Probleme propuse - Partial APRT, RTC an IV

Probleme propuse - Partial APRT, RTC an IV

Material cerut:

Cap 1 pana la retele de comunicatii mobile inclusiv

Nu se cere comutatia optica.

Cap. 2 Arhitecturi stratificate -

stive generale monoplan,

stiva TCP/IP

stive multiplan

Alegeti raspunsul (raspunsurile) corect(e) a sau b sau c sau nici unul. Se va justifica in cateva fraze acceptarea sau respingerea fiecarui punct.

Metode de comutatie, acces, tehnologii

1. Timpul minim de transfer printr-o retea se obtine in cazul comutatiei (se va neglija acolo unde e cazul - timpul de stabilire)
1. de pachete
2. de circuite
3. de mesaje

2. Fie transferul unui flux de date cu debit binar variabil printr-o retea. Fluctuatia timpului de transfer este in principiu mai mica in cazul comunicatiei bazate pe :
1. comutatie de circuite
2. comutatie de pachete cu  datagrame IP
3. comutatie cu conexiune ATM

3. Efectuarea operatiei propriu-zise de comutatie digitala (spatiala si temporala) de circuite include :
1. cautarea adresei portului de iesire  in tabelul de comutatie
2. cautarea adresei canalului temporal de iesire in tabelul de comutatie
3. determinarea adresei portului si a canalului de iesire prin adresare indexata la tabelul de comutatie

4. Reteaua GSM foloseste pentru transferul semnalului vocal:
1. comutatia de circuite
2. comutatia de pachete traditionala
3. comutatia ATM

5. Transferul vocii folosind tehnologia de pachetizare (VoIP) se poate face :
1. intre doua terminale din reteaua Internet
2. intre doua terminale din doua retele PSTN interconectate printr-o retea de pachete
3. intr-o retea locala de calculatoare (LAN)

6. Tehnologia ADSL:
1. permite realizarea unor canale de banda larga capat-la-capat prin reteaua telefonica PSTN
2. asigura un canal de banda larga pe linia telefonica intre un terminal si intrarea in reteaua telefonica pentru comunicatii de date
3. asigura doua canale de date cu debite binare egale pe linia telefonica

7. Identificarea explicita a unitatilor de date este strict necesara
1. In cazul comutatiei de circuite cu multiplexare in timp, cadre ciclice si alocare fixa a canalelor
2. In cazul comutatiei de pachete cu multiplexare in timp si alocare dinamica a canalelor
3. In cazul comutatiei ATM

MPLS

8. Comutatia de etichete MPLS:
1. inlocuieste functia traditionala de determinare a rutelor
2. modifica functia traditionala de dirijare a pachetelor
3. se utilizeaza in mod capat la capat intr-o retea IP

9. Eticheta MPLS:
1. are semnificatie globala (in mai multe retele)
2. are semnificatie locala valabila in domeniul MPLS
3. identifica link-ul fizic intre doua comutatoare MPLS

10. Se poate aloca o cale MPLS unui flux video particular?
1. nu caci in MPLS nu se poate identifica un flux particular video deoarece MPLS lucreaza sub nivelul 3 (ex. IP)
2. da nu este nici o problema, se face in mod implicit pentru orice flux
3. da, daca nivelul retea (IP) indica pachetele care apartin acelui flux

11. Complexitatea unui comutator/ruter MPLS este :
1. Mai mare pentru cele aflate pe frontiera domeniului MPLS
2. Mai mare pentru cele aflate in interiorul domeniului MPLS
3. Aproximativ aceeasi pentru toate ruterele/comutatoarele din intreg domeniul MPLS

12. Dirijarea unui pachet printr-un ruter traditional IP fata de un comutator MPLS este in principiu :
1. Mai rapida in cazul comutatorului MPLS
2. Mai rapida in cazul ruterului IP in cazul in care acesta are memorii "cache " pe intrari

13. Se poate construi o cale MPLS care sa satisfaca mai multe criterii (de ex. banda, timp de transfer)
1. Nu deoarece o eticheta MPLS este unica pentru un tronson al caii MPLS, deci nu poate reprezenta mai multe criterii
2. Da, dar o conditie necesara este  ca protocoalele de rutare sa ofere asemenea rute
3. Nu deoarece la clasificarea pachetelor pentru atribuirea de etichete MPLS se foloseste doar un singur criteriu

ATM

14. Motivul principal pentru care ATM poate accepta orice fel de trafic ( audio, video, voce, date, multimedia), cu garantii corespunzatoare de calitate a transferului este:
1. este o tehnologie de comutatie si multiplexare foarte rapida
2. se bazeaza pe principiile comutatiei de pachete
3. lucreaza cu minipachete de lungime constanta ( celule) ce pot fi alocate dinamic diverselor surse de trafic dupa neceesitati.
15. Eticheta de fascicul virtual ATM:
1. are semnificatie globala (in mai multe retele)
2. are semnificatie locala valabila in domeniul de retea ATM
3. identifica link-ul fizic intre doua comutatoare ATM

16. Eticheta de canal virtual ATM:
1. are semnificatie globala (in mai multe retele)
2. are semnificatie locala valabila in domeniul de retea ATM
3. identifica link-ul fizic intre doua comutatoare ATM

17. Etichetarea fiecarei celule ATM cu doua etichte (VPI, VCI) in loc de una singura:
1. creste numarul total de canale
2. creste flexibilitatea in nodurile de tranzit
3. faciliteaza managementul retelei pe termen lung

18. Organizarea pe doua nivele a etichetelor celulelor ATM ( fascicul virtual si canal virtual), considerand ca lungimea suma totala in biti a celor doua campuri este constanta permite:
1. cresterea numarului total de canale virtuale
2. simplificarea comutatiei in nodurile de tranzit
3. crestera totala a benzii in [bit/s]

19. Un flux de esantioane provenind dintr-un semnal video se transforma in celule ATM prin includerea a cate N esantioane in fiecare celula ATM. Inainte de pachetizare in celule se poate face eventual o compresie pentru reducerea debitului binar. Intarzierea de pachetizare este mai mica:
1. in cazul cu compresie
2. in cazul fara compresie
3. nu depinde de procesul de compresie

20. Un flux de timp real este comprimat inainte de a fi transformat in celule ATM. Intarzierea de pachetizare - in comparatie cu cazul unui flux necomprimat este:
1. aceeasi
2. mai mare
3. mai mica

Arhitecturi, CO/CL

21. Timpul de transfer al unui pachet de nivel N, intre doua puncte ale unei retele cu comutatie de pachete ce functioneaza fara erori este
1. mai mare daca intre cele doua puncte avem un circuit virtual de nivel N fata de cazul unei comunicatii prin datagrame
2. inversul lui a, adica mai mic
3. nu se poate afirma in general ca avem a sau b adevarate

22. La nivelul N exista un protocol CL iar la nivelul N-1 un protocol CO.  Aceasta configuratie:
1. Nu este corecta caci nu poate functiona
2. Este obligatorie
3. Nu este eficienta dar se poate intalni in practica.

23. Eventuala alterare a ordinei de transmisie a unor pachete intre transmitatorulA si receptorul B (in procesul de transfer printr-o retea ) apare in cazul transferului:
1. fara conexiune (datagrame)
2. cu conexiune pe circuite virtuale
3. prin canal transparent ce leaga A si B trecand  printr-o retea publica cu
4. comutatie de circuite

24. Reteua Internet se bazeaza la nivelul 3 pe protocolul IP care este de tip CL. Pentru o aplicatie, reteaua conventionala Internet:
1. poate oferi in mod automat banda ( bit/s) garantata capat-la-capat
2. nu poate oferi in mod automat banda ( bit/s) garantata capat-la-capat
3. ar putea in principiu oferi banda (bit/s) garantata cu ajutorul unor protocoale speciale de rezervare de resurse

25. Fluctuatia timpului de transfer al unui mesaj printr-o retea cu comutatie de pachete este mai mare in cazul :
1. comunicatiei orientate pe conexiune (CO)
2. comunicatiei fara conexiune (CL)
3. nu depinde direct numai de tipul de comunicatie CO / CL

26. Fie 3 nivele arhitecturale N+1, N, N-1. Ambele nivele N+1 si N folosesc segmentarea. Aceasta solutie:
1. este obligatorie
2. nu este posibila
3. nu este in principiu strict necesara

Topologii/Rutare/Dirijare

27. Alegerea rutei pentru unitatile de date se face in cazul unui circuit virtual:
1. In general la stabilirea circuitului virtual, inainte de transferul datelor
2. in timpul transferului datelor pentru fiecare pachet in parte
3. numai prin administrare de retea, caci circuitul virtual poate lucra numai cu rute prestabilite

28. Protocoalele de rutare in Internet presupun un schimb de mesaje intre rutere. Ele folosesc pentru aceasta in mod obligatoriu:
1. protocolul UDP
2. prortcolul TCP
3. protocolul IP

29. Asigurarea unor rute de rezerva printr-o retea se poate face:
1. in topologia arbore
2. in topologia inel
3. in topologia cu interconectare totala.

30. Efectuarea operatiei propriu-zise de dirijare a unui pachet intr-un nod de retea comutator de pachete include:
1. comutatie de etichete in cazul lucrului cu circuite virtuale (CO)
2. cautarea in tabelul de dirijare a adresei portului de iesire in cazul comutatiei de datagrame (CL)
3. aplicarea unui algoritm de determinare a rutei catre destinatia dorita

31. Se poate construi o retea virtuala ATM de tip inel peste o infrastructura fizica de tip arbore?
1. Da
2. Nu
3. Depinde de protocoalele de rutare folosite

Retele de comunicatii multiservicii (IP, mobile)

32. Tehnologia HSCSD in GSM
1. permite lucrul in mod pachet
2. introduce modificari reteaua "core"
3. creste debitul binar alocabil unui abonat

33. Tehnologia GSM foloseste la interfata radio, semnalizari de tipul:
1. pe canal comun fara coliziuni
2. pe canal dedicate fara coliziuni
3. pe canal comun cu coliziuni

34. Tehnologia EDGE/GSM modifica fata de 2G/GSM
1. interfata radio
2. reteaua "core" din partea fixa a retelei
3. structura canalelor temporale pe interfata radio

35. Tehnologia GPRS modifica in mod esential fata de 2G/GSM
1. interfata radio
2. elementele din reteaua "core" - partea fixa a retelei
3. terminalul mobil

36. Tehnologia DiffServ in IP
1. printre alte functiuni are  si rolul de a creste viteza de transfer a pachetelor
2. este o tehnologie QoS completa, capat-la capat (intre doua terminale de utilizator)
3. executa rezervari de resurse in reteaua IP

37. Tehnologia Intserv/RSVP in IP
1. printre alte functiuni are si rolul de a creste viteza de transfer a pachetelor
2. este o tehnologie QoS completa, capat-la capat (intre doua terminale de utilizator)
3. executa rezervari de resurse in reteaua IP

38. Un ruter IP de tip Intserv/RSVP fata de unul DiffServ
1. are in principiu o complexitate mai mare
2. are in principiu o complexitate mai mica
3. nu se poate face o afirmatie general valabila din punctul de vedere al complexitatii

Exemple de probleme (LAB)

1. NR. 1 + 2 ( text comun)

Fie un protocol orientat pe conexiune cu proceduri cu pachete multiple si retransmisie neselectiva. Retransmisiile se pot face la expirare de timp sau la cererea explicita a receptorului. Numerotarea pachetelor de date se face cu ajutorul unui camp - numar de secventa cu trei biti din interiorul pachetului. Starea comunicatiei pentru un sens de transfer este definita in momentul initial t=0, prin valorile variabilelor :

VA=6, VS= 0, VR=7,

unde semnificatiile variabilelor sunt:

-transmisie:    VA - cel mai vechi nr. de secventa transmis si neconfirmat

VS - urmatorul nr. de secventa de transmis

-receptie:        VR - numarul de secventa urmator asteptat la receptie.

Tranmitatorul primeste succesiv patru unitati de date de la nivelul functional superior (utilizator), dupa care nu mai primeste alte date de transmis. Pachetul de date DT(2) se pierde in cursul transferului prin mediul de transmisiune.

Text pentru Nr.1

Remedierea acestei erori:

a. se face  numai prin expirarea temporizatorului la emisie si repetarea pachetelor transmise si neconfirmate

b. se face numai prin retransmisie in urma unei confirmari negative returnate de receptor

c. se poate face ca in A sau B

d. nu se mai poate face deoarece este vorba de ultimul pachet.

Text pentru NR.2

In enuntul anterior, la momentul t=0 se gasesc in curs de transfer in mediul de transmisie

(intr-un sens sau altul):

a. doua pachete.

b. trei pachete.

c. patru pachete.

d. nici un pachet.

2. Fie un protocol orientat pe conexiune cu proceduri cu pachete multiple si retransmisie

Nr.1 Nr.2

neselectiva selectiva

La expirare de timp :

se face retransmisie automata                                 se interogheaza receptorul si

se asteapta raspunsul acestuia

Retransmisiile se pot face si  la cererea receptorului (prin confirmari negative).

Numerotarea pachetelor de date se face cu ajutorul unui camp - numar de secventa

cu trei biti cu sapte biti

din interiorul pachetului. Starea comunicatiei pentru un sens de transfer este in momentul initial:

VA=5, VS= 7, VR=6, VA=126, VS= 1, VR=1,

Tranmitatorul primeste succesiv :

cinci unitati de date patru unitati de date

de la utilizator dupa care nu mai primeste alte date de transmis. Pachetul DT(1) se pierde in cursul transferului prin mediul de trs.

a. Remedierea acestei erori:

A. se face prin expirarea temporizatorului la emisie si repetarea ultimul pachet transmis.

B. se face prin retransmisie in urma unei confirmari negative returnate de receptor.

C. nu se mai poate face deoarece este vorba de ultimul pachet.

Pentru fiecare punct A,B,C se va justifica acceptarea / respingerea.Se vor construi, daca este cazul,  diagramele temporale reprezentand evolutia sistemului pana la terminarea transferului dat.

b. Se vor reprezenta diagramele circulare la transmisie si receptie in momentele: t=0, le terminarea primei transmisii a lui DT(1) si dupa terminarea transferului.

3. Fie un transfer de date unidirectional, pentru un protocol de date cu conexiune, cu numerotare a pachetelor mod 8 .

Se utilizeaza confirmari (+), (- ) si expirari de timp la emisie. Dimensiunile buferelor sunt:

Nr.1.    Receptie | Br | = 1 Nr.2. Receptie |Br| = 4

Situatia initiala este :

VA       4 3

VS        0 6

VR        6 4

La momentul t=0 exista 3 pachete netransmise.

Receptorul confirma si livreaza imediat la utilizator fiecare pachet receptionat corect si in secventa. La expirarea de timp, se retransmisie cel mai vechi pachet neconfirmat si se restarteaza temporizatorul.

3.1. Alegeti modul de lucru cel mai eficient a.i. utilizarea buferelor de memorie sa fie maxima.

3.2. Desenati diagramele circulare la t=0 si dupa incheierea transferului.

3.3. Desenati diagramele de timp ce ilustreaza schimbul de pachete, in urmatoarele conditii:

a. Fara erori a. Fara erori

b. Se pierd toate confirmarile b. Se pierd toate pachetele

aflate in curs de transfer la t=0 aflate in curs de transfer la t=0

c. Se pierde ultimul pachet de date din setul celor de transmis in problema.