|
|
|
Data de 8 mai 1790 poate fi considerata ca fiind de inceput in ce priveste introducerea sistemului metric intrucat atunci Adunarea constituanta a Frantei adopta, la propunerea lui Talleyrand-Périgoud (1745-1838), un proiect de unificare a masurilor iar in cadrul Comisiei formata din personalitati franceze, se stabileste ca unitatea de lungime sa fie a zecea milioana parte (10-7) din sfertul meridianului pamantesc; iar deputatul Claude Antoine Duvernois propune ca unitatea sa se numeasca "metru" de la cuvantul grec metron = masura.
Pentru fixarea bazei legale a noului sistem de masuri, astronomii Jean Baptiste Délambre (1749-1822) si Pierre Francois André Mechain (1744-1804) au realizat intre 1792 si 1798-1799 masurarea arcului de meridian si respectiv a diferentei de latitudine dintre Dunkerque si Barcelona.
La 27 iunie 1799, Conventia din Paris stabileste "metrul adevarat si definitiv (443,295938 linii de toise: 1 toise=864 linii), egal cu valoarea a 40-a milioana parte a meridianului parizian (20 522 960 toise).
In anul 1867 s-a infiintat "Comitetul international al masurilor, greutatilor si monedelor" avand ca scop militarea pentru adoptarea sistemului metric in intreaga lume.
A doua Conferinta internationala a Comisiei metrului (1875) cu o participare de 18 state europene si 9 americane, stabilesc infiintarea Biroului international de masuri si greutati care urma sa fabrice si sa pastreze prototipurile etaloanelor de masura din 1872. Biroul International de Masuri si Greutati (Bureau International des Poids et mesures - BIPM) a fost creat prin conventia metrului si este amplasat in Pavilionul Breteuil, la Sévres, Franta. In acest pavilion se afla doua etaloane, o bara standard alcatuita din 90% platina si 10% iridiu pentru etalonul de lungime si o greutate din acelasi material pentru etalonul de masa.
Primele acte normative in domeniul verificarii de masuri in Romania sunt elaborate de Stefan C. Hepites (1854-1922), la 4 august 1884, sub denumirea "Instructiunile pentru verificarea masurilor si greutatilor metrice si a instrumentelor de cantarire".
Legea pentru aplicarea sistemului metric de masuri si greutati in Romania apare in 5/18 martie 1906, reprezentand legea din 1864 semnata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu modificarile aduse ulterior.
In 1951 se infiinteaza Institutul de Metrologie, care in 1957 se transforma in "Oficiul de Stat pentru metrologie".
In anul 1956 ia fiinta Organizatia Internationala de Metrologie Legala O.I.M.L. la care tara noastra era membru fondator.
La 31 august 1961 in Romania este adoptat Sistemul International de Masuri S.I. ca unic sistem legal si obligatoriu pentru toate domeniile de masuri.
In anul 1983 B.I.G.M. a stabilit un alt principiu pentru determinarea etalonului de lungime bazat pe viteza luminii in vid care este una dintre constantele universului, cunoscuta inca din 1905 cand Albert Einstein - 1879-1955 - a formulat teoria relativitatii. In acest sens s-a considerat metrul ca fiind egal cu distanta parcursa de lumina in vid in 1/299.792.458 secunde, obtinandu-se valoarea etalonului curent de lungime.
In continuare se vor prezenta principalele unitati de masura pentru lungimi si suprafete cu multipli si submultiplii lor utilizate atat in sistemul metric cat si in cel anglo-saxon (Tabelul 1 si Tabelul 2).
