|
|
|
Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui Ion Creanga.
Basmul " Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista "Convorbiri Literare". Dupa opinia
lui George Calinescu, basmul "dovedeste ca prostul are noroc", iar George Munteanu il considera
"o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput".Titlul este chiar numele eroului
urmat de porecla data de sateni, Prepeleac. Prepeleacul este un par "infipt in pamant cu cracane
scurte pe care se pun oalele la uscat". (C. Toiu, "Prepeleac") Porecla sugera saracia taranului,
nepriceperea si credulitatea sa. Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic, intr-un
vag temporal: "odata, intr-un sat". Ca in basmele populare, se intalnesc opozitii intre personaje: un
frate bogat, altul sarac. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta "pestrita la mate si
zgarcita", iar cel sarac - o femeie "muncitoare si buna la inima". Danila avea insa o pereche de boi
frumosi, iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul, pleaca la targ sa-i
vanda. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Danila urmeaza sfatul
fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria, care le
inglobeaza pe celelalte doua, trocul si prostia omeneasca. Erou schimba boii pe car, carul pe capra,
capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. Dupa fiecare schimb dezavantajos, el nu se intoarce
acasa, ci isi continua drumul la targ, pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la
baza trocului. Desi ii dovedeste prostia, scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau.
Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Indignat, acesta il
sanctioneaza, dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. Insa Danila distruge carul, omoara boii, iar
fratele ii spune, suparat, ca mai bine s-ar fi calugarit, ca sa nu mai fie o povara pentru familie.
Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. Partea a doua reprezinta planul
fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. Voind sa
construiasca o manastire in care sa ramana calugar, eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il
mituiesc sa renunte la aceasta idee, apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste
istetimea: fuga in jurul iazului, alergarea, tranta, chiuitul, aruncarea buzduganului, blestemul.
Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane, Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci,
castigand banii. In acesta a doua parte, Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre
oameni, dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice.
