|
|
|
Abordarea duala a raportului mediu-unitate economica, faciliteaza eforturile de proiectare a unor sisteme economice eficiente si competitive.
De cele mai multe ori o activitate economica sau de alta natura este insotita de un flux informational.
In cadrul unui sistem (unitate economica sau de alta natura), putem pune in evidenta doua tipuri de activitati: cea de baza si cea auxiliara, de natura informationala. Separand elementele care participa la activitatea informationala de cele care participa la activitatea de baza, productiva, vom obtine doua sisteme: sistemul de baza si sistemul informational.
Sistemul informational poate fi definit ca un instrument indispensabil, constituit din mijloace, metode si oameni prin care se asigura desfasurarea activitatilor specifice procesului informational: inregistrarea, transmiterea, prelucrarea, selectionarea si pastrarea informatiilor despre resursele existente, despre eventualele perturbatii si abateri de la traiectoria fixata.
Intr-o forma mai detaliata, putem spune ca sistemul informational reprezinta din ansamblu de fluxuri si circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, care utilizeaza modele, proceduri, resurse umane si materiale pentru culegerea, inregistrarea si/sau transmiterea datelor si a informatiilor prin intermediul carora se asigura interconexiunile dintre sistemul de conducere si sistemul condos, dintre mecanismul social-economic pe care il deserveste si mediul social economic extern, avand drept scop final realizarea obiectivelor proprii unitati economice in conditii de maxima eficienta.
Un sistem informational modern trebuie sa asigure: informarea la toate nivelele operativitatea informarii, selectarea informatiilor adaptabilitatea la modificari (modificarea cererilor de informatii, a datelor de intrare, a structurii organizatorice, a metodelor de prelucrare a datelor), precizia si exactitatea informatiilor.
Aparitia si dezvoltarea mijloacelor informatice permitand automatizarea gestiunii informatiei a impulsionat cercetarile asupra naturii si structurii sistemului informational.
Sistemul informational reprezinta latura dinamica a sistemului managerial, facand legatura intre sistemul conducator si cel condus in cadrul unitatii economice, dar si intre aceasta si mediul in care-si desfasoara activitatea. Sistemul informational permite cunoasterea situatiei existente intr-o unitate economica. a celei trecute, dar si anticipari ale evolutiei viitoare. contribuind la elaborarea si indeplinirea obiectivelor stabilite. Prin intermediul sau se obtin informatiile necesare fundamentarii deciziilor implementarii acestora, precum si cele necesare adaptarii sistemului unitatii economice la modificarile interne si externe ei.
Abandonarea conceptiei traditionale in favoarea uneia noi, moderne, se explica prin constientizarea faptului ca o utilizare corespunzatoare a informatiilor permite rationalizarea distributiei marfurilor in conditiile in care este evident mai avantajos, mai ieftin, sa misti informatia decat marfa. Este unanim acceptata idea ca orice miscare a marfii genereaza o miscare de informatii. Proiectarea si realizarea unui sistem informational capabil sa capteze informatii utile unei unitati economice, permite o mai buna adaptare a acesteia la mediu, oferind chiar posibilitatea adoptarii unei strategii active de influentate a mediului in sensul dorit.
Sistemul informational economic cuprinde: modul de organizare si culegere a datelor; sistemul de indicatori; clasificarea produselor si activitatilor; metodologia de calcul a indicatorilor purtatorii de informatii; modul si reteaua de transmitere a datelor; modul de prelucrare a informatiilor; mijloacele si modul de stocare a datelor; caile de valorificare a informatiilor.
In cadrul sistemului informational, o serie de activitati se desfasoara (sau se pot desfasura) automat cu ajutorul tehnicii de calcul.
Sistemul automatizat de prelucrare a datelor, ca o subliniere a perfectionarii si imbunatatirilor radicale care au fost aduse procesului de prelucrare si furnizare a informatiilor pentru a carui desfasurare se utilizeaza tot mai multe elemente de automatizare, poarta denumirea de sistem informatic. Acesta este parte componenta a sistemului informational prin care se asigura prin utilizarea calculatoarelor electronice, culegerea, transmiterea, prelucrarea si stocarea datelor in vederea exercitarii cu eficienta superioara a principalelor atribute ale conducerii: previziune, planificare, urmarire-control, organizare si comanda (decizie).
Obiectivele principale ale sistemelor informatice economice constau in:
. cresterea operativitatii in informarea conducerii si luarea deciziilor la toate nivelurile.
. cresterea eficientei economice in toate domeniile de activitate.
. reducerea volumului documentelor si corespondentei scrise utilizarea eficienta a personalului cu inalta calificare prin eliberarea sa de activitatile de rutina.
Sistemul informatic preia si dezvolta o parte din baza informationala si operatiile de prelucrare ale sistemului unitatii economice, putand fi privit din acest punct de vedere ca un subsistem informational automatizat.
Sistemul informatic asigura memorarea si prelucrarea automata a unei parti a informatiilor dintr-o unitate economica, pentru a asigura urmatoarele cerinte:
. asigurarea, simplificarea si ameliorarea lucrarilor si procedurilor informationale care presupun simpla executie a unor operatii si prelucrari de rutina;
. asistarea si sprijinirea procesului de conducere, si in mod deosebit a procesului decizional.
Avand in vedere ca decizia apartine omului, sistemul informatic are rolul de a-i furniza toate elementele necesare si de a-i permite sa faca alegerea deciziei optime pe baza unui maxim de informatii. De asemenea, sistemul informatic poate servi ca instrument de simulare, permitand evaluarea rapida a consecintelor previzibile ale fiecarei decizii si adoptarea celei mai eficiente.
Informatizarea poate cuprinde, in mod obiectiv, numai acele parti din sistemul informational care sunt formalizabile prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in iesiri.
Cercetarile din domeniul modelarii matematice a proceselor economice, cat si cele din domeniul inteligentei artificiale conduc la largirea continua a ariei de utilizare a informaticii in cadrul unitatilor economice.
Utilizarea calculatorului pentru rezolvarea unui grup omogen de lucrari sau probleme ale unitatii beneficiare constituie o aplicatie informatica cu mentiunea ca un sistem informatic poate cuprinde una sau mai multe aplicatii informatice. Aria unei aplicatii informatice este determinata de omogenitatea functionala a prelucrarilor realizate si de delimitarea dintre procesele formalizabile si cele neformalizabile.
In cadrul unui sistem informatic pot exista mai multe aplicatii care folosesc aceleasi informatii sau informatii generate de alte aplicatii. In asemenea situatii, pentru a evita introducerea repetata a informatiilor comune, se apeleaza la integrarea sistemului.
Un sistem informatic integrat asigura preluarea unica a fiecarei informatii si difuzarea acestora tuturor aplicatiilor care o solicita.
Integrarea sistemelor informatice se poate realiza pe urmatoarele cai:
. memorarea fiecarei informatii. astfel incat, sa corespunda integral tuturor cerintelor specifice ale aplicatiilor si sa fie disponibila pentru fiecare dintre ele.
. transmiterea informatiilor intre aplicatii sub forma fisierelor de interfata prin care se asigura jonctiunea dintre aplicatii.
Integrarea poate fi realizata la nivelul unui sistem informatic specific unei unitati economice, sau intre sisteme informatice apartinand unor unitati intre care exista relatii de subordonare-coordonare si care pot fi dispersate teritorial (de exemplu o sucursala cu filialele sale se gaseste in relatii de subordonare -coordonare).
Din punct de vedere fizic integrarea poate fi realizata prin intermediul unei retele de calculatoare, sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate intre unitatile economice ce se afla in relatii de subordonare, in vederea furnizarii necesarului de informatii pentru fiecare dintre acestea.
In aceste conditii, integrarea conduce la arhitecturi de sisteme informatice ierarhizate, cu prelucrare, manipulare si stocare distribuita a datelor, in care prelucrarea interactiva si in timp real are o pondere tot mai insemnata.
