|
|
|
SUNETELE LIMBII ENGLEZE
VOCALE
Transcriere fonetica
i:
i lung ca in cuvantul copii
lead
feet
scene
[li:d]
[fi:t]
[si:n]
a conduce
picioare
scena
i
i scurt; se rosteste i, cu deschiderea gurii si pozitia limbii ca pentru e romanesc
sit
belive
minute
[sit]
[bili:v]
[minit]
a sedea
a crede
minut
e
ca in cuvantul romanesc leg
men
lead
many
[men]
[led]
[meni]
barbati
plumb
multi, multe
ae
sunet intre e si a; se rosteste e, cu deschiderea gurii ca pentru a
man
lamb
sad
[maen]
[laem]
[saed]
barbat
miel
trist
a:
a lung rostit din fundul gurii
farm
glass
ask
[fa:m]
[gla:s]
[a:sk]
ferma
pahar
a intreba
o
o scurt; se rosteste o cudeschiderea gurii capentru a
hot
gone
clock
[hot]
[gon]
[klok]
fierbinte
dus, plecat
ceas
o:
ca o romanesc lung, ca in hoo!
horse
down
all
[ho:s]
[do:n]
[o:l]
cal
zori
tot, toti,
u
u lung, aproximativ ca in cuvantul duc
look
put
foot
[luk]
[put]
[fut]
a privi
a pune
picior
u:
u lung, aproximativ ca in cuvantul luna
move
soon
blue
[mu:v]
[su:n]
[blu:]
a misca
curand
albastru
Λ
a scurt, aproximativ ca in cuvantul tac
love
sun
son
[lv]
[sn]
[sn]
a iubi
soare
fiu
∂
a lung, aproximativ ca in maa!
first
burn
learn
[f∂:st ]
[ b∂:n]
[ l∂:n]
primul
a arde
a invata
∂
ca a romanesc; se intalneste numai in silabele neaccentuate
under
above
honour
[Λnd∂ ]
[∂bΛv ]
[on∂]
sub
deasupra
onoare
Cel de al doilea element al diftongului este foarte scurt.
ei
aprox. ca e(i) din cuvantul
aleie
face
say
pain
[feis]
[sei]
[pein]
fata
a zice
durere
ai
aprox. ca ai din cuvantul claie
life
night
sign
[laif]
[nait]
[sain]
viata
noapte
semn
au
aprox. ca ao din cuvantul adaos, rostit fortat intr-o singura silaba
now
house
plough
[nau]
[haus]
[plau]
acum
casa
plug
ou
sunetul o se rosteste ca a, cu deschiderea gurii ca pentru u; aprox. au din cuvantul sau
home
alone
cold
[houm]
[ loun]
[kould]
casa
singur
rece, frig
oi
o deschis urmt de i foarte scurt, mai degraba e
boy
voice
noise
[boi]
[vois]
[noiz]
baiat
voce
zgomot
i∂
i scurt urmat de urmat de a foarte scurt
dear
here
idea
[di∂]
[hi∂
[ai di∂
drag
aici
idee
e∂
e deschis urmat de a foarte scurt
hair
dare
affair
[he∂]
[de∂]
[∂ fe∂]
par
a indrazni
afacere
o∂
o deschis urmat de a foarte scurt; cei mai multi vorbitori de limba engleza folosesc vocala [o:] inlocul acestui diftong
more
four
door
[mo∂][mo:]
[fo∂][fo:]
[do∂][do:]
mai mult
patru
usa
u∂
u scurt urmat de a foarte scurt
poor
plural
tour
[pu∂]
[`plu∂r∂l]
[tu∂]
sarac
plural
tur, turneu
ai∂
rostit aprox. ca aea
fire
tired
higher
[fai∂]
[tai∂d]
[hai∂]
foc
obosit
mai inalt
au∂
rostit aprox. ca aoa
flower
flour
power
[flau∂]
[flau∂]
[pau∂]
floare
faina
putere
b
b urmat de o usoara exlozie
bed
rubber
Bob
[bed]
[rΛb∂]
[bob]
pat
cauciuc
nume propriu
d
d rostit cu varful limbii pe gingie
do
add
dad
[du:]
[aed]
[daed]
a face
a aduna
taticul
g
g rostit din fundul gurii; se pronunta g, nu gi si atunci cand este urmat de e sau i
good
leg
giggle
[gud]
[leg]
gigl]
bun
picior
a chicoti
m
ca m romanesc
meet
name
mummy
[mi:t]
[neim]
[`mΛmi
a intalni
nume
mamica
n
ca n romanesc
no
knife
none
[nou]
[naif]
[nn]
nu
cutit
niciunul
η
n ca in cuvantul langa
long
finger
pink
[loη]
[fiηg∂]
[piηk]
lung
deget
roz
l
ca l romanesc cand este urmat de vocala: rostit cu limba lipita de cerul gurii cand este urmat de consoana sau este final;
ca l romanesc cand este urmat de vocala
like
play
silly
feel
build
able
[laik]
[plei]
[sili]
[fi:l]
[bild]
[eibl]
a placea
a se juca
prost
a se simti
a construi
capabil
v
ca v romanesc
verb
live
vivid
[v∂:b
[liv]
[vivid]
verb
a trai
pregnant
δ
z rostit cu limba intre dinti
there
father
mother
[δe∂
[fa:δ∂]
[mΛδ∂]
acolo
tata
mama
z
ca z romanesc
zeal
nose
house
[zi:l]
[nouz]
[hauziz]
zel
nas
casa
j
ca j romanesc
pleasure
garage
rouge
`plej∂
[gaera:j]
[ru:j]
placere
garaj
ruj
r
se roteste ca r fara a atinge cerul gurii cu limba
red
try
very
[red]
[trai]
[veri]
rosu
a incerca
foarte
dj
ca in cuvantul George
June
journey
judge
[dju:n]
[dj∂:ni]
[djΛdj
iunie
calatorie
a judeca
p
p urmat de o usoara explozie
pen
spoon
pipe
[pen]
[spu:n]
[paip]
stilou
lingura
pipa
t
t rostit cu varful limbii pe gingie
time
light
title
[taim]
[lait]
[taitl]
timp
lumina
titlu
k
c rostit din fundul gurii
cat
key
cook
[caet]
[ki:]
[kuk]
pisica
cheie
a gati
f
ca f romanesc
five
fifty
laugh
[faiv]
[fifti]
[la:f]
cinci
cincizeci
a rade
θ
s rostit cu limba intre dinti
thin
thick
path
[θin]
[θik]
[pa:θ]
subtire
gros
carare
∫
ca s romanesc
shop
emotion
sure
∫op]
[imou∫∂n
∫u∂
magazin
emotie
sigur
s
ca s romanesc
see
source
sauce
[si:]
[so:s]
[so:s]
a vedea
sursa
sos
h
ca h romanesc
high
hear
hotel
[hai]
[hi∂]
[houtel]
inalt
a auzi
hotel
t∫
ca in cuvantul cinci
chair
teacher
match
[t∫e∂
[ti:t∫∂
[maet∫
scaun
profesor
meci
w
u rostit cu puternica emisie de aer printre buzele intredeschise; aprox. ca o din oare
well
swim
twelve
[wel]
[swim]
[twelv]
bine
a inota
doisprezece
y
i ca in cuvantul ies
you
new
music
[yu:]
[nyu:]
[my:zik]
tu
nou
muzica
La cuvintele formate din doua sau trei silabe, una dintre silabe este accentuata.
better bet∂] mai bine (cu accentul pe prima silaba)
above [∂ bΛv] deasupra (cu accentul pe a doua silaba)
In transcrierea fonetica, accentul['] se aseaza inaintea silabei accentuate.
Unele cuvinte plurisilabice au doua accente:
disregard['disri'ga:d] a nesocoti
fifteen ['fif'ti:n] cinsprezece
downstairs ['daun'ste∂z] jos, la parter
upstairs ['Λp'ste∂z] sus, la etaj
Intr-o propozitie numai unele cuvinte sunt accentuate.
Tell me about your family.
['tel mi∙ ∂baut yo∙ → faemili]
Povesteste-mi despre familia ta.
In exemplul de mai sus, sunt accentuate cuvintele tell si family.
Unele cuvinte care, pronuntate izolat, au accent, isi pot pierde accentul in propozitie. Cuvantul about [∂'baut] si-a pierdut accentul in exemplul de mai sus.
Cuvintele cu doua accente pierd unul din accente in propozitie:
I have fifteen students.
[ai have 'fifti:n→styu:d∂nts]
Am cinsprezece studenti
I have sixteen.
['ai have siks→ti:n]
Eu am saisprezece.
La rostirea unei propozitii, vocea executa o melodie.
O propozitie englezeasca porneste, de obicei, de la o nota foarte inalta (prima silaba accentuata) si apoi coboara pana la ultima silaba accentuata, care formeaza:
a) o curba descendenta in cazul propozitiilor afirmative si negative, ca si al celor interogative care nu comporta raspunsul yes [yes], da, sau no [nou] nu.
He speaks English with his father
[hi∙ 'spi:ks 'iηgli∫ wiδ hiz →fa:δ∂]
El vorbeste englezeste cu tatal sau.
He doesn't speak english with his father.
[hi∙ 'dΛznt 'spi:k 'iηgli∫ wiδ hiz →fa:δ∂]
El nu vorbeste englezeste cu tatal sau.
Who is this boy's mother?
['hu: iz 'δis 'boiz→mΛδ∂?]
Cine este mama acestui baiat?
Propozitiile de acest fel se rostesc cu ton descendent, pe ultima silaba accentuata, marcat prin accentul [→].
b) o curba ascendenta in cazul propozitiilor interogative care comporta raspunsul yes sau no.
Are you a teacher?
['a yu∙ ∂ 'ti:↑ t∫∂?]
Sunteti profesor (profesoara)?
Propozitiile de acest fel se rostesc cu ton ascendent [↑] pe ultima silaba, cand aceasta este accentuata, sau pe ultimele silabe neaccentuate.
Are you here?
['a: yu∙↑hi∂?]
Esti (sunteti) aici?
In transcrierea fonetica a propozitiilor se foloseste un singur punct dupa unele vocale, atunci cand acestea pot fi pronuntate fie cu valoarea lor lunga, fie cu cea scurta.
He is at home.
[hi∙ iz ∂t ↑houm]
Have you a brother
['have yu∙ ∂ 'brΛ↑δ∂?]
Un numar de cuvinte de mare frecventa ca verbele auxiliare si modale, prepozitiile, conjnctiile, etc. au forme tari si forme slabe.
De exemplu, conjunctia and, care inseamna si, are forma tare [aend] cand este rostita izolat:
''And?''[↑aend] ,,Si?'' (Ce-a mai urmat?)
sau cand este accentuata:
Tony and Lavinia
['touni 'aend l∂↑vinia] Tony si Lavinia.
Acceasi conjunctie are formele slabe [∂nd sau ∂n] cand este neaccentuata:
Tony and Lavinia.
[ 'touni ∂nd l∂!vini∂].
In vocabularul fiecarei lectii, ca si in vocabularul englez-roman de la sfarsitul volumului, se dau formele tari si cele slabe ale cuvintelor de accest fel.
R-ul DE LEGATURA
La cuvintele terminate in r sau re, rostite izolat sau urmate de un cuvant care incepe cu o consoana, r-ul nu se pronunta:
father ['fa:δ∂] tata
mother ['mΛδ∂] mama
you are [yu∙ 'a:] esti , sunteti
In cazul cand sunt urmate de un cuvant care incepe cu o vocala, la viteza normala de vorbire, r-ul se pronunta:
