Vine neagra noapte.
Jucaria
Jucaria, fara vina,
Plange singura-n vitrina;
Iar pe strada, un copil,
Se apropie tiptil.
Amandoi vor sa se joace,
El o striga: vino-ncoace!
Ea-i raspunde: vino tu,
Jura-mi ca vii chiar acu !
Se privesc apoi cu jind,
Ea clipind iar el zambind.
Jucaria mea frumoasa,
O sa ne jucam acasa !
Isteata
Dis-de-dimineata bucuroasa,
I-ai pus papusii rochia frumoasa;
Catelului de plus i-ai pus jacheta,
Iar matelor in cap cate-o bereta.
Pe ursuletii mici, de calti si paie,
I-ai imbracat cu calduroase straie;
Ai imbracat si caprele, si tapii,
Dar nu stii singura sa-ti pui ciorapii ?
Puiul de stejar
La bunicii lui, sfios,
Stejarel privea de jos.
Tot privind se intreba:
Cand voi fi si eu asa ?
Din frunzisuri frematand
I-a raspuns padurea bland:
Puiule, si tu-ntr-o zi,
Un stejar viteaz vei fi.
Trebuie pana atunci
Ani o suta sa infrunti;
Falnici sunt stejarii mei,
Ia aminte de la ei.
Ca sa-ti fie drag
Toamna pe sub nuci,
Ori prin lanuri vare,
Unde pasi-ti duci
Peste tot e tara.
Ape, munti, livezi,
Holda revarsata,
Tara-i tot ce vezi
Si a ta e toata.
Muntii-n straie reci,
Tarmul cald al marii,
Iti astern poteci
Visului chemarii.
Ca sa-ti fie drag
Pretutindeni locul,
Pentru tine-un steag
Palpaie ca focul.
Catelul si baia
Unde esti ? intreaba fata
Haide, baia este gata.
Ori de apa ti-este frica ?
Ce rusine, Azorica.
- Recunosc, sunt speriat !
Maraia Azor sub pat.
-Dar cu tine cum a fost ?
Crezi ca sunt un caine prost ?
Baia cand se pregatea
Nu fugeai si dumneata
Cele patru mere
Poarta fluture-n cosita,
E o rosie fundita.
In ghiozdan duce-un penar,
Un caiet, abecedar.
Si-n ghiozdan fata mai are
Patru mere rumeioare.
Vantul toamnei o intreaba:
Fata, ce-i atata graba ?
Stai putin !
Nu stau deloc.
Cui duci merele, ma rog ?
Insoteste-ma la drum,
Daca vrei si am sa-ti spun.
Vantule, de prin livezi,
Merg la scoala, precum vezi.
Am trei bune prietene,
Pentru ele-s merele.
Ce faci cu al patrulea ?
Pe acela-l voi manca !
In piata
Uite merele gustoase
Din cuptorul verii scoase.
Uite pere si alune
Langa lazile cu prune.
Mari si lenesi trei dovleci
Te impiedica sa treci.
Piersicile-s moi si coapte
Nucile au miez de lapte.
Si gutuile de aur
Parca-s scoase din tezaur.
Strugurii mustesc de soare
Si de cantecul pe care
L-au cantat in zori de zii
Fete la cules de vii.
Toate roadele bogate,
Pe tarebe adunate.
Fac din piata noastra-n zori
O paleta de culori.
Toamna
Cred ca azi pe cand dormeam
A venit toamna la geam.
Si-a plimbat mana usor
Peste frunza pomilor.
A venit ca sa se duca
Insa, cum e ea uituca,
Si-a pierdut niste manusi
Ici si colo pe la usi.
Salcia
De cu zori si pana-n zori
Peste rau te pleci usor.
Lacrimi galbene,
Ce-mi plangi ?
Ce durere-n suflet strangi ?
Le astepti pe randunele ?
Au zburat departe, ele
Dar se-ntorc la primavara
Si atunci fosni-vei iara.
Grausorul
Grausor cu parul des,
Grausor, grausor,
Ce mai zile ti-ai ales.
Parca ieri te-am semanat
Grausor, grausor,
Si de cum te-ai aratat
Sa scoti capul din ogor !
Tot visezi, visezi de zor
Te-ai gandit si tu cumva
Ca venit primavara ?
Si-ai iesit, grausor,
Sa-ti ceri darul ploilor,
Si te visezi, grausor,
Paine alba in cuptor.
Nelu - Randunelu'
Pe antena
sir de randunele;
Priveste Nelu
catre ele.
Gandeste Nelu:
Eu stiu sa numar !
Si numar.
Pan' la orice numar !
Iti numar randunelele,
Vrei ?
O randunica, doua, trei
Mai sunt, mai sunt,
Dar zboara toate.
Cum sa mai numar ?
Peste poate !
Sus, randunele-s de tot felul,
Jos, numai Nelu - Randunelu'.
Covorul
Frunze, frunze aramii
Asternute in chilim,
Incotro ? Pornim, pornim,
Facem lungi calatorii.
Intr-o tara de povesti,
Unde-i soarele-arzator
Auzit-ai de cand esti
De covorul zburator ?
A venit iarna
Vine! Vine! Cine oare ?
Se aude-ncet o soapta.
Mos An stie cel mai bine
Ca urmeaza ,,alta fata''.
A venit cu zarva mare,
Dar cu joc si veselie,
Peste tot e alb in juru-mi
Si e mare bucurie.
Ce anotimp e oare ?
Este timp de sarbatoare.
Dimineata la fereastra
Ne rad florile de gheata.
Cand esti dornic de povesti,
Langa foc poti sa citesti.
Ziua mergi la derdelus
Sau poate la sanius.
Iarna doar asa ne este
Ca o fila de poveste !
De n-ar fi bunicii
Cand bunicu-mi spunea seara
O intamplare, ma gandesc
Ca, in sufletul lui mare
E un sac plin cu povesti.
Bunicuta ne rasfata
Cu bunatati, cum nici nu stii.
Cozonaci gustosi, dulceata,
Si cu multe bucurii.
De n-ar fi bunicii nostri,
Eu pe loc i-as inventa,
Doua fire de lumina
Din copilaria mea.
Fat-frumos
Ceata mea din vis dispare,
Eu te vad pe cal calare ,
Aducandu-mi viorele,
Punandu-mi la gat margele.
In subconstient te-admir
Fat-frumos in baldachir,
Si dorinte eu nutresc,
Cum sa fac sa te privesc.
De-ai fi fost o stea in cer blocata,
As rabda numai o data.
Si zile si nopti,
Sa ma ridic la bolti,
Sa te sarut pe frunte,
Apoi sa dispar pe-o luntre.
Suvoaie de ape sa ma zboare,
Iar tu s-ajungi pe cal calare,
Sa-mi aduci iar viorele,
Iar la gat sa-mi mai pui din nou margele.
