Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Triburi dacice

TRIBURI DACICE



AGATARSII - Trib de origine iraniana, stabiliti, cu mult inainte de secolul 5 ien in spatiul intercarpatic devine propabil cu timpul un trib dacic cu oameni 'foarte ferchesi, gatiti cu podoabe de aur' ceea ce corespunde perfect bogatiilor aurifere ale Daciei dupa cum mentioneaza Herodot.

ALBOCENSII - Trib de origine dacica fara indoiala, aflati in jurul orasului Alboca din sudul Banatului de azi. Au fost mentionati de Ptolemeu.

ANSAMENSII - Trib dacic localizat pe Somes, in NV Transilvaniei. Este atestat pe inscriptii romane un sat purtand numele acestui trib: vicus Ansamensium.

APPULII - Numele neamului dacic asezat in jurul orasului Apulum. Sunt mentionati de textul antic cunoscut sub numele de Consolatio ad Liviam.

BIEFII - Trib la N de buridavensi sau altfel spus, din NE Banatului. Sunt amintiti de Ptolemeu.

BIESII - Trib de pe malurile Muresului ce se invecineaza la N cu piagetii, la NV cu burii si la SV cu sarmatii.

BRITOLAGII - Trib din Moldova si S Basarabiei pe bratul Chiliei.

BURII - Puternic trib dacic, cu capitala la Argedava. Ocupau regiunea subcarpatica a actualelor judete Vilcea si Arges. Stapaneau imensele mine de sare de la Ocnele Mari si caile de acces spre Dacia transilvana, ceea ce le conferea o imensa putere militara, alaturi de o mare responsabilitate. Sunt mentionati de Ptolemeu.

CALIPIZII - Trib dacic inrudit cu carpii mentionati de Herodot si Strabon.

CARPII - Unul din cele mai mari si importante triburi dacice ce a locuit la est de Carpati pana la Nistru. Dupa unii cercetatori, numele de carpi vine de la muntii Carpati, dupa altii de la indo-europeanul Kar='a lauda' iar dupa altii numele de Carpati vine de la carpi. Sunt amintiti de Iordanes, Aurelius Victor, diferite inscriptii din Dacia romana. Existenta lor mai este confirmata de faptul ca unii imparati romani care i-au invins (Filip Arabul, Aurelian, Diocletian, Maximian, Constantius Chlorus, Galerius si Constantin cel Mare) si-au luat supranumele de Carpicus Maximus. Urme ale carpilor au fost identificate pe teritoriul Moldovei, carpii lasand cel mai mare numar de tezaure monetare. Organizati intr-o puternica uniune tribala, carpii au dominat din punct de vedere politic, economic si militar atat unele triburi de origine dacica (dacii liberi din Muntenia), cat si populatiile barbare patrunse in zona extracarpatica a Romaniei. Dupa infrangerea costobocilor de catre romani si asdingi (170-172) carpii au fost cei mai puternici si mai periculosi dusmani ai Imperiului roman la Dunarea de Jos. Ei au atacat in repetate randuri imperiul fie singuri, fie in alianta cu sarmatii, gotii si alte semintii. Sunt atestate conflicte in anii 214-238, 245-247, 272, 295-297, 302-303, 306-311, 313-318. In urma acestor conflicte, unii dintre carpi au fost transferati in Imperiul roman, iar altii au continuat sa traiasca pe teritoriul lor de bastina, alaturi de goti, huni. De-a lungul existentei lor, a asimilat numeroase culturi fara a-si schimba semnificativ cultura. Intre carpi si romani au existat si unele relatii pasnice, fapt dovedit arheologic.

CARPIZII - Trib dacic inrudit cu carpii mentionati de Ephoros.

CARPODACII - Denumirea de carpodaci e interpretata de istorici in mod diferit : "daci amestecati cu carpi", "daci de origine carpica", "daci in tara carpilor", fiecare formulare ofera concluzia ca n-ar fi vorba despre o singura populatie, ci despre doua neamuri de aceeasi origine (daca). Sunt mentionati de Zosimos in Istoria noua : 'Teodosius a respins pe sciri si pe carpodaci si invingandu-i in lupta, i-a silit sa treaca Istrul si sa se intoarca pe meleagurile lor'. V.Parvan i-a identificat pe carpodaci cu carpii.

CAUCOENSII - Trib dacic, localizat de V.Parvan in 'regiunea de munte din Neamt si Bacau si tinutul spre apus din tara secuilor'. Caucoensii au fost vecinii de S ai costobocilor, locuind N Moldovei, inclusiv in partea carpatica si dincolo de Siret pina la Nistru. Sunt mentionati de Ptolemeu.

CEIAGISII - Trib aflat la S de potulatensi, adica in SV Munteniei si SE Olteniei (cursul inferior al Oltului). Sunt mentionati de Ptolemeu.

COSTOBOCII - Triburi de daci liberi care au locuit in N si NE Daciei. Apartenenta lor etnica a fost dovedita arheologic. Aria de raspandire cuprinde bazinul superior al Nistrului si cel superior al Prutului, respectiv regiunea Stanislav, Lvov si Cernauti, din vestul Ucrainei, afectand deopotriva Maramuresul (istoric) si Bucovina. Prezenta temporara a costobocilor prin Moesia Inferior, respectiv Dobrogea, este mentionata de doua epitafe descoperite la Adamclisi. Corespund culturii arheologice de tip Poiana-Racatau-Tinosul. Costobocii se impun, pe plan istoric, in special in sec. II, cand o serie de izvoare literare si epigrafice antice vorbesc despre incursiunile facute de ei in Imperiul roman. Cel mai puternic atac a fost cel din anul 170, cand patrund in Moesia Inferior, Thracia si Macedonia, ajungand pana in Ellada si profanand templul din orasul Eleusis. Dupa alungarea lor din imperiu, romanii i-au indemnat pe asdingi, de neam germanic, sa-i atace. In urma infrangerilor suferite in anii 170-172, o parte s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar altii au continuat sa traiasca pe teritoriile de bastina, alaturi de nou venitii de neam germanic si sarmat. Nordul Moldovei, zona de interferenta intre cultura carpica si cea costoboca, a fost dominat de costoboci pina in anul 170 e.n., dupa cum arata descoperirile arheologice. Costobocii, ca si carpii, au lasat o bogata mostenire perioadei de inceput a migratiei popoarelor. Prin actiunile militare intreprinse in sec. II-III e.n., costobocii si carpii au fost adversari redutabili ai Imperiului roman.

COTENSII - Unul din principalele neamuri geto-dacice. V.Parvan ii localizeaza pe "enigmaticii cotensi" in E Daciei, respectiv in S Moldovei. Sunt mentionati de Ptoelemeu la sud de ratacensi, caucoensi si biefi.

CROBIZII - Trib getic cel mai pobabil din Dobrogea, din jurul oraselor Adina (intre Constanta si Mangalia), au fost condusi de Isanthes, mentionati de Herodot, Ptolemeu si altii.

HARPII - Trib dacic, ramura intr-o anumita masura (necunoscuta), apropiata de cea a carpilor, au locuit in sec. II-III e.n. la N de gurile Dunarii, intr Prut si Nistru. Ptolemeu vorbeste despre un oras din regiunea mentionata mai sus, numit Harpis. Prezenta harpilor este atestata si de ceramica din regiunea specificata.

DAURSII ('dacii albi') - Trib dacic din Dalmatia.

OBULENSII - Trib getic localizat dupa izvoare vechi si dupa cercetari recente in E Dobrogei, unde s-au descoperit numeroase orase, posibile capitale ale acestui trib. Tribul obulensilor este mentionat de Ptolemeu.

OINENSII - Trib traco-getic, localizat in E Moesiei inferioare, adica partea de V a Dobrogei centrale. Sunt mentionati de Ptolemeu.

ORDYSII - Trib de pe malurile Argesului.

PIAGETII

PIEDAVENSII - Trib din V Muntilor Apuseni , 'pie' insemna 'dusman'.

PIEFIGII - Trib cu o certa origine geto-dacica au fost localizati de V.Parvan in Campia munteana, aproximativ in fostul judet Vlasca si in actualele judete Ilfov si Ialomita, iar mai recent de catre R.Vulpe in special pe valea Argesului, in jurul cetatii Sornum. Corespund culturii arheologice de tip Virteju-Bucuresti. Atat tribul cat si capitala lor, sunt mentionati de Ptolemeu. Inceputurile lor pot fi urcate in timp pana in vremea regelui Dromichete, cind getii se afirma prin victoriile repurtate in doua randuri asupra armatei lui Lisimah. In perioada imediat premergatoare lui Burebista, in uniunea de triburi getice din mijlocul Munteniei, piefigii reprezinta daca nu principalul, unul din principalele puncte de sprijin ale lui Burebista in opera sa de unificare a tuturor geto-dacilor.

POTULATENSII - Neam dacic, dupa opinia lui V.Parvan ar fi populat partile de N ale Olteniei si zona deluroasa din V Munteniei. Corespund culturii arheologice de tip Adincata-Manastirea din a doua jumatatee a sec. II i..e.n. Sunt mentionati de Ptolemeu.

PREDAVENSII - Trib dacic, localizat la N de Muresul inferior, pana aproape de Crisuri. Corespund culturii de tip Toc-Cherelus. Sunt mentionati de Ptoelemeu. Au ca perioada de maxima inflorire, sec. II-I i.e.n.

RACATAII - Trib dacic de pe teritoriul actualei Ungarii.

RACATRIAII - Trib dacic de pe teritoriul actualei Ungarii care folosea cimpoaie.

RATACENSII - Trib plasat de V.Parvan in platoul transilvanean dintre Tirnave si Somes, mai nou in platoul dintre valea Muresului si a Tirnavelor. Corespund culturii Radulesti-Hunedoara, Aiud-Cugir si Petelea. Sunt pomeniti de Ptolemeu. Preced in timp momentul unificarii realizate de Burebista.

SACII - Trib dacic, localizat de V.Parvan in jurul orasului Sacidava, la S de Axiopolis (Cernavoda). Acest trib este mentionat de Aurelius Victor.

SARGETII - Trib scitic getizat in V Muresului si pe Siret.

SIENSII - Trib dacic care dupa calculele lui V.Parvan, ar fi locuit de-a lungul raurilor Ialomita si Buzau adica in partea de NE a Munteniei, corespunzatoare judetelor Buzau si Braila. Corespund culturii arheologice Dumbraveni si Inotesti-Racoasa. Sunt mentionati de Ptolemeu. Siensii au jucat un rol deosebit in viata politica si economica a oraselor grecesti de pe coasta de vest a Marii Negre, inca din sec. III i.e.n.

SUCII - Trib getic care dupa ultimele cercetari a fost plasat in trecatoarea Succilor din muntii Balcani. Se pare ca de aici au emigrat in doua directii stabilindu-se in doua locuri si intemeind orasele Sucidava: unul la Izvoarele (CT) si unul la Celei-Corabia (OT). Sunt mentionati de Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini si de o inscriptie din vreme lui Aurelian (Sucidava dobrogeana), de Procopius. Sucii din campia romanateana au fost organizati intr-un territorium Sucidavense, cei din Dobrogea au intretinut relatii strinse cu elenii pontici, ceramica atestandu-le prezenta intre sec. III i.e.n.-IV e.n.

TAGRII - Trib getic localizat de V.Parvan pe cursul inferior al Nistrului. Ptolemeu ii mentioneaza "langa Dacia, intre bastarni si tyrageti".

TIRIZII - Trib traco-getic localizati in capul Terizis la E de Balcic (Dionysopolis). Sunt mentionati de Hellanicos, Photios, Suidas. Ultimul ne spune ca acestia credeau in nemurirea sufletului, fapt care in corelatie cu descoperirile arheologice confirma apartenenta terizilor la neamul getic.

TYRAGETII - Trib de pe malurile Tyrasului.



biologie

botanica






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.