|
|
|
Principiul silabic
Principiul silabic stabileste ca valoarea unor litere este data de contextul - de silaba - din care fac parte sau, mai precis, de literele care urmeaza in cadrul aceleiasi silabe.
Se stie ca, de cele mai multe ori, nu citim litera cu litera, ci un grup de doua
sau de trei litere (rar mai multe), la fel cum nici nu reprezentam intotdeauna un sunet numai printr-o litera, ci si printr-un grup de litere.
Principiul silabic se aplica in scrierea grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi care, indiferent ca noteaza un sunet sau doua, se scriu in aceeasi silaba: cer, ceas, circ, ciur, ger, geam, gin, giulgiu, chin, chiar, chem, cheama, ghem, gheata, ghid, ghiul etc. Sunetele initiale redate de c, ch, g, gh + e, i sunt: |ĉ|, |ĝ|, |ḱ|, |ǵ|.
Potrivit acestui principiu sunetele nu reprezinta sunete, ci silabe. Conform
principiului silabic, aceeasi consoana sau grup consonatic intra in componenta unor silabe diferite, cu alte valori. Astfel, unele litere (c, g, k) in contexte silabice diferite, noteaza foneme diferite, adica k (cap, clar, kaiser), g (glob, galben), c ( cires, ceata), g (gem, gimnaziu), k' (cheta, chimir, kitsh), g' (gheara, ghiozdan).
Ortografia actuala foloseste 41 de grafeme:
31 grafeme simple (alfabetul)
10 complexe: ce, ci, ge, gi, ch, che, chi, gh, ghe, ghi.
Grafemele ce=/c/ si ge=/g/, nesilabice se folosesc in pozitia ce+a, ge+a, cand a=/a/ reprezinta centrul silabei comune, deci cand pozitiile mentionate se realizeaza fiecare, in aceeasi silaba: ceas-/cas/, ceara-/cara/, geam-/gam/, geana-/gana.
Grafemele complexe ci=/ci/ si gi=/g/, nesilabice, se folosesc numai inainte de a=/a/ si u=/u/, vocale care reprezinta centrul silabei commune si inainte de o=/o/ urmat de a=/a/ care noteaza centrul silabei comune; ci=/c/ nesilabic poate aparea la finala unor cuvinte neflexibile sau a unor substantive neutre cu tema in /c/ si cu pluralul in -uri sau e: atunci-/atunc/, cinci-/cinc/, deci-/dec/, etc.
Grafemul complex gi=/g/, nesilabic, apare numai in finala unor forme flexionare: tragic-/trag/, mergi-/merg/.
Secventele ci, gi la finala de cuvant (inainte de blanc) cu valoare silabica (ci, gi) in situatia in care poarta accent: in munci (verb la infinitiv), lungi (verb la infinitiv).
Secventele grafice ch, gh sunt grafeme complexe notand fonemele k' si g', atunci cand sunt urmate de literele e si i, representand vocale, care constituie centrul silabei commune: chem.=k'em, chip=k'ip.
In astfel de situatie h nu se rosteste si are functie fonologica de palatalizare.
Secventele che si ghe sunt grafeme complexe nesilabice in pozitia che, ghe+a cand a reprezinta centrul silabei commune: cheama=/k'ama/, lighean=/lig'an/.
- chi si ghi sunt grafeme complexe nesilabice cand sunt urmate de a, o si u notand vocale care reprezinta centrul silabei commune: chiar-/k'ar/, ghiaur-/g'aur/.
In pozitia chi, ghi+o, u, cand o, u noteaza vocale care reprezinta centrul altei silabe din secventele chi, ghi devine grafem simplu: chiot-/k'iot/, ghiocel-/g'iocel/.
Toate cele zece grafeme complexe ce, ci, ge, gi, ch, gh, che, chi, ghe, ghi sunt monovalente. Ele au fost introduse in ortografia limbii romane dupa modelul italian si sunt folosite ca simboluri ale formelor /c/, /g/, /k'/, /g'/, dupa principul silabic completat de cel morphologic si de traditia literala.
