|
|
|
Statul dac in timpul lui Burebista
Izvoarele istorice ne dau informatii foarte importante despre prezenta la nord de Dunare si in Dobrogea a unor uniuni de triburi,in secolele al III-lea si al II-lea i.Hr.
Statul geto-dac s-a constituit la o treapta avansata a dezvoltarii societatii tracilor de nord. Procesul de unificare a fost generat de mai multi factori. In primul rand dezvoltarea economica . In spatiul locuit de daci s-au facut mari progrese in metalurgia fierului, confectionandu-se unelte de munca cu productivitate mare , care au condus la o dezvoltare intensa a agriculturii, prin aplicarea brazdarului din fier la plug. Acesta patrunde astfel, mai adanc in pamant si il face mai roditor, prin confectionarea sapelor din fier care sunt mai productive in muncile agricole. Progresele din prelucrarea metalului antreneaza si influenteaza perfectionarea altor indeletniciri cum ar fi prelucrarea ceramicii, prin folosirea rotii olarului in locul invartirii cu mana a obiectului prelucrat. Dezvoltarea economica generala a dus la intensificarea schimburilor de produse in interiorul triburilor si intre triburi. In acelasi timp s-au amplificat schimburile economice cu orasele si statele vecine , in special cu orasele-colonii grecesti de la Marea Neagra. Negustorii greci aduceau in localitatile geto-dace obiecte de arta , bijuterii si de aici luau produse agricole , miere , blanuri, etc.. Ca urmare a dezvoltarii relatiilor comerciale, schimbul direct de produse incepe sa fie inlocuit de circulatia monetara. Spre sfarsitul secolului al IV-lea i.Hr. apare moneda proprie geto-daca. Incepand cu secolul al II-lea i.Hr. , odata cu penetratia economica romana in Peninsula Balcanica , in spatiul geto-dacic au patruns obiecte de export romane : ceramica , obiecte de bronz , argint , fier si sticla si , odata cu ele , moneda romana. Dacii exportau vite , grane , miere , blanuri , lemn si alte produse.
Toata comunitatea tracilor de nord recunostea acelasi zeu suprem - Zamolxis , acest fapt favorizand consolidarea etnica.
Unificarea politica a geto-dacilor a fost favorizata si de evenimentele externe , o reala primejdie constituind-o patrunderea romanilor in zona Marii Negre si in Dobrogea in secolul I i.Hr.
In perioada care a precedat aparitia statului condus de Burebista, geto-dacii erau organizati in uniuni tribale conduse de sefi militari.
In anul 82 i.Hr Burebista , conducatorul unei uniuni tribale ,om de stat inzestrat cu remarcabile calitati de organizator, strateg militar si diplomat, si-a inceput activitatea de unificator al triburilor geto-dace. In anii 60-59 i.Hr , dupa ce a unificat triburile din interiorul arcului carpatic , Burebista si-a indreptat actiunea impotriva celtilor din sud-vestul si nord-vestul Daciei ajungand pana in Macedonia si la Dunarea mijlocie. Apoi a urmat ofensiva spre Campia Panonica unde a atacat triburile celtice. In urma acestei campanii Burebista si-a consolidat stapanirea pana la Moravia si Dunarea mijlocie devenind o forta militara importanta.
In anul 55 i.Hr. Burebista a inceput o noua campanie, indreptata spre zona Marii Negre, cucerind teritoriile dintre Carpati si Prut si apoi coloniile grecesti Olbia , Tiras , Histria etc. Astfel, regatul lui Burebista se intindea de la Dunarea mijlocie (la vest) pana la gurile Bugului (la est) si de la Carpatii Padurosi (la nord) pana la Muntii Balcani (la sud). Statul nou creat era cunoscut sub numele de Dacia. In jurul anului 48 i.Hr. Burebista era numit intr-o inscriptie greaca "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia si stapanitor peste tot tinutul de dincolo si dincoace de fluviu".El a inteles marea amenintare care venea din partea romanilor care stapaneau Grecia si Macedonia.
In anul 44 i.Hr. getul Burebista a fost ucis. Marele sau regat s-a impartit in regate mai mici, dintre care cel mai puternic va fi cel ce va avea centrul la Sarmizegetusa.
