Marcati interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos.

Marcati interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele lor [exprimate sau subintelese] in fraza.)

1. De azi inainte nu voi mai fi pentru tine ce-am fost in vremurile cand erai prea mic sa intelegi anumite lucruri. a. principala + predicativa + atributiva + consecutiva; b. principala + compl. directa + atributiva + circ. de scop; c. principala + subiectiva + circ. de timp + consecutiva; d. alta interpretare.

2. E adevarat ca in ultima vreme n-am prea dat pe la voi, dar asta pe motivul ca am fost destul de bolnav. a. principala + subiectiva + principala + atributiva; b. principala + subiectiva + circ. de cauza; c.principala + subiectiva + atributiva; d. alta interpretare.

3. De cate ori ne-am intalnit, v-am avertizat ca nu ma tenteaza sa-mi depun candidatura. a. circ. de mod + principala + compl. indirecta + subiectiva; b. circ. de timp + principala + compl. indirecta + compl. directa;c. circ. de timp + principala + compl. directa + subiectiva; d. alta interpretare.

4. In zilele acestea, cand scandalurile se tin lant, nu-i pe cine conta cu certitudine si nici n-ai cum te apara in fata minciunilor de tot felul. a.atributiva + principala + principala; b. circ. de timp + principala + subiectiva + principala + subiectiva; c. circ. de timp + principala + principala + compl. directa; d. alta interpretare.

B. Marcati raspunsul corect:

5. Fie enunturile: (1) In casa care e vopsita in alb am stat si eu candva. (2) In ultima vreme fumeaza foarte mult, lucru care ma cam supara. (3) S-a intalnit cu un vechi prieten din copilarie, care prieten e acum mare patron. (4) Care masina iti place mai mult? Cuvintele subliniate sunt: a.pronume relative in toate enunturile; b. adjective pronominale relative in toate enunturile; c. pronume relative in (1) si (2), adjectiv pronominal relativ in (3) si adjectiv pronominal interogativ in (4); d. alta interpretare.

6. Fie enunturile: (1) In locul dulapului a mutat biroul. (2) In jurulprofesorului erau studentii. (3) In caz de incendiu anuntati pompierii. (4) Invata peste masura de mult. Cuvintele subliniate sunt: a. loc. prep. in toate enunturile; b. loc. adv. in toate enunturile; c. loc. prep. in (2), (3), loc. adv. in (1), (4); d. alta interpretare.

7. Fie enunturile: (1) Iar ai venit, smecherule? (2) Unii ne-am dus la meci, iar altii, la cinema. (3) Stiai ca nici nu ma saluta? (4) L-au arestatiar si de data asta nu mai scapa. Cuvintele subliniate sunt: a. conj. coord. in toate enunturile; b. adv. in toate enunturile; c. adv. in (1), (3), conj. coord. in (2), (4). d. adv. in (1), (3), (4), conj. coord. in (2).

8. Fie enunturile: (1) Ion nu pare ce este. (2) Imi pari cam distrat. (3) Dupa cele intamplate, parea ca lucrurile se vor schimba in bine. (4) Imipare ca te stiu de undeva. (5) Se pare ca n-ai inteles nimic. (6) Ti se parecumva ca exagerez? Verbul subliniat este: a. copulativ in toate enunturile; b. predicativ in toate enunturile; c. copulativ in (1), (2), predicativ in (3), (4) (5), (6); d. copulativ in (1), (2), (4), predicativ in (3), (5), (6).

C. Marcati varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos:

9. Laudat fie Domnul pentru toate cate sunt. a. verb, conj. prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop. (conj. prez.) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; c. verb, imperativ, d. pasiva / pred. nominal; d. verb cop. (imperativ) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal.

10. Dupa prinderea alaltaseara a periculosului infractor, populatia orasului a rasuflat usurata. a. subst. compus, neart., Ac. / compl. circ. de timp; b. adv. compus de timp, Ac. / atr. adv.; c. adv. compus de timp / compl. circ. de timp; d. alta interpretare.

11. Spune-mi in dreptul carei case ti-ai lasat masina. a. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; b. adj. pron. rel., G. / atr. adj.; c. pron. rel., G. / atr. pron. gen.; d. adj. pron. rel., D. / atr. adj.

12. Cu toate aceste lipsuri ale voastre, sansele va mai surad. a. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., pers. a II-a pl., G. / atr. pron. gen.

13. Fiind cinstit in relatiile cu clientii, a atras simpatia tuturor. a. verb, gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauza; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume pred.) / compl. circ. de cauza; c. locutiune verbala, gerunziu / compl. circ. de cauza; d. alta interpretare.

14. In stanga restaurantului 'Capitol' s-a produs un accident. a. subst. propriu, G. / atr. subst. gen.; b. subst. propriu, G. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; c. subst. propriu, G. (acordat cu subst. restaurantului) / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); d. subst. propriu, N. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata).

15. In asemenea conditii, devine imposibil un acord intre noi. a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. de mod, impers. / nume predicativ; c.adj., sg., N. / nume predicativ; d. alta interpretare.

16. Au fost invitati prietenii, vecinii, colaboratorii si multi altii. a. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.; b. pron. nehot., N. / subiect; c. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.; d. alta interpretare.

17. Oamenii din juru-i erau amabili. a. pron. pers., G. cu loc. prep. / atr. pron. gen. cu prep.; b. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; c. pron. pers., D. / compl. indirect; d. alta interpretare.

18. Pe toti i-a felicitat, si pe invinsi, si pe invingatori. a. subst. (prov. din adj.), Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / apozitie; c. adj., Ac. / atr. adj.; d.subst., Ac. / atr. subst. prep.

19. Ti-ai inchiriat cabana unor maramureseni. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= in dativ); c. pron. pos., f. neacc., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= in dativ);d. alta interpretare.

20. Ai grija cum te comporti cu el, ca e extrem de sensibil. a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adv. de mod / nume predicativ; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.

21. Se spun atatea despre el, ca nu mai stiu ce sa cred. a. pron. nehot., Ac. / compl. direct; b. adj. pron. nehot. (pe langa un subst. eliptic), N. / atr. adj.; c. pron. nehot., N. / subiect; d. alta interpretare.

22. Intoarcerea la ai sai a fost pentru el ca un balsam. a. pron. pos., G. cu prep. / atr. pron. prep.; b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c.pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; d. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect.

23. Cand e minte, nu-i ce vinde. a. verb, inf. prez., d. activa / subiect; b.verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activa / pred. verbal; c. verb, inf. prez., d. activa / compl. direct; d. verb, ind. prez., forma pop., d. activa / pred. verbal.

24. De buna seama ca voi reusi. a. loc. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. loc. adv. de mod / nume predicativ; c. loc. adv. (de mod) pred. / pred. verbal; d. alta interpretare.

25. Spre sfarsitul lui decembrie a fost un frig nemaipomenit. a. art. genitival (posesiv) / fara functie sintactica; b. art. hot. proclitic / fara functie sintactica; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. alta interpretare.

26. De zapacit ce este, era sa piarda trenul. a. pron. rel., N. / nume predicativ; b. pron. rel., N. / subiect; c. adv. rel. de mod / nume predicativ;d. alta interpretare.

27. Pe ce pune mana, praful se alege. a. pron. rel., Ac. / compl. circ. de loc; b. pron. rel., Ac. / compl. indirect; c. pron. rel., Ac. / compl. direct; d.alta interpretare.

28. Au mai fost premiati si dintre ceilalti. a. pron. nehot., Ac. cu prep. / subiect (exceptie reala de la subiectul in N.); b. pron. dem., N. / subiect; c.pron. dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. pron. dem., Ac. cu prep. / subiect (exceptie reala de la subiectul in N.).

29. Ai putea fi in stare de asa ceva? a. subst., Ac. cu prep. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. / nume predicativ; c. loc. adj., N. / nume predicativ; d. alta interpretare.

30. Ma deranjeaza felul cum te comporti. a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. de mod cu val. conjunctionala / fara functie sintactica; c.adv. de mod / atr. adverbial; d. alta interpretare.

31. Astampara-te, mai copile! a. pron. pers., V. / fara functie sintactica; b.interjectie, V. / fara functie sintactica; c. interjectie, V. / atribut; d. alta interpretare.

32. Cum se face ca mereu intarzii? a. adv. de mod interogativ / nume predicativ; b. adv. de mod interogativ / compl. circ. de mod; c. adv. de mod cu val. cauzala / compl. circ. de cauza; d. alta interpretare.

D. Marcati varianta corecta de raspuns:

33. Auxialiarul de perfect compus la pers. a III-a din (el) o (= a) venitreprezinta: a. un regionalism fonetic; b. un arhaism lexical; c. un regionalism gramatical; d. alta varianta.

34. Fie enuntul: Nu fi impacientat daca nu l-i gasi acasa pe Ion; poate ca i-i dor de parinti si s-a dus sa si-i vada. Acesta contine: a. nicio greseala;b. o greseala; c. doua greseli; d. trei greseli.

35. Sensul expresiei ad libitum  este: a. oricum; b. la limita; c. din vointa;d. alt sens.

36. Se dau urmatoarele expresii: obelisc comemorativ, noblete aristocratica, hit de mare succes. Care dintre ele constituie pleonasme?a. niciuna; b. numai a doua si a treia; c. numai a treia; d. toate.

37. Cuvantul prezumtios este in raport de antonimie cu: a. banuitor; b.cert; c. modest; d. estimat.

38. Avem numai forme corecte de plural in: a. madrigale, tunele, politeti;b. madrigaluri, tuneluri, politeturi; c. madrigale, tuneluri, politeturi; d. toate cele trei serii de mai sus.

39. Fie enuntul: Daca li-i gasi, zii-i ca n-i indiferent daca vine cu aceiasi suita de ministri, care, desi se pretind a fi integrii, nu agreaza implicatiile acelei idei inovatoare promovata de mine. Acesta contine: a. cinci greseli; b. sase greseli; c. patru greseli; d. sapte greseli.

40. Avem triftongul cu structura 'semivocala + semivocala + vocala' in cuvintele din seria: a. vreau, iau, leoarca; b. creioane, lacrimioara, leoarca; c. suiau, aripioara, iei; d. vreau, maduvioara, mi-au (dat).

41. Care dintre urmatoarele serii contine numai paronime? a. eludare / elidare, fiabil / friabil; b. mobiliar / mobilier, inapt / inept; c. fiabil / friabil, alocutiune / elocutiune; d. toate cele trei serii de mai sus.

42. Sensul expresiei modus vivendi este: a. compromis; b. persoana vivace; c. existenta modica; d. alt sens.

43. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a. cetatuii, gaocii, izbanzii, mamicai, panglicii; b. cetatuiei, gaocii, izbanzii, mamicii, panglicei; c. cetatuii, gaoacei, izbandei, mamicii, panglicii; d. cetatuiei, gaoacei, izbandei, mamicai, panglicei.

44. Substantivul botez este format prin: a. derivare regresiva; b. derivare progresiva; c. schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.

45. Se dau urmatoarele cuvinte: can-can, prim-viceprim-ministru, copy-right, co-autor, cocos-de-munte, cocos-salbatic. Sunt corect scrise cu cratima: a.toate; b. toate, in afara de al saselea; c. numai al doilea, al treilea si al saselea; d. numai al doilea, al cincilea si al saselea.

46. Care dintre urmatoarele serii contine numai forme literare ale cuvintelor date? a. oprobriu, sfestanie, binefacere, macrameu; b.oprobriu, festanie, binefacere, macrame; c. oprobiu, festanie, bine-facere, macrameu; d. oprobiu, sfestanie, binefacere, macrame.

47. Cuvintele botez (= ritual crestin) si botez (= verb, indic. prez., pers. I, sg.) sunt: a. omonime totale; b. omonime partiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.

48. Avem numai forme corecte de plural in: a. maratonuri, vergi, ocheane; b. maratoane, vargi, ochene; c. maratonuri, vargi, ocheane; d.toate cele trei serii de mai sus.

49. Se dau urmatoarele cuvinte: basma, cafea, prim-procurorii, nou-venitii, relei-credinte. Sunt corect articulate: a. toate; b. toate, in afara de al patrulea; c. numai al treilea, al patrulea si al cincilea; d. numai primul, al doilea si al treilea.

50. Fie enuntul: Cand citii scrisoarea de la acei arbitri integri, crezui ca am vedenii si paremi-se ca am si mototolit-o, file-ar corectitudinea de pomina sa le fie! Acesta contine: a.  trei greseli; b. o greseala; c. doua greseli; d. patru greseli.

51. Sinonimul cuvantului cerbicie este: a. atentie; b. incrancenare; c.tenacitate; d. acuitate.

52. Se dau urmatoarele perechi: (1) sonet / soneta, (2) suveranitate / suzeranitate, (3) venust / vetust, (4) palmier / palmiera, (5) lotiune / potiune. Avem paronime in: a. in toate; b. in niciuna; c. numai in (1); d.numai in (1) si (2).

53. Sensul substantivului catilinara este: a. adepta a lui Cicero; b.apostrofa vehementa la adresa cuiva; c. adepta a lui Catilina; d. tip de vers specific unor scrieri antice.

54. In cuvintele: excesiv, expedia, exil, executa, extras, litera x reda grupul de sunete cs: a. in toate cuvintele; b. in primul, al doilea si al cincilea cuvant; c. in primul si al doilea cuvant; d. in al treilea si al patrulea cuvant.

55. Sensul substantivului contumacie este: a. absenta nejustificata de la judecata a inculpatului; b. judecare in lipsa de probe; c. regula de purtare impusa de o societate; d. alt sens.

56. Care dintre urmatoarele serii contine numai forme verbale literare?a. (eu) ingaim, (se) invesmanteaza, (se) involbura; b. (eu) ingaim, (se) invesmanta, (se) involbureaza; c. (eu) ingaim, (se) invesmanteaza, (se) involbureaza; d. toate cele trei serii de mai sus.

57. Fie enuntul: Desi se innorase, ma sfiii sa le cer sa plecam, de vreme ce nu o data mi s-a parut ca nu li-i pe plac sa fie intrerupti, ca li-i dor sa inoate, uitand de toate evenimentele acestea care se succeda intruna.Acesta contine: a. trei greseli; b. doua greseli; c. o greseala; d. nicio greseala.

58. Sinonimul cuvantului desuet este: a. demodat; b. indecent; c.insinuant; d. superficial.

59. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe? a. im-pi-e-gat, im-pi-e-ta, viet-na-mez, tra-u-ma; b.im-pie-gat, im-pi-e-ta, viet-na-mez, trau-ma; c. im-pie-gat, im-pi-e-ta, vi-et-na-mez, trau-ma; d. im-pie-gat, im-pie-ta, vi-et-na-mez, tra-u-ma.

60. Cuvantul caduc este in raport de antonimie cu: a. subred, pieritor; b.trainic, durabil; c. dur, grosolan; d. gentil.

61. Daca impozitul pe profit scade, iar pe piata exista cerere sustinuta pentru produsul creat de ei, producatorii: a. isi vor micsora oferta; b. vor proceda la majorarea ofertei; c. vor fi dezavantajati; d. nu vor face nici o schimbare in marimea ofertei, deoarece faptul nu-i afecteaza.

62. Fiind date marimile: Pi (pretul – in RON – al produsului pe piata interna), Cc (cheltuielile interne de circulatie – in RON – pana la frontiera), Pe (pretul in valuta, la frontiera, al marfii exportate), cursul de revenire la export (Cre) se calculeaza astfel: a. Cre = (Pi – Cc) / Pe; b. Cre = (Pe + Cc) / Pi; c.Cre = (Pi + Cc) / Pe; d. Cre = (Cc – Pi) / Pe.

63. Totalitatea schimburilor economice de bunuri si servicii, de capitaluri si alte transferuri valorice – realizate intre agenti economici din toate tarile lumii – formeaza: a. economia nationala; b. economia de piata; c. economia naturala; d. economia mondiala.

64. Utilitatea marginala ajunge sa fie egala cu zero, cand: a. utilitatea totala scade; b. nevoile de consum nu sunt, inca, pe deplin satisfacute; c. pretul bunului creste; d. nevoile de consum sunt integral satisfacute (corespunzator starii de saturatie).

65. Costul de productie reflecta: a. consumul in expresie baneasca al factorilor de productie; b. expresia baneasca a cheltuielilor fixe si materiale; c. timpul de munca umana, necesar pentru producerea unui bun economic; d. expresia cantitativa a consumului de capital propriu.

66. Notand prin K_C/P marimea coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu pretul, o cerere inelastica presupune: a. K_C/P = –1; b. K_C/P = 0; c.K_C/P = 1; d. K_C/P < 1.

67. Daca, pe termen scurt, productia unei intreprinderi sporeste cu 25%, costul fix mediu: a. scade cu 80%; b. creste cu 25%; c. scade cu 20%; d.creste cu 20%.

68. La un profit anual de  8 milioane,  rata  profitului (calculata la cifra de afaceri) este de 20%. Stiind ca s-au cheltuit sume egale pentru salarii si capital circulant – si sume de doua ori mai mari pentru plata amortizarii, sa se determine suma cheltuielilor cu salariile: a. 25%; b. 8 milioane; c. 20%;d. 12 milioane.

69. In cazul in care dobanda se capitalizeaza, avand date marimile S (suma imprumutata), d’ (rata dobanzii) si n (perioada pentru care se acorda creditul), putem calcula dobanda compusa D in felul urmator: a. D = S(1+d’)ⁿ; b. D = S – S(1+d’)ⁿ; c. D = S – (1+d’)ⁿ; d. D = S(1+d’)ⁿ – S.

70. Care din urmatoarele elemente influenteaza nivelul costului total mediu: a. costul marginal; b. costul variabil; c. timpul necesar productiei;d. viteza de rotatie a banilor.

71. Daca multiplicatorul investitiilor are valoarea 4, inclinatia marginala spre consum este: a. 3/4; b. 2/4; c. 1/4; d. 1.

72. Evolutia utilitatii totale in cazul unui consumator, in functie de numarul dozelor aditionale consumate de el din produsul M, se regaseste in tabelul urmator. In aceasta situatie, sporul de utilitate adus de consumul celei de-a 7-a doze din bunul respectiv (masurat in unitati de utilitate) este: a. 154; b.151; c. 103; d. 3.

73. Daca volumul productiei sporeste prin atragerea unei cantitati suplimentare din factori de productie de aceeasi calitate, cresterea economica este: a. de tip extensiv; b. de tip intensiv; c. preponderent intensiva; d. preponderent calitativa.

74. Partenerii unei societati pe actiuni cu activitate economica: a. nu vor suporta nimic din pierderile inregistrate de firma (daca rezultatul economic al societatii este negativ), intrucat raspunderea lor este limitata; b. sunt destinatarii unor cote din profitul societatii, in cazul in care ea obtine profit; c. nu-si asuma nici un risc, la fondarea capitalului social al firmei; d.transfera statului suportarea pierderilor, daca  societatea pe actiuni inregistreaza rezultate economice negative.

75. Pe o piata concurentiala, pretul unui bun tinde spre: a. marimea sa anticipata; b. nivelul sau de echilibru; c. valoarea bunului de substitutie; d.profitul realizat.

76. Rata profitului in raport cu capitalul folosit, respectiv cea in raport cu costurile totale, se aseamana prin aceea ca: a. amandoua se calculeaza ca diferenta intre anumite marimi; b. prima depinde invers proportional de cealalta; c. reprezinta indicatorii cu ajutorul carora se evidentiaza marimea absoluta a profitului; d. amandoua au ca baza de calcul masa profitului.

77. Venitul anului curent este 800 miliarde u.m.. Care este marimea cheltuielilor pentru consum in anul curent, daca rata (medie a) consumului este 0,7: a. 76%; b. 650 miliarde u.m.; c. 560 miliarde u.m.; d. nu se poate determina doar pe baza datelor oferite.

78. Instrumentul care masoara inflatia prin intermediul cresterii generalizate a preturilor este: a. indicele pretului pentru un bun sau serviciu; b. indicele general al preturilor; c. dinamica masei monetare; d.nivelul anticipat al preturilor.

79. In general, se admite ca: a. nevoile sunt mai reduse – ca numar si diversitate – decat resursele; b. intre nevoi si gradul lor de acoperire prin resurse exista o egalitate perfecta; c. resursele nu pot acoperi in totalitate nevoile manifestate; d. nu exista o relatie intre resurse si nevoi.

80. Banii indeplinesc functia de mijloc de plata atunci cand: a. are loc stingerea unor datorii legate de vanzarea pe credit a unor bunuri libere; b.servesc la evaluarea si achitarea (stingerea) unor drepturi si obligatii; c. are loc un proces de intermediere a vanzarilor de catre firme specializate; d. se inregistreaza un excedent al bugetului de stat.

81. Marimea in expresie absoluta a profitului este reflectata de: a. masa profitului; b. rata profitului; c. cifra de afaceri; d. venitul total.

82. Un credit de 408 milioane u.m., preluat pe 6 luni, a fost contractat in conditiile achitarii unei dobanzi de 61,2 milioane u.m.. In aceasta situatie, rata anuala a dobanzii a fost: a. 15%; b. 30%; c. 150%; d. 3%.

83. In general, utilitatea marginala ia o valoare: a. mai mare decat utilitatea totala corespunzatoare unitatilor consumate; b. pozitiva si crescatoare; c.pozitiva si descrescatoare; d. negativa si descrescatoare.

84. Viteza de rotatie a banilor releva: a. numarul de zile necesare pentru recuperarea valutei cheltuite cu importul unor bunuri; b. numarul mediu de plati pe care le mijloceste doar valuta convertibila; c. numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati pe care le mijloceste o unitate monetara intr-o perioada data de timp; d. ponderea platilor in moneda scripturala.

85. Sistemul stiintei economice este unul de tip: a. dinamic, deschis; b.dinamic, inchis; c. static, deschis; d. static, inchis.

86. Daca veniturile consumatorilor cresc: a. cererea creste neaparat direct proportional; b. cererea scade direct proportional; c. cererea scade in raport cu elasticitatea ei fata de venituri; d. toate raspunsurile anterioare sunt false.

87. Intre trasaturile pietei cu concurenta perfecta se numara: a. intrarea, respectiv iesirea libera pe / de pe piata; b. atomicitatea produselor; c. faptul ca numarul producatorilor este egal cu cel al cumparatorilor; d. mobilitatea perfecta a factorilor de influenta ai pietei.

88. Caracteristic nevoilor este faptul ca: a. sunt limitate ca numar; b.satisfacerea unor necesitati nu mai poate genera aparitia altora; c.satisfacerea unor nevoi poate genera aparitia altora; d. sunt pe deplin cuantificabile.

89. 1.000 actiuni sunt vandute la termen de o luna. In momentul incheierii tranzactiei, cursul unui titlu a fost 4.000 u.m., dar la scadenta, el a devenit 4.200 u.m.. La termen, se poate spune ca: a. vanzatorul castiga 200 u.m. / actiune; b. cumparatorul pierde in total 200.000 u.m.; c. vanzatorul pierde 200.000 u.m. / actiune; d. cumparatorul castiga 200.000 u.m. per total tranzactie.

90. Daca rata dobanzii la imprumuturi este de 20%, iar preturile cresc, in decursul unui an, cu 30%: a. debitorul pierde; b. creditorul castiga; c.castiga atat creditorul, cat si debitorul; d. debitorul castiga.

91. Care din urmatoarele relatii nu este posibila: a. CV < CT; b. CTM > CVM; c. CTM < CT; d. CT < CF (unde: CF – costul fix; CV – costul variabil; CT – costul total; CVM – costul variabil mediu; CTM – costul total mediu).

92. Dezechilibrul economic general, care presupune exces de oferta globala in raport cu cererea globala, se numeste: a. absorbtie; b. efectul bunastarii; c. efectul exportului net; d. presiune.

93. Masa profitului la nivel de agent economic reprezinta a 5-a parte din incasarile sale. In acest caz, rata profitului (calculata la costurile totale) este: a. 5%; b. 20%; c. 25%; d. 50%.

94. Pretul factorului de productie munca poarta numele de: a. renta; b.valoare bruta; c. salariu; d. profit.

95. Inclinatia marginala spre economii arata: a. partea din venit destinata economisirii; b. cu cat cresc economiile, ca urmare a sporirii cu o unitate a venitului; c. variatia economiilor in totalul venitului; d. tendinta generala a oamenilor de a economisi.

96. Ce fenomen nu caracterizeaza situatia de incetinire a cresterii si de criza economica: a. scaderea vanzarilor; b. cresterea numarului somerilor;c. ieftinirea si expansiunea creditului; d. accentuarea tendintelor inflationiste.

97. Pentru producatorul care pastreaza neschimbat volumul productiei, masa profitului creste cand: a. veniturile firmei scad, iar costurile raman constante; b. pretul produsului se majoreaza; c. costul de productie creste, iar venitul total ramane neschimbat; d. scade nivelul pretului.

98. Profitul nemeritat, obtinut in mod nejustificat – sau profitul obtinut in conditiile in care agentii economici incalca reglementarile in vigoare – este cunoscut ca: a. pierdere; b. profit brut; c. profit nelegitim; d. profit neimpozabil.

99. Inclinatia marginala spre consum este: a. o marime pozitiva si supraunitara; b. o marime negativa; c. o marime care tinde spre infinit; d. o marime pozitiva, dar subunitara.

100. La momentul t₀, costul total mediu al unei firme producatoare a bunului B a fost 1.000 u.m./buc.. La momentul t₁, costul total ocazionat de procesul de fabricatie s-a majorat cu 20%, iar productia a crescut cu 10%. In aceste conditii, costul marginal (in u.m.) este: a. 1.000; b. 2.000; c.1.200; d. 1.100.