|
|
|
PRESCOLARITATEA
Dezvoltarea biologica:
Ajunge pana la 116 cm si 22 kg.
Continua procesele de osificare, care confera o mai mare rezistenta si mobilitate.
Datorita dezvoltarii sistemului muscular, coordonarea fina este mult mai buna.
Scade activitatea timusului.
Imunitatea este inca in formare, ceea ce favorizeaza imbolnavirea usoara.
SN
Se accentueaza mielinizarea.
Se exprima clar lateralitatea cerebrala.
Creste viteza de formare a legaturilor inter-neuronale legate de insusirea limbajului.
Se perfectioneaza inhibitia de diferentiere si de intarziere.
Substadii:
Prescolaritatea mica (3-4 ani). Este caracterizata de:
o Relativ mare dependenta de familie pentru satisfacerea trebuintelor,
o Dificultati de comunicare,
o Inabilitati motrice,
o Capriciozitatea vietii afective,
o Domina jocul,
o Capacitate scazuta de interactiune cu co-varstnicii.
Prescolaritatea mijlocie (4-5 ani)
o Cea mai mare viteza de insusire de cuvinte,
o Abilitati crescute de satisfacere a trebuintelor,
o Creste constiinta de sine,
o E mai atent si mai receptiv, incepe sa manifeste interes, pe langa jocul inca dominant, pentru invatare,
o Curiozitate: "De ce?".
Prescolaritatea mare (5-6 ani)
o Mare coordonare a miscarilor (armonie),
o Se formeaza deprinderile de baza.
o Posibilitati largite de comunicare si de adaptare a ei la persoane si situatii,
o Stabilizare a trairilor afective,
o Manifesta inteligenta in situatii,
o Curiozitate foarte mare si se satisface prin explorari proprii,
o Constiinta de sine crescuta,
o Interesul pentru invatatura e mai accentuat.
Felul in care se parcurg aceste substadii poarta amprenta:
Prestantei educationale parentale,
Influentei invatamantului prescolar
Perceptii si reprezentari
Perceptiile vizuale:
Sensibilitate vizuala este diferentiata,
Creste operativitatea generala perceptiva (in viteza si claritate),
Se stabilizeaza pattern-urile perceptive (obiecte familiare) orientand actiunile, sau pentru figurile geometrice de baza,
Se formeaza mecanismele tuturor constantelor perceptive,
Sunt insusite culorile de baza.
Perceptii auditive:
Diferentiere auditiva crescuta,
Se dezvolta auzul fonematic (sub aspectul analitic), identifica relativ corect cuvintele.
Se formeaza tipare de receptionare operativa, inca nu s-au stabilizat cele legate de limba materna,
Se dezvolta auzul muzical.
Perceptii tactile:
Rol foarte important in constituirea experientei personale,
Permite evidentierea lateralitatii, deoarece mainile au roluri diferentiate in explorarea obiectelor,
Constituie insotitor si factor de control pentru perceptiile vizuale,
Relatia e mai importanta atunci cand explorarea este ghidata verbal.
Prescolarii mari pot observa ceva din mediu fara a mai pipai.
Reprezentarile
Devin componenta centrala a vietii interioare subiective.
Sunt diferite ca nivel de dezvoltare:
Imagini copii: foarte apropiate ca si continut de perceptii si, ca urmare, poarta urmarile centrarilor sau decentrarilor perceptive. Ele intervin in derularea activitatii concrete, ca elemente de legatura intre faze.
Reprezentari - imagini reproductive simple. Calitatea lor poate fi influentata de anumiti factori:
Actiunea copilului cu materialul perceput,
Verbalizarea materialului perceput,
Gradul de dezvoltare a perceptiilor,
Frecventa intalnirii copilului cu obiectele, fenomenele,
Verbalizarea relevanta prin folosirea expresiilor plastice si deosebite ajuta la fixarea unor insusiri.
Imagini reproductive cinetice si de transformare: pe baza perceperii miscarii unui obiect, copiii dobandesc reprezentari corecte despre momentele ei.
Regleaza activitatea grafica a copiilor, care se afla in stadiul realismului intelectual (desenul are particularitati ale perceptiilor sau reflecta ce stie el despre obiecte).
Gandirea: stadiul preoperational
Are caracter situativ (se refera la ceea ce se intampla in prezent sau e expresia unei dorinte),
Intuitivitatea: gandesc ce percep;
Caracter preoperatoriu: "semi-operatiile" constituie o generalizare doar intr-o anumita masura a modului de relationare a actiunilor mentale ce tinde, apoi, sa fie reprodusa in noi situatii. Acestea sunt:
Clasificarea: dupa indici empirici, situationali sau propriile dorinte,
Inserierea: ordonarea dupa marime a unor jetoane,
Stabilirea egalitatii (doar prescolarii mici pun mai multe jetoane decat cele dintr-un sir dat).
Incluziunea claselor.
Copiii reusesc totusi sa surprinda unele insusiri care tin de esenta (forma, volumul, relatia de ordine temporala doar cei mari)
Relatiile cauzale: gandire precauzala, cu exceptia unor cazuri foarte usoare.
Rationamentul dominant: analogic, transductiv si inductiv (nu si referitor la relatiile dintre judecati).
Entitatile cu care opereaza:
Reprezentari (gandire in imagini),
Concepte empirice: domina insusirile functionale,
In functie de disponibilitati si de sustinerea adultului, se trece la operatii si, la sfarsitul stadiului la operatii simple (clasificare dupa 1,2 sau 3 criterii, rezolva mici probleme, numara),
Intelegerea: intelege intr-o propozitie un cuvant arata cine face, iar altul ce face; intelege ce e real si ce este ireal.
Limbajul:
Mare ritm de insusire
Vocabularul:
Crestere generala a volumului (pana la 2500 de cuvinte),
Se micsoreaza distanta dintre cel activ si cel pasiv,
Sunt mai clare si mai precise semnificatiile de baza ale cuvintelor,
Viteza mare de insusire,
Creatie de cuvinte.
Catre sfarsitul stadiului debitul verbal este foarte aproape de cel al adultului, fluenta datorandu-se formarii stereotipurilor, dar si cliseelor.
Vorbirea e reglata de gramatica implicita din structurile verbale ale adultului.
Adaptabilitate verbala vizibila in maniera in care dialogheaza si in vorbirea alternativa: face diferenta intre el si interlocutor (copii mai mici sau mai mari, educatoare, alti adulti, mama, tata),
Creste expresivitatea verbala si capacitatea de vorbire alternativa.
De la 5 ani se dezvolta limbajul interior, precedat de limbajul egocentric (vorbire cu voce tare, fara interlocutor), sub forma monologului colectiv (fiecare isi vorbeste) si a monologului individual (cu scop de reglare a jocului).
Atentia:
Initial, atentia este involuntara, stimulata de elemente concrete,
Apoi poate fi captata si de alti stimuli (imagini, diapozitive, povestiri, filme),
E viu exprimata, externa, cu un volum in progres,
Se constituie mecanismele atentiei voluntare (mai ales in cadrul jocului),
Creste stabilitatea (pana la 25-30 de minute),
Creste gradul de concentrare,
Sustinute de bucuria reusitei in realizarea activitatilor si trairea pozitiva a succesului, dar si de activitatile instructiv-educative.
Memoria:
Continutul se refera in primul rand la stimulii din ambianta,
Creste memoria verbala,
De la 4 ani si cea voluntara care sustine jocul,
La 4-5 ani deja incep sa se constituie amintirile.
Actualizarea: recunoasterea predomina, dar si reproducerea devine mai activa, voluntara. La prescolarul mic e sustinuta de ecoul afectiv, la cel mijlociu si mare de intelegere (chiar daca tot cu sprijinul adultilor)
Fenomen caracteristic: reminiscenta (atunci cand copilul este impresionat de ceva, initial nu raspunde nimic cand e intrebat ce-si aminteste, dar apoi reproduce cu amanunte.
Mecanismele memoriei voluntare sunt sustinute de gradinita.
Imaginatia:
Efervescenta intretinuta de:
Debutul functiilor semiotice,
Amplificarea planului intern mintal,
Experienta care se capitalizeaza si posibilitatea de a o imbogati,
Sustinerea afectiv-emotionala.
Se disting
imaginatia reproductiva, care abia se construieste la inceputul stadiului, pentru ca, la final, copilul deja sa corecteze adultul cand, de ex., se abate de la povestirea initiala.
Imaginatia creatoare: care dispune de libertatea de combinare
Se manifesta spontan, mai ales in desen, colaj, modelaj, jocuri de constructie, construire de povesti.
In desen nu exista o idee initiala, ci copilul imbogateste desenul pe masura ce deseneaza,
Se manifesta mai liber, cu preferinte pentru fantastic.
Motivatia
Motivatia biologica nu mai este dominanta: copilul este capabil sa amane satisfacerea unor trebuinte biologice, in favoarea altor structuri motivationale, ceea ce permite cristalizarea unor interese:
interesul pentru joc,
interes de cunoastere,
pentru grup si alte persoane,
pentru fenomene naturale,
interese estetice,
pentru lumea ocupatiilor adultilor,
de a colectiona.
Incepe sa se construiasca mecanismul reglajelor voluntare in contextul jocului, al maturizarii mecanismelor verbale (mai ales sub aspect reglatoriu), al solicitarilor crescande din partea familiei.
Prescolarul mic nu face distinctia clar intre pregatire si executie, ceea ce este mai evident la cel mare.
Dezvoltarea motrica:
Miscarile sunt mai complexe,
Se formeaza deprinderile.
Exuberanta motrica: este permanent in miscare, miscarile sunt bine reglate, coordonate, fara restrictii.
Creste eficienta si transferabilitatea,
Pot executa miscari de dragul miscarilor.
Performante
3 ani:
pot chiar sa fuga, cu accidente rare, sa schimbe brusc directia,
Merg pe tricicleta,
Arunca mingea intr-un punct,
Se catara, avand un echilibru bun.
4 ani:
Manevreaza cu succes obiectele de autoservire,
Miscarile grafice permit reproducerea realului.
5 ani:
Bun echilibru,
Merg pe bicicleta, sar coarda,
Se catara in copaci,
Se perfectioneaza kinestezia manuala.
Personalitatea
Se pun bazele personalitatii.
Este pregatita de criza afectiva care permite totusi o intarirea Eului.
Se realizeaza mai bine distinctia de altii.
Comportamentele au o nota personala.
Se dezvolta componentele de autoreglare.
Se observa caracteristica de sistem, dar interactiunile din cadrul lui sunt labile.
Diversele componente nu sunt la fel de dezvoltate.
Temperamentul prezinta posibilitati de subordonare caracterului, ceea ce permite atenuarea unor trasaturi.
Aptitudini: inzestrarea nativa pentru un domeniu incepe sa se evidentieze prin:
receptivitatea deosebita pentru stimuli specifici,
capacitatea de a discrimina fin acesti stimuli,
cautarea lor activa,
exprimarea preferintelor pentru domeniu.
Se recomanda sa se utilizeze acest potential.
Caracterul:
Premise:
Reglajul voluntar,
Deprinderile (de comportament in grup).
Un rol foarte important il au climatul familial, relatiile din familie, stilul educational parental.
Climatul pozitiv, cu un bun echilibru intre acceptare si penalizare, cu modele pozitive formeaza la copil trasaturi caracteriale ca:
increderea in sine,
independenta,
autonomia,
increderea in altii,
sociabilitatea,
initiativa.
Stilul autoritar, respingerea copilului, dominarea pedepsei:
Tendinta de supunere neconditionata,
Lipsa de incredere,
Lipsa de initiativa,
Riposta violenta, agresiva, la cerintele familiei si cele extrafamiliale.
Hiperprotectia favorizeaza comportamente ca:
Egocentrismul,
Un anumit grad de nesocializare,
Incapacitatea de a darui,
Incapacitatea de a se considera egalul celorlalti,
Intoleranta la frustrari.
Mai ales in acest caz este importanta influenta gradinitei.
Evolueaza relatiile cu ceilalti care, dupa 4 ani, sunt vazuti ca parteneri de joaca.
Sociabilitatea are doua sensuri:
integrarea in grup,
capacitatea sociala (de a face ceva pentru celalalt).
