|
|
|
Stadiul actual si tendintele dezvoltarii sistemelor informatice
In ultimii ani asistam la una dintre cele mai importante transformari din istorie ale
infrastructurii tehnologice a societatii. Aceasta schimbare consta de fapt in adaugarea unui nou substrat in infrastructura tehnologica substrat care este uzual denumit tehnologia informatiei. In acest nou substrat se evidentiaza in mod decisiv informatica. Extinderea intr-o masura din ce in ce mai mare a tehnologiei informatiei a devenit posibila datorita progreselor rapide si importante ale microelectronicii. Aceasta extindere este pe cale de a produce o schimbare majora in societatea nostra, si anume trecerea de la orientarea industriala, in care accentul se pune pe masina si energie, la o noua orientare, informationala, in care accentul se pune pe robot si informatie. Este evident ca si in continuare masina si energia vor juca un rol important, fundamental in societatea informationala, dar pentru noile masini, pentru noile industrii ca si pentru celelalte activitati ale omului, devin esentiale tehnologiile informatice care au la baza electronica, informatica si comunicatiile moderne.
Informatizarea activitatilor economico-sociale a cunoscut profunde transformari. In cele ce urmeaza enumeram cateva din schimbarile si tendintele ce au loc in practica dezvoltarii sistemelor informatice.
a. Se manifesta in mod clar o tendinta spre divizarea costurilor software-ului sistemelor informatice.
Reducerea costurilor sistemelor informatice se datoreaza pe de o parte reducerii
costurilor hardware-ului, iar pe de alta parte reducerii costurilor software-ului. In ceea ce priveste componenta software, putem spune ca cu ani in urma nu erau asa de multe produse software disponibile pe piata. Modul obisnuit de implementare a sistemelor informatice era de a programa de unul singursoftware-ul necesar. Fiecare implementare tindea sa fie alcatuita din software-ul pentru un anumit scop. Acest mod de lucru era extrem de scump pentru ca nu se obtineau reduceri de costuri provenite din generalizarea pe scara larga a sistemului. Costurile de proiectare, realizare, mentinere si calitate pentru fiecare componenta trebuiau suportate doar de un singur utilizator al sistemului. In prezent se manifesta o tendinta clara in dezvoltarea sistemelor informatice bazate tot mai mult pe platformele software de nivel inalt.
O platforma software corespunde unei platforme de aplicatii si contine functii
software de baza si functii specifice aplicatiei companiei. Prin functiile software de baza se definesc si se rezolva problemele comune aplicatiei in proportie de circa 80-90%, iar prin software-ul specific aplicatiei, se definesc proprietatile comportamentale suplimentare companiei.
O astfel de abordare ofera posibilitatea generalizarii si implementarii sistemelor informatice in mai multe unitati economice, cu efecte imediate de divizare si reducere a costurilor pe unitate de implementare.
Ideea de baza a unei platforme comune de aplicatii este intr-adevar veche. Noua inventie este ca in sfarsit ideea a ajuns sa fie implementata.
b. Se manifesta o intensa tendinta spre tehnologia sistemelor informatice bazate pe retele de calculatoare.
Cresterea complexitatii, varietatii aplicatiilor si aparitia de noi produse informatice cu
un raport pret/performanta din ce in ce mai avantajos au facut necesara si rentabila conectarea intre ele a calculatoarelor in cadrul unor retele care constituie la ora actuala suportul cel mai adecvat pentru teleinformatica.
O importanta remarcabila in dezvoltarea retelelor a avut-o INTERNETul (cu
semnificatia de retea a retelelor) care a oferit posibilitatea accesului nelimitat la diverse tipuri de informatii precum si comunicarea intre diverse persoane de pe intreaga planeta conectate la Internet.
Tendintele din domeniul retelelor de calculatoare cuprind diverse aspecte cum ar fi aparitia si dezvoltarea de noi protocoale si medii de comunicatie ce permit viteze de transport de ordinul gigabitilor/sec, dezvoltarea fara precedent a comunicatiilor fara fir, dezvoltarea retelelor de sateliti, a accesului la distanta in scopul unor operatiuni de comert electronic sau pentru diverse tranzitii electronice on-line.
c.In domeniul organizarii datelor se manifesta tendinta spre baze de date orientate-obiect.
Structurile clasice de date bazate pe text si valori numerice fie se dovedesc insuficiente fie complexitatea lor depaseste posibilitatile de stocare si prelucrare oferite de tehnologiile clasice. Aplicatiile asociate cu disciplinele tehnologice cum ar fi proiectarea asistata de calculator, sistemele informatice geografice si sistemele bazate pe cunostinte, presupun stocarea unor cantitati mari de informatii cu o structura complexa. Aceste aplicatii necesita suport pentru tipurile de date care nu pot fi reprezentate in sistemele clasice. Unele aplicatii informatice solicita monitorizarea unor desene formate din grupuri de elemente complexe ce trebuie sa fie combinate, separate, suprapuse si modificate astfel incat sa permita elaborarea unor variante de proiect. Totodata, orientarea spre multimedia aduce elemente noi in lumea informaticii. Grafica, imaginea fotografica, video, sunetul, muzica nu pot fi tratate in aceeasi maniera cu a structurilor tabelare de denumiri si numere.
Daca eforturile de extindere a tehnologiilor actuale in domeniul colectarii, stocarii si prelucrarii acestor noi tipuri de informatii ca elemente singulare sunt tot mai adesea finalizate cu succes, nu acelasi lucru se poate spune despre administrarea corespunzatoare a unor colectii de astfel de date.
Bazele de date clasice sau relationale ofera prea putin suport teoretic si practic pentru tipurile neconventionale de date.
Bazele de date orientate-obiect permit crearea de obiecte complexe din componente mai simple, fiecare avand propriile atribute si propriul comportament, in acest fel ele reusesc sa ofere solutii pentru problemele si aplicatiile amintite anterior.
d.Aplicatii informatice de tip nou.
Pentru aplicatiile traditionale pentru care au fost concepute, sistemele relationale satisfac cerintele acestora. Descrierea datelor sub forma de tabele corespunde bine tipului de informatii manipulate de aceste aplicatii. O data cu scaderea costului calculatoarelor si cresterea puterii lor de calcul au aparut noi aplicatii care manipuleaza cantitati mari de date. Printre acestea
Aceste aplicatii exista deja si reprezinta o piata foarte importanta pentru SGBD. Majoritatea dintre aceste aplicatii nu utilizeaza insa un SGBD ci sunt construite cu sisteme dedicate. Acest lucru se datoreaza faptului ca un SGBDR nu ofera functionalitatile necesare. Noile genratii de baze de date vor trebui sa tina cont nu numai de aplicatiile traditionale dar si de noile aplicatii. Utilizarea unui SGBD standard in locul unui SGBD dedicat va permite reducerea considerabila a costului de punere in functiune a acestor noi aplicatii. Este foarte probabil ca alte tipuri noi de aplicatii vor apare. Din aceasta cauza noile generatii de SGBD vor trebui sa aiba implementat conceptul de extensibilitate. Adica ele trebuie sa fie capabile sa administreze nu numai tipurile de aplicatii identificate la un moment dat ci sa se adapteze la alte tipuri de aplicatii care nu au fost prevazute initial.
1.Aplicatii de proiectare asistata de calculator.
Aplicatiile genereaza un ansamblu de faze (activitati) pentru realizarea unui produs. Datele manipulate sunt adesea foarte complexe descrierea unei componente fiind dependenta in mare masura de celelalte componente ale aceluiasi produs. Se regaseste aici si o parte importanta a informatiei de tip regasire documentara.
Datele din baza reprezinta direct realul. Exista o legatura directa, uneori explicita
intre entitatile generate de aplicatie si obiectele lumii reale. Totdeauna intre datele generate si un sistem fizic din realitate va exista o legatura directa (exemplu: intre datele referitoare la un circuit electronic si circuitul fizic). In aplicatiile traditionale datele reprezinta desigur obiecte din lumea reala, dar intr-un mod mult mai putin direct (exemplu: datele referitoare la o cladire si cladirea propriu-zisa).
Datele sunt de cele mai multe ori ierarhizate. Un sistem de proiectare asistata de
calculator manipuleaza legaturi de componente la subcomponente, deci o ierarhie de compozitie. Performantele globale ale sistemului sunt de cele mai multe ori influentate de modul cum sunt manipulate ierarhiile.
Proiectarea se face numai intr-un proces interactiv. Proiectarea asistata se
realizeaza pe masini interactive iar rolul interfetei utilizator este de mare importanta in aceste aplicatii.
Interfata om-masina a devenit tot mai performanta si mai importanta in aplicatii, ca o
consecinta a folosirii statiilor de lucru grafice. Multe aplicatii si produse program sunt apreciate dupa calitatile si defectele interfetelor de dialog. Aceste interfete schimba considerabil pozitia si sarcinile utilizatorului permitand nespecialistilor sa utilizeze aplicatii complexe. In momentul de fata aplicatiile contin de cele mai multe ori pese jumatate din cod pentru gestiunea dialogului cu utilizatorul. Sistemele relationale nu au fost concepute nici pentru date grafice nici pentru a suporta interfete cu utilizatorul foarte laborioase. Ultimele versiuni din SGBDR au facut totusi progrese importante in acest sens fie prin componente generatoare specializate (Oracle, Access, Paradox) fie prin generatoare, alaturi de un limbaj specific puternic si pentru interfata cu utilizatorul (FoxPro, dBase).
Pentru a se putea face o aplicatie de proiectare trebuie sa se poata modifica nu numai
datele din baza, dar chiar si metodele adica schema. Aceasta situatie este foarte diferita de generatiile de pana acum de baze de date in care schema este daca nu invariabila cel putin relativ stabila, iar evolutia schemei este in sarcina administratorului bazei de date (care este un expert). Pentru aplicatiile de proiectare schema trebuie sa poata evolua adesea si sa fie manipulata fara a apela la un expert uman.
O alta consecinta a interactivitatii este ca sistemul trebuie sa furnizeze un mecanism
care sa permita definirea si folosirea de alternative de proiectare sau sa poata alege din variantele anterioare. Ducand rationamentul la extrem se poate spune ca o aplicatie de proiectare nu suprima niciodata datele ci acumuleaza versiunile succesive pe toata durata procesului de proiectare. Acest lucru este analog cu ceea ce se intampla deja in aplicatiile cu baze de cunostinte din domeniul inteligentei artificiale.
Mai multi proiectanti trebuie sa poata lucra simultan. Aceasta caracteristica a
aplicatiilor de proiectare justifica pe langa volumul important de date utilizat folosirea unui SGBD ca suport. Partajarea datelor intr-un mod coerent intre mai multi utilizatori este una dintre facilitatile oricarui SGBD. Natura acestor aplicatii face ca partajarea si controlul concurentei intre diferiti proiectanti sa aiba aspecte diferite fata de aplicatiile clasice.
1. Aplicatii multimedia.
Aplicatiile de acest nou tip au drept caracteristica aceea ca administreaza datele intr
un mod netraditional. Exemplele cele mai cunoscute sunt aplicatiile care administreaza imagini si sunet pe langa text si grafica. Exista deja acum aplicatii comerciale care folosesc astfel de date, cum ar fi de exemplu aplicatiile meteorologice. Acest tip de aplicatii se caracterizeaza printr-un volum foarte mare de date tratate. Imaginile sunt date foarte voluminoase care necesita un suport de stocare si prelucrare performant. Tehnologia discurilor optice numerice este adaptata acestor aplicatii. Un SGBD care suporta aplicatii multimedia trebuie sa foloseasca tratamentul clasic asupra imaginilor si sa administreze legaturile de tot felul dintre acestea. De exemplu, intr-o aplicatie meteorologica trebuie cautat printre imaginile stocate pe toate cele care ajuta la detectarea unui ciclon. Pentru o astfel de operatie trebuie folosita tehnica de cautare si acces clasic intr-o baza de date, precum si tehnica specifica de tratare a imaginilor. Aceleasi observatii sunt valabile si pentru tehnica specifica de tratare a sunetului. Pentru aplicatiile multimedia este deci nevoie de o integrare tehnologica noua cu cea traditionala.
2. Sisteme deschise.
Expresia sisteme deschise corespunde ea insasi unui concept vag. Ideea este de a
aduce un plus de flexibilitate intreprinderilor prin aplicatiile care se dezvolta pentru ele.
Numeroasele periferice si platforme de diferite tipuri ce pot fi interconectate
Proiectantul sa poata trece usor de la un instrument la altul. Acest lucru este facilitat de instrumentele care obliga proiectantul sa utilizeze limbaje si baze de date standard.
Aplicatiile pot fi interconectate sau integrat altor aplicatii sau repartizate pe diferite platforme.
norme sunt stabilite de comitete nationale si internationale, altele sunt impuse de grupurile de proprietari sau vanzatori, altele exista pur si simplu pentru anumite produse care sunt larg utilizate (exemplu o versiune standard de C a fost acceptata de un comitet international, MOTIF este o interfata promovata de un grup de ofertanti incercand sa normalizeze Unix, Windows este un produs impus de proprietar - Microsoft etc.). Standardele proprietarilor sau producatorilor sunt acceptate mai usor daca produsul ofera facilitati de interconectare cu alte produse standard (exemplu limbajul standard de regasire din bazele de date - SQL).
este scris intr-un limbaj standard sau propriu
utilizeaza o notatie a unei metode standard sau o notatie proprie
este exploatat cu o interfata standard sau nu
permite legaturi cu alte instrumente sau standarde
natura aplicatiilor pentru care se poate folosi.
Conform acestor criterii instrumentul ideal va fi exploatabil in medii multiple si
autorizat de standarde multiple.
Singurele instrumente cu adevarat deschise sunt limbajele de programare. Toti
ofertantii vand instrumente care faciliteaza dezvoltarea de aplicatii. Acestea vor introduce elemente non-standard. Nici un instrument nu este in intregime deschis decat daca produce aplicatii deschise.
rapid. In acest fel deschiderea este o notiune relativa si diferite societati tind sa impuna diferite tipuri de deschideri.
Iata cateva caracteristici ale sistemelor deschise in acest sens
Punct de vedere
Nivel de deschidere al instrumentului
Grad de deschidere al aplicatiei produse
Masina (hard)
Pe ce hard este exploatat instrumentul
Pe ce hard este exploatata aplicatia
Sistem operare
SO utilizat
Interfete utilizate
De ce SO are nevoie aplicatia
Ce interfete sunt oferite
Notatie si limbaj de programare
In ce limbaj este scris instrumentul
Ce limbaj utilizeaza proiectantul
Ce notatie ofera instrumentul
In ce mod utilizatorul dialogheaza cu aplicatia
In cadrul carui limbaj
Pe baza caror notatii
Biblioteci de clase
Ce biblioteci de clase poate utiliza instrumentul
Ce programe de comunicatie foloseste aplicatia
Baze de date
Care sunt conexiunile cu bazele de date
Ce BD utilizeaza aplicatia
Cum se conecteaza aplicatia la baza de date
3. Afaceri in mediu Internet - comert electronic.
Ca urmare a extinderii sferei de cuprindere a Internetului, se manifesta un interes
deosebit pentru o serie de noi aplicatii dintre care Comertul electronic ocupa un loc insemnat.
Comertul electronic presupune o metodologie moderna care se adreseaza folosirii
tehnologiei informatiei ca un potential esential al afacerii. Prin aceasta vor fi intelese cel putin urmatoarele doua aspecte
tehnologia informatiei in sprijinirea interactiunii afacerii cu piata
tehnologia informatiei ca sprijin a proceselor, functiilor si operatiilor interne
Pentru afaceri comertul electronic include
executia de tranzactii cu clientii prin Internet cu scopul cumpararii de acasa, platii de acasa si folosirea cash-ului electronic.
Executia de tranzactii cu alte organizatii prin interschimbul electronic de date (EDI - Electronic Data Interchange).
Transferul direct de la calculator la calculator a informatiilor privind tranzactiile continute in documentele de afaceri standard, ca facturi si comenzi
Colectarea informatiilor despre piata de consum si competitori
Distribuirea de informatii clientilor potentiali prin reclame sau alte politici de marketing.
In contextul in care Internetul poate fi privit ca un univers informational, comertul
electronic apare ca un nou mare orizont si trebuie doar sa-i valorificam potentialul deplin.
Desi comertul electronic e mai mult ca niciodata o problema de afacere strategica,
viitorul afacerii va depinde de abilitatea de a folosi interschimbul electronic de date.
