Populatia si asezarile romaniei

POPULATIA SI ASEZARILE ROMANIEI

ANUL III

1.Etnogeneza poporului roman s-a produs in limitele romanitatii de .

1. rasarit , sau est

Etapele etnogenezei ilustreaza fazele de constituire a noului etnos Procesul etnogenezei romanilor cuprinde doua etape de baza:

- etapa primara (sec.II-I a.Chr. - sec.V p.Chr.) cand se formeaza comunitatea romanica de rasarit (daco-romanii)

- etapa finala (sec. VI-VIII) cand se constituie poporul roman propriu-zis. Etnogeneza romanilor

2. Spatiul etnogenezei poporului roman a fost mai extins decat provincia daco- .

1.romana

Spatiul etnogenezei romanilor a cuprins teritorii intinse din Europa de sud-est, care corespundeau pamanturilor tracilor de nord (geto-dacilor) si partial ale tracilor de sud, care se intindea de la Campia panonica pana in Transnistria si de la Carpatii nordici pana in partea centrala a muntilor Balcani. Spatiul de etnogeneza al romanilor avea drept axa centrala bazinul Dunarii de Mijloc si de Jos, limitat de doua cetati naturale uriase formate din muntii Carpati si Balcani. In epoca migratiunilor, spatiul etnogenezei poporului roman s-a restrans la teritoriul Carpato-Danubiano-Nistrean. Etnogeneza romanilor

Procesul romanizarii geto-dacilor. In procesul romanizarii a fost antrenat tot spatiul geto-dacic, atat regiunile incluse in cadrul provinciilor romane (Dacia, Moesia Inferior, Scithia Minor, etc.) cat si regiunile dacilor liberi, ramase in afara limesului roman. . Etnogeneza romanilor

3. Formarea limbii si poporului roman s-a derulat in secolele .

1.VI -VIII-

Sec. VI-VII - Migratia slavilor Sec. VII-VIII - finalizarea etnogenezei romanilor Sec. VI-VIII - individualizarea limbii romane Sec. VII - cea mai veche atestare scrisa a limbii romane Finalizarea etnogenezei romanilor. In sec. VII-VIII, in conditiile presiunii tot mai puternice din partea diferitor popoare migratore, la nord de Dunare are loc un proces de generalizare etnoculturala si etnolingvistica a populatiei romanice. In acest context se finalizeaza procesul etnogenezei si profilarii poporului roman, popor nou cu trasaturi distincte si originale.p.24

4. In secolele VIII – X s-a conturat .

1.obstea teritoriala, sau voievodatul, sau statul medieval, epoca medievala, sau tara…

Documentele istorice mentioneaza ca, inca din secolul al IX-lea, existau formatiuni politice romanesti, numite „voievodate“, iar vestigiile arheologice atesta ca in secolele VIII–X existau pe teritoriul fostei Dacii numeroase comunitati rurale si grupuri de comunitati,… In fruntea acestor comunitati sau uniuni de obsti teritoriale se gaseau sfatul batranilor si un sef militar (voievod)… Voievodatul lui Gelu − Voievodatul lui Menumorut − Voievodatul lui Glad.21-22Locuitorii acestei perioade – considerati ca facand parte din culturile materiale locale, dintre care, de nivel international sunt mai cunoscute Ciurel (secolele V–VII) si Dridu (secolele X–XI) – erau organizati in comunitati si grupari de comunitati denumite romanii (cf. N. Iorga), care au constituit precursoarele organismelor teritoriale specifice romanesti cunoscute sub numele de tari si voievodate (tari: Maramures, Barsei, Hategului, Oltului, Lovistei, Vrancei, Oasului, Almajului, Severinului, Chioarului, Lapusului, Dornelor, Berladnicilor etc.; voievodate: al lui Gelu, al lui Menumorut si al lui Glad – toate mentionate in cronica Gesta Hungarorum, scrisa de secretarul regelui maghiar Bela, ca existand la patrunderea ungurilor in Transilvania, la inceputul secolele X–XI, apoi, in secolul XIII, voievodatele lui Farcas (in nordul Olteniei), lui Ioan si Litovoi (in dreapta Oltului), lui Seneslau (in regiunea Argesului superior) etc.p

Inceputul epocii medievale in istoria Romaniei se situeaza, dupa o opinie in general acceptata de istoriografia noastra, in secolul al VIII-lea. Istoria Medievala a Romanilor p.4

5. Dupa destramarea Imperiului Roman s-a pastrat numele de romanus / roman / roman numai in cadrul .

1. Tarii Romanesti

Numele de Romania provine de la roman, cuvant derivat din latinescul romanus (roman). Faptul ca romanii se denumesc folosind un cuvant derivat din romanus (romana roman/ruman) este mentionat incepand cu secolul XVI de catre multi autori, printre care umanistii italieni care au calatorit in Transilvania, Moldova si Valahia. Cel mai vechi document existent, scris in limba romana este o scrisoare din 1521 (cunoscuta sub numele de 'Scrisoarea lui Neacsu din Campulung') care anunta primarul Brasovului despre un atac iminent al turcilor. Acest document este, de asemenea, cel mai vechi in care apare denumirea de 'roman' intr-un text scris in romana, Valahia fiind numita Teara Rumaneasca (latina terra). Etnogeneza romanilor

6. Romanii au fost numiti . de catre bizantini, germani, slavi, unguri.

1.vlahi (valahi)

Despre romanii nord-dunareni, pe care amintitul istoric bizantin ii numeste vlahi ca, de altfel intreaga istoriografie din acele secole), adauga o informatie deosebit de importanta: „se zice ca sunt coloni veniti de demult din Italia”. Aceasta formulare trebuie socotita drept prima dovada despre constiinta originii romane la romanii de la nord de Dunare. P. 4 Istoria medievala a Romanilor

7. Forma de Romania s-a utilizat prima data in secolul al .

1. XIX

In secolul XIX au loc mai multe miscari de „redesteptare nationala“, care culmineaza cu Unirea a doua tari romanesti – Tara Romaneasca si Moldova – intr-un singur stat, in anul 1859 (insa numai in 1862 s-a deschis la Bucuresti primul Parlament al ROMANIEI). In mai 1877, intr-o sesiune extraordinara a Adunarii Deputatilor, a fost proclamata INDEPENDENTA DE STAT A ROMANIEI si s-a hotarat ruperea relatiilor cu Turcia (ceea ce a generat razboiul din 1877-1878, in urma caruia s-a incheiat un tratat ce recunostea independenta Romaniei si revenirea Dobrogei la statul roman). Forma de guvernamant REGAT a fost realizata in 1881, cand domnitorul Carol I a devenit primul rege al Romaniei.

Termenul de „Romania” in accepțiunea sa moderna este atestat documentar in a doua decada a secolului al XIX-lea.

8. Toponimul Tara Romaneasca s-a utilizat prima data in secolul .

1. XIII

Statul feudal romanesc, cunoscut sub numele de Tara Romaneasca (sau Valahia), se formeaza in anul 1227,.. p. 22

9. Toponiomul Muntenia a fost folosit intr-o scrisoare de catre ..

1.Neacsu din Campulung

Cea mai veche atestare documentara cunoscuta a numelui de țara este Scrisoarea lui Neacșu din 1521, ce conține mențiunea cěra rumŭněskŭ (Țeara Rumaneasca).

Cel mai vechi document existent, scris in limba romana este o scrisoare din 1521 (cunoscuta sub numele de 'Scrisoarea lui Neacsu din Campulung') care anunta primarul Brasovului despre un atac iminent al turcilor. Acest document este, de asemenea, cel mai vechi in care apare denumire de 'roman' intr-un text scris in romana, Valahia fiind numita Teara Rumaneasca (latina terra)

Scrisoarea lui Neacsu este cel mai vechi document descoperit, scris in limba romana

10. Oronimele reprezinta numele acordate .

1. formelor de relief.

Oronime – nume date formelor de relief. Apelativele referitoare la formele de relief sunt foarte numeroase: cheie, crestatura, cumpana, pas, trecatoare, curmatura, culoar, magura, munte, deal, vale, movila, muncel, obcina, culme, balta,lunca etc.p32

11. Oiconimele sunt numele acordate .

1 formelor de relief

2 localitatilor validat

3 apelor

Oiconime – numele localitatilor (rurale si urbane), cu origini foarte diferite p.32

12. Hodonimele sunt apelative prin care se mentioneaza tipurile de cai de .

1 nume atribuite dupa plante

2 nume atribuite dupa formele de relief

3 nume atribuite drumuri validat

Hodonime – nume ale marilor drumuri, datorate fie produselor ce parcurgeau traseul lor, fie localitatii de destinatie, fie raurilor pe vaile carora se desfasurau.p.34

13. Formele teritorial-administrative, inainte de aparitia primului stat centralizat dac, au fost uniunile .

1. de triburi, sau tribale

In secolul III a.Cr., geto-dacii erau organizati in uniuni tribale puternice, careaveau monede proprii.

Dupa modul de functionare atriburilor si dupa ierarhiile localitatilor, se poate considera ca acestea erau formatiuni teritorial-administrative bine inchegate si delimitate. Cu timpul, constituirea de uniuni de triburi.. p.35

14. Existau necropole, cetati, asezari geto-dace (dave) si cetati grecesti in perioada .

1. traco-geto-daca

Asezarile din epoca traco-geto-daca se diferentiaza in sate propriu-zise si prin asezari mai dezvoltate (cvasiurbane), cunoscute sub numele de dave (Ziridava, Argedava etc.), unele din acestea figurand ca cetati cu caracter militar de aparare (Gradistea Muncelului, Popesti – pe Arges, judetul Giurgiu).p. 95

15. Inainte de cucerirea romana, Dacia era pozitionata intre Nistru si .

1. Tisa –Dunare si Marea Neagra sau ( Sarmatia europeana, Tisa, Dunarea..)

Dacia se marginea in Nord cu „Sarmatia europeana“ (regiunea dintre Vistula si Don – cf. M. Popescu-Spineni, p. 40), la Apus cu teritoriile din lungul paraului Tibiscos (Tisa) locuite de „iazici“, la Sud cu fluviul Dunarea – de la confluenta Tisei pana la varsarea in mare si de aici cu tarmul marin, depasind varsarea Nistrului in mare, iar la Est se termina cu teritoriul „Teuriscilor si Tyragetilor“ de dincolo de Nistru.p. 35

Prezenta romanilor ca etnie conturata, fauritoare a unei civilizatii proprii, in spatiul dintre Tisa, Nistru, Dunare si Marea Neagra la cumpana mileniilor Isi II este atestata nu numai prin informatii scrise, ci printr-o sinteza de marturii: arheologice, etnologie, institutionale, lingvistice, confesionale (unitatea ritului ortodox) etc.p. 4 Istoria Medievala a Romanilor

16. Regiunea administrativa formata din Muntenia si Oltenia, in anii 1967 – 1969 (in anii 167-169), se numea Dacia .

1. Malvenis in anii 167 - 169

Dacia Malvensis, care era alcatuita din Oltenia si Muntenia, cu resedinta (probabila) la Malva – numele dacic al localitatii Romula (azi Resca, sat al comunei Dobrosloveni, judetul Olt).p.35

( In anul 123 fiinta si o a treia mare unitate, numita Dacia Porolissensis, in anii 167-169 (Giurescu, C. C., Giurescu, D., op. cit., p. 83), Dacia aparand divizata in trei regiuni administrative: • Dacia Porolissensis, care ingloba jumatatea nordica a Transilvaniei,inclusiv Muntii Apuseni, cu centrele Porolissum (azi Moigrad, sat al comunei Mirsid, judetul Salaj) si Napoca (Cluj-Napoca). • Dacia Apulensis, care cuprindea restul Transilvaniei si Banatul, avand ca centru orasul Apulum (Alba Iulia). • Dacia Malvensis, care era alcatuita din Oltenia si Muntenia, cu resedinta (probabila) la Malva – numele dacic al localitatii Romula (azi Resca, sat al comunei Dobrosloveni, judetul Olt).p. 35

17. Coloniile erau locuite, in cea mai mare parte, de cetateni .

1. romani

Colonia – orase locuite aproape in totalitate de cetateni romani,p.36

18. Municipiile erau asezari urbane alcatuite din autohtoni si ..

1. colonisti

Municipii – asezari urbane, alcatuite atat din autohtoni, cat si din colonisti,..p. 36

19. Orasul ridicat de la rangul de colonie la cel de metropolis in secolul III a fost .

1. Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa – pe teritoriul comunei Sarmizegetusa se gasesc ruinele vechii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa . Asezarea a fost intemeiata intre anii 108 – 110, primind rangul de colonie, iar in secolul III pe acela de Metropolis Cu o populatie de aprox. 15000 – 20000 locuitori, a reprezentat un centru mlitar, politic si economic de prim rang pana in anul 271, cand orasul este parasit de oficilitatile romane

20. Resedinta Daciei Malvensis a fost ridicata de la municipiu in timpul lui Traian la rangul de .

1. colonie

Alte asezari, cu rang de colonie, erau Romula (fost Malva) azi Resca, sat al comunei Dobrosloveni, judetul Olt, Aquae (Calan), p.36

21. Un rol de convergenta sociala, economica si militara l-a avut si Tropaeum Traiani din asezarea numita .

1. Adamclisi

La nord-vest de comuna Adamclisi, in mijlocul colinelor de la originea vaii Urluia, pe un platou, se gaseste Cetatea Tropaeum Traiani-Adamclisi ale carei ruine au fost cercetate si identificate de Grigore Tocilescu prin anii 1891-1909 si apoi de Vasile Parvan in anul 1911. Numele Adamclisi este forma romanizata a denumirii turcesti Adam Kilisse - Casa lui Adam. Turcii au considerat impunatorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserica si au interpretat denumirea drept.

22. La inceputul secolului al X-lea, in timpul patrunderii ungurilor in Transilvania, existau trei unitati teritoriale romanesti numite .

1. voievodate

la inceputul secolului X, aici se aflau trei voievodate puternice p.21

23. Intre Tisa, Somes si Mures era repartizat voievodatul lui .

1. Menumorut

Voievodatul lui Menumorut − intre Somes si Mures, cu centrul la Bihareap. 21

24. Intre Crisul Alb, Mures si Dunare era repartizat voievodatul lui .

1. Glad

Voievodatul lui Glad − asezat intre Mures si Dunare, cu centrul la Cuvin), care au opus o darza rezistenta ungurilor, dar, in cele din urma, au fost totusi invinsi, datorita numarului mare al acestora si experientei lor „razboinice“, ca popor migrator, venit din Asia.p. 21

25. Intre Poarta Somesului si izvoarele Somesului era repartizat voievodatul lui .

1. Gelu

Voievodatul lui Gelu − situat intre Poarta Somesului si izvoarele Somesului, avand resedinta la Dabaca; Voievodatul lui Menumorut − intre Somes si Mures, cu centrul la Biharea;p.21

26. In anul 1227 s-a format, prin numirea voievodatelor si a cnezatelor situate la sud de Carpatii Meridionali, statul feudal numit .

1. Tara Romaneasca

Statul feudal romanesc, cunoscut sub numele de Tara Romaneasca (sau Valahia), se formeaza in anul 1227, prin unirea cnezatelor si voievodatelor existente la sud de Carpatii Meridionali, capatandu-si independenta in 1330.p.38

27. La inceputul secolului al XIV-lea, la sud de Carpati au aparut unitati teritorial-administrative, numite .

1. judete

Incepand cu secolul al XIV-lea, la sud de Carpati s-au dezvoltat, cu un caracter mai complex, unitati teritorial-administrative numite judete ..p. 38

28. Judetul atestat documentar in anul 1482 se numea .

1. Ilfov – 1482

2. Jales – 1385

3. Motru – 1415

4. Judetul de Balta – 1444,

Motru – 1415Aparitia primelor judete s-a desfasurat treptat in timp si diferentiat in teritoriu, ceea

ce face sa nu se cunoasca exact cand si cum au luat fiinta, insa atestarea documentara a unor judete (Jales – 1385, Motru – 1415, Judetul de Balta – 1444, Ilfov – 1482 etc.)p. 39

29. Legea organizarii administrative (1926) a impartit teritoriul Romaniei intr-un numar de . judete.

1. 71

Legea organizarii administrative din 1926 a divizat teritoriul tarii in 71 de judete,p. 40

30. In 1968, organizarea teritorial-administrativa impartea teritoriul Romaniei in .

judete.

1. 39

1968

Judete – 39 si 1 oras cu regim de

judet

Orase – 189

Comune – 2.706 (144 suburbane)

Sate – 13.149 p. 51

31. Entitatea administrativa de baza cu caracter urban, cu functii complexe se numeste

1. Oras

Orasul este o entitate administrativa de baza cu caracter urban,p. 46

32. Cea mai mare entitate administrativa din Romania, cu localitati urbane si rurale, autonomie social-culturala si economica se numeste .

1. Judet

Judetul (din latinescul judicium) este cea mai mare entitate administrativa din Romania, reprezentata de un teritoriu de dimensiuni diferite, stabilite, in general, in functie de particularitatile geografice, teritorial-istorice si socialeconomice, ingloband mai multe localitati urbane si rurale, dispunand de un

insemnat potential de resurse naturale si umane si beneficiind de autonomie social-culturala si economica.p. 46

33. Comunitatea de gospodarii sau locuinte, exclusiv rurala, cu unul, doua sau mai multe sate se numeste .

1. comuna

Comuna, notiune preluata din terminologia franceza (commune – care se referea la o comunitate, la o grupare de gospodarii sau locuinte …. si utilizata in domeniul administrativ romanesc, este o entitate administrativa de baza..comuna este o entitate administrativa exclusiv rurala, fiind formata dintr-un numar diferit de sate: , p. 46

34. In Romania exista, in prezent, un numar de . orase.

1. 320

Prin cresterea numarului de orase .. 320 in 2006..p. 349 Ilinca

35. In secolele II – I a.Cr., Strabon estima populatia geto-daca la circa . locuitori.

1. 1 000 000)

In secolele II-I a.Cr., bazandu-se pe efectivele armatelor regelui Burebista, Strabon (cf. Parvan, V., 1926) estimeaza populatia geto-daca la aproape un milion de locuitori

36. In timpul simbiozei daco-romane (secolele II – III), populatia Daciei romane era de 1,250 .

1.250.000 de locuitori

Mai tarziu, in secolele II-III, in timpul colonizarii Daciei de catre romani, deci in timpul simbiozei daco-romane, se apreciaza ca populatia Daciei romane ajunsese la circa 1.250.000 de locuitori (cf. Parvan, V., 1923).

37. In timpul migratiei popoarelor(275-1241) populatia daco-romana/romaneasca a

inregistrat o crestere numerica pana la aproape 2 milioane ..

1. de locuitori

In timpul migratiei popoarelor (275-1241), populatia daco-romana, devenita prin etnogeneza romaneasca, continua, dupa cum atesta numeroase vestigii arheologice, numismatice si toponimice, o neintrerupta locuire a teritoriului carpato-dunareano-pontic si inregistreaza o evidenta crestere numerica, estimandu-se a fi, la sfarsitul secolului al XIII-lea, in jur de 2 milioane de locuitori.p.57

38. La finele secolului al XIV-lea pe teritoriul actual al Romaniei traiau circa ..

1. 2 000 000 locuitori.

La inceputul anului 1400 se estimau 950.000 de locuitori in Transilvania, 500.000 de locuitori in Muntenia, 550.000 de locuitori in Moldova si circa 75.000 de locuitori in Dobrogea, deci, in total, peste 2 milioane.

In perioada urmatoare, caracterizata printr-o dezvoltare relativ insemnata a mestesugurilor si agriculturii, printr-o remarcabila sporire a numarului de orase si de targuri, printr-o intensificare a relatiilor culturale si economice intre cele patru mari „tari romanesti“ (Transilvania, Moldova, Dobrogea, Tara Romaneasca), populatia inregistreaza o crestere apreciabila, ajungand la 1.521.000 locuitori,p. 58

39. In anul 1741, in Tara Romaneasca traiau . locuitori.

1. 980.000

in1741, in Tara Romaneasca, la 980.000 de locuitori,p.58

40. La 1859, populatia Romaniei a fost de . locuitori.

1. 8 600 000

Romania se inscrie intre tarile de marime medie din Europa. La jumatatea secolului trecut (in 1859), populatia Romaniei numara 8,6 milioane de locuitori. Incepand cu aceasta data, populatia tarii cunoaste o crestere continua si relativ echilibrata a numarului locuitorilor, cu exceptia perioadei celor doua razboaie mondiale si a anilor imediat urmatori, precum si a ultimului deceniu din secolul al XX-lea. )Campiile, Oamenii, izvoarele din Spatiul romanesc Romaniei) p. 3

41. La 12 februarie 1891, populatia Romaniei era de . locuitori.

1) 10 milioane

iar in 1891 de 10 milioane.p.58

42. In perioada 1891 – 1900 si 1900 – 1912 ritmul de crestere numerica a populatiei Romaniei a fost de .

2 800 000

Populatia Romaniei a crescut continuu … de la 10 mil. In 1891 si 12,8 mil. in 1912 – crestere absoluta ( numar de locuitori – 2 800 000 loc. – crestere medie anuala (nr. de locuitori 1891- 39000; 1910-1912= 48750loc.

De la mijlocul secolului al XIX-lea, cand se poate urmari evolutia populatiei Romaniei pe baza recensamintelor, se apreciaza ca aceasta a crescut de la 8,6 mil. loc. in anul 1859 si, respectiv 10 mil. loc. in anul 1881 la 12,8 mil. loc. la inceputul secolului (1910-1912).

Tabelul nr. 7

Dinamica populatiei Romaniei la recensamintele este:

Anul Nr. populatiei

18598 600 0001983……………….22 553 074 loc1993……………….22 755 260 loc

1891 10 000 000 1984……………….22 687 374 loc1995 22 694 898

1912 12 800 000 1985……………….22 724 836 loc2000……………….22 435 205 loc

1920 12 410 000 1989……………….23 151 564 loc2006 21 712 000

1930 ………….. 14 280 729 1990……………….23 206 720 loc

1941 16 126 062 1991……………….23 185 084 loc

1948 15 872 624 1992……………….22 810 035 loc

1956 17 489 450

1966 19 103 165 loc

1969 20 000 000 loc

1977 21 559 910

1982…………… .22 477 703

Evolutia numerica a populatiei Romaniei p.118 Ilinca

43. Populatia Romaniei era numeric de 12 890 000 locuitori in anul .

1. 1912

De la mijlocul secolului al XIX-lea, cand se poate urmari evolutia populatiei Romaniei pe baza recensamintelor, se apreciaza ca aceasta a crescut de la 8,6 mil. loc. in anul 1859 si, respectiv 10 mil. loc. in anul 1881 la 12,8 mil. loc. la inceputul secolului (1910-1912 - 12800000 Evolutia numerica a populatiei Romaniei p.118 Ilinca

44. In anul 1920, populatia Romaniei a inregistrat, in milioane locuitori .

1. 12 410 000

Evolutia numerica a populatiei Romaniei p.118 Ilinca

45. In anul 1941 traiau, in Romania .

1. 16 126 062

Evolutia numerica a populatiei Romaniei p.118 Ilinca

46. In anul 2009 populatia Romaniei era de circa .

1. 21 500 000

Populatia Romaniei a continuat si in 2008 tendinta de scadere din ultimii ani, ajungand la 21,5 mil. In anul 2009 populația Romaniei s-a diminuat din spor natural negativ cu peste 34.000 de persoane.

47. In anul 1948, traiau in Romania (locuitori) .

1. 15 872 600

Ianuarie 1948 -15.872.600 p. 59

48. In anul 1966 s-au inregistrat .

1) 19 103 200

Martie 1966 -19.103.200 p. 59

49. In anul 1969, populatia Romaniei era de (milioane locuitori) .

1. 20 000 000

In cursul lunii iunie 1969 populatia Romaniei a depasit 20 de milioane locuitori

50. In anul 1990 populatia Romaniei era de (milioane locuitori) .

1. 23 200 000 loc ( 23,2 mil loc)

..in 1990 existau 23,2 milioane locuitori (Populatia Romaniei - )

51. Densitatea populatiei, in 1930, era de ..

1) 59,9 loc./kmp

Evolutiv, valorile densitatii generale, la recensaminte, se prezinta astfel: 1930 = 59,9 loc./kmp p. 61

52. Cea mai importanta crestere a ponderii numarului populatiei s-a inregistrat, in perioada 1930 – 1992, in municipiul .

1. Bucuresti

Procentual, cele mai semnificative cresteri in perioada 1930-1992 le inregistreaza Municipiul Bucuresti (323,7%), judetele Constanta (286,9%), Brasov (242,4%), Ilfov (in spatiul actual)(220,7%), Galati (197,5%), Bacau (186,7%), Iasi (193,0%), Neamt (185,9%),

53. Dupa 1990, populatia Romaniei a scazut continuu pana in prezent datorita scaderii continue a bilantului .

1. migratoriu

Dupa 1990 populatia Romaniei a scazut continuu, iar din 1992 inregistreaza chiar o rata medie anuala negativa de – 0,18 % datorita atat bilantului natural cat si a celui migratoriu, ambele negative si in special migratiei externe destul de numeroase. Referat “Proiectarea populatiei…”

54. Cele mai importante scaderi ale numarului populatiei s-au inregistrat, in perioada 1990 – 2009, in .

1. mediul rural

In cifre absolute, in intervalul 1990–2009, populatia rurala inregistrata in statisticile oficiale s-a redus cu peste 1,2 milioane persoane1 (graficul 1), in special ca urmare a reducerii efectivelor generatiilor tinere nascute in ultimele doua decenii si a migratiei externe, ce s-a intensificat dupa anul 2000. ( Evolutia prfilului demographic 1990-2009 p. 3- 15)

55. Cele mai mici scaderi ale numarului populatiei s-au inregistrat, in perioada 1990

-2009, in judetul

1. Giurgiu 68,8%, Dambovita 68,8%, Teleorman 66,4%, Bistrita-Nasaud 63,9%, Vrancea 62,2%, Neamt 61,8%, Calarasi 61,5%,

Ponderea populatiei rurale, pe judetein perioada 1990-2009

Judet% pop. rurala Judet% pop. rurala Judet % pop. rurala Judet % pop. rurala

Alba 41,7% Calarasi 61,5%Ialomita 54,2%Sibiu 32,7%

Arad 44,6% Cluj 32,3% Iasi 52,3% Suceava 57,1%

Arges 52,1%Constanta 29,6%Ilfov 57,8%Teleorman 66,4%

Bacau 54,3% Covasna 49,9% Maramures 42,1%Timis 37,2%

Bihor 46,6%Dambovita 68,8% Mehedinti 51,4%Tulcea 50,7%

Bistrita-Nasaud 63,9% Dolj 46,3%Mures 47,5%Vaslui 58,8%

Botosani 58,3% Galati 43,5%Neamt 61,8% Valcea 54,6%

Brasov 25,8% Giurgiu 68,8%Olt 59,5% Vrancea 62,2%

Braila 34,9%Gorj 53% Prahova 49,5% Bucuresti –

Buzau 58,7%Harghita 55,9% Satu Mare 52,3%

Caras-Severin 43,6% Hunedoara 23,2% Salaj 59,1%

Un prim nivel al diferentierii demografice la nivel regional tine cont de ponderea diferita pe care populatia rurala o inregistreaza in cele 41 de judete ale Romaniei (tabelul 2). In judetele Bistrita-Nasaud, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Neamt, Teleorman si Vrancea populatia rurala se situeaza in jurul a 2/3 din total, in timp ce in judetele Brasov, Constanta, Hunedoara, Sibiu si Timis aceasta categorie de populatie nu depaseste 1/3 din efectiv. ( Evolutia prfilului demographic 1990-2009 p. 3- 15)

56.Judetul cu crestere pronuntata a numarului populatiei, in 2009 fata de 2002 a fost:

1. Iasi

Singurul judet care inregistreaza cresteri la nivelul intregii perioade 1992-2002 este Iasi, celelalte au toate scaderi de populatie. Insa, la nivel de ani, majoritatea judetelor au si scaderi si cresteri.p. 59

peste 1 000 000 loc.

Bucuresti 1. 926.330

300 000 – 500 000 loc.

1.Galati . 300.200

2.Craiova . 301.000

3.Timisoara .308.000

4.Constanta310.000

5.Iasi 314.000

p.109

57. Densitatea populatiei Romaniei era, in 1990, de . loc/km2

1. 93,78 loc/km². ?

Densitatea populației: 93,78 loc/km².

58. Densitatea populatiei Romaniei, in 2002, era de . loc/km2

1. 91, 0 loc/kmp

Densitatea generala a populatiei, ca raport intre numarul de locuitori si suprafata unitatii geografice respective (in kmp), inregistreaza in prezent, la nivelul teritoriului Romaniei, o medie de 91 loc./kmp. Evolutiv, valorile densitatii generale, la recensaminte, se prezinta astfel:

1930 = 59,9 loc./kmp 1966 = 80,1 loc./kmp

1948 = 66,6 loc./kmp 1977 = 90,4 loc./kmp

1956 = 73,4 loc./kmp 1992 = 95,7 loc./kmp

2002 = 91,0 loc./kmp p. 61

59.Densitatea rezidentiala a populatiei de 103,57 loc/ha este caracteristica municipiului..

1 BucurestiPrahovavalidat

2 Iasi

3 Dambovita

Densitatea rezidentiala inscrie, desigur, media cea mai mare in municipiul Bucuresti (114 loc./ha), valori mai ridicate ale densitatii medii rezidentiale inregistrandu-se, la nivel de judet, in nordul Moldovei (Botosani, Suceava, Neamt, Iasi), in partea centrala a Campiei Romane (Ilfov, Prahova, Dambovita), in nordul Transilvaniei (Maramures, Bistrita-Nasaud), iar cele mai mici in Dobrogea si in sudul Campiei Romane.p. 63

60. Densitatea agricola cea mai mare depaseste 2050 loc/100 ha in regiunea de dezvoltare ..

1. Muntenia

Densitatea agricola inregistreaza o valoare medie la nivelul tarii de 150 persoane la 100 ha, cele mai mari densitati inregistrandu-le judetele Ilfov (240), Bacau, Iasi, Dambovita, Neamt, Suceava, Brasov (210), iar cele mai mici Tulcea (70), Calarasi, Ialomita, Harghita, Teleorman, Arad, Caras-Severin (90).p. 63

61. In anul 1930 rata natalitatii a inregistrat peste .

1. 34‰,

Natalitatea reprezinta numarul nascutilor la mia de locuitori, exprimarea sa cantitativa numindu-se rata natalitatii. Destul de ridicata in 1930, cand inregistreaza peste 34‰, p. 63

62. In anul 1966 rata natalitatii a coborat la .

1. 14,3

A. Natalitatea reprezinta numarul nascutilor la mia de locuitori, exprimarea sa cantitativa numindu-se rata natalitatii. Destul de ridicata in 1930, cand inregistreaza peste 34‰, aceasta scade apoi continuu, ajungand 14,3 ‰ in 1966,p. 63

63. In anul 1967 rata natalitatii a crescut la .

1. 27,4

A. Natalitatea reprezinta numarul nascutilor la mia de locuitori, exprimarea sa cantitativa numindu-se rata natalitatii. Destul de ridicata in 1930, cand inregistreaza peste 34‰, aceasta scade apoi continuu, ajungand 14,3 ‰ in 1966, apoi, in 1967 se inregistreaza o crestere masiva si brusca a natalitatii, care atinge 27,4‰.p. 63

64. In anul 1983 rata natalitatii a scazut la .

1. 14,3‰,

. Natalitatea …apare o scadere constanta pana in anul 1983, cand se ajunge la 14,3‰, p. 64

65. In anul 1990 rata natalitatii a scazut la .

1. 13,6‰

. Natalitatea …scade apoi la 13,6‰ in 1990,p.64

66. In anul 2003 rata natalitatii a scazut la .

1. 9,8‰

Natalitatea la 9,8‰ in 2003.p. 64

67. Cele mai ridicate rate ale natalitatii, in 2003, in judetele Botosani, Iasi si Vaslui au variat: .

1. 11‰

….In profil teritorial, cele mai mari valori ale ratei natalitatii se inregistreaza in Moldova – peste 11‰ in toate judetele,p. 64

68. Cea mai coborata rata a natalitatii, in 2003, s-a inregistrat in municipiul .

1. Bucuresti

….iar cele mai mici in aria bucuresteana (8‰)p. 64

69. Rata mortalitatii generale a urcat, in anul 2003, la .

1. 18,0‰

In profil teritorial, in anul 2003 ratele mortalitatii generale s-au situat intre 9,9‰ (judetul Brasov) si 18,0‰ (Teleorman).p.64

70. Rata mortalitatii generale a coborat, in anul 2003, la .

1. 12,3‰.

Mortalitatea generala, in 2003 rata fiind de 12,3‰.p.64

71. Rata mortalitatii infantile a inregistrat, in anul 1930, .

1. 176‰

Mortalitatea infantila (numarul de copii morti, cu varste sub 1 an, raportat la 1000 nascuti vii) a scazut continuu, de la 176‰, in anul 1930, la 75‰ in anul 1960, la 49‰ in 1970, la 29‰ in anul 1980, la 27‰ in 1990 si la 17‰ in anul 2003.p. 64

72. Rata mortalitatii infantile a scazut, in anul 2003, la .

1. 17‰

Mortalitatea infantila (numarul de copii morti, cu varste sub 1 an, raportat la 1000 nascuti vii) a scazut continuu, de la 176‰, in anul 1930, la 75‰ in anul 1960, la 49‰ in 1970, la 29‰ in anul 1980, la 27‰ in 1990 si la 17‰ in anul 2003.p.64

73. Cel mai ridicat sold (bilant natural) s-a inregistrat in anul 1967 si a fost de .

1. (18,1‰),

Astfel, cel mai ridicat sold pozitiv a fost inregistrat, la nivel national, in anii 1967 (18,1‰), 1968 (17,1‰), 1955 (15,9‰), 1930 (14,8‰), 1950 (13,8‰), 1969 (13,2‰), 1970 (11,6‰) si 1974 (11,2‰), adica peste 11,2‰, iar cel mai scazut sold pozitiv in anii 1991 (1,0‰), 1990 (3,0‰). Soldurile negative au aparut dupa 1991 si au oscilat intre –0,2‰ in 1992 si –2,7‰ in 2000, in 2003 fiind de –2,5‰.p. 68

74. Soldul natural (bilantul natural) al populatiri Romaniei a coborat, in anul 2003, la ..

1. –2,5‰.

(15,9‰), 1930 (14,8‰), 1950 (13,8‰), 1969 (13,2‰), 1970 (11,6‰) si 1974 (11,2‰), adica peste 11,2‰, iar cel mai scazut sold pozitiv in anii 1991 (1,0‰), 1990 (3,0‰). Soldurile negative au aparut dupa 1991 si au oscilat intre –0,2‰ in 1992 si –2,7‰ in 2000, in 2003 fiind de –2,5‰.p. 68

75. In perioada 2001 – 2003, in judetele Suceava, Brasov si Valcea, speranta de viata a variat intre .

1.69 -71 ani

Astfel, durata medie a vietii la nivel national a avut o dinamica ascendenta din 1930 pana in 1978, adica de la 42 de ani in 1930 la 63 in 1956, la 66 in 1961, la 68 in perioada 1964-1967 si la 70 in 1978, apoi oscileaza intre 69 si 70 in toate perioadele pana in 1998, iar in 2003 atinge 71 ani.p. 71

76. Cea mai coborata valoare a bilantului natural (sold natural), in anul 2003, s-a inregistrat in judetul .

1.Arad (–5,3‰).

solduri negative avand toate celelalte judete: cele mai mari Teleorman (–10,2‰), Giurgiu (–7,8‰), Dolj (–5,4‰) si Arad (–5,3‰).p. 68

77. Durata medie a vietii, in anul 1930, a fost de .

1. 63 ani

durata medie a vietii la nivel national a avut o dinamica ascendenta din 1930 pana in 1978, adica de la 42 de ani in 1930 la 63 in 1956, la 66 in 1961, la 68 in perioada 1964-1967 si la 70 in 1978, apoi oscileaza intre 69 si 70 in toate perioadele pana in 1998, iar in 2003 atinge 71 ani.p. 68

78. Durata medie a vietii, in anul 2003, a fost de .

1. 71 ani

…durata medie a vietii la nivel national a avut o dinamica ascendenta din 1930 pana in 1978, adica de la 42 de ani in 1930 la 63 in 1956, la 66 in 1961, la 68 in perioada 1964-1967 si la 70 in 1978, apoi oscileaza intre 69 si 70 in toate perioadele pana in 1998, iar in 2003 atinge 71 ani.p.68

79. Cea mai ridicata valoare a sperantei de viata se inregistreaza in .

1. Bucuresti2003 validat

2 Brasov

3 Cluj

…durata medie a vietii la nivel national a avut o dinamica ascendenta din 1930 pana in 1978, adica de la 42 de ani in 1930 la 63 in 1956, la 66 in 1961, la 68 in perioada 1964-1967 si la 70 in 1978, apoi oscileaza intre 69 si 70 in toate perioadele pana in 1998, iar in 2003 atinge 71 ani.p.68

Mediul urban a avut intotdeauna o durata mai mare de viata decat cel rural. Pe judete, cea mai mare medie se inregistreaza in Bucuresti, Valcea, Suceava si Cluj, iar cea mai mica in Satu Mare si Tulcea.p.69

80. Cea mai coborata valoare a sperantei de viata s-a inregistrat, in perioada 2001 – 2003, in judetul

1. Satu Mare, Tulcea

iar cea mai mica in Satu Mare si Tulcea.p.69

81. Populatia care se deplaseaza in localitati balneoclimaterice, de agrement si recreere se numeste: .

1. sezoniera -

Populatia sezoniera persoanele care se deplaseaza pentru munca, periodic sau pentru o perioada determinata, in localitati balneoclimaterice sau de agrement, pentru tratament medical sau pentru recreere. pag. 120 Ilinca

82. Persoanele care nu si-au schimbat domiciliul si nici locul de munca pana in momentul recenzarii se numesc: .

1. nonmigranti

Nonmigrantii sunt persoanele care nu s-au mutat niciodata in alta parte si nu si-au schimbat domiciliul si nici locul demunca intr-o perioada data. Este vorba, in primul rand de rezidentii convinsi, care nu si-au propus si nu si-au scumbatniciodata domiciliul. Pag.124 Ilinca

83. Cresterea numarului populatiei realizata mai putin pe cale naturala este datorata dominant miscarii .

1. migratorii

Ca structura, miscarea migratorie interna are doua componente de baza: miscarea in orizontul regional – de la o localitate la alta – dominanta net fiind cea de la sat la oras si miscarea in orizontul national – de la o regiune la alta.Prima categorie se refera, in special, la migratia populatiei din zonele periurbane spre orasele respective. Desigur, cea mai intensa miscare atractiva (centripeta) o inregistreaza marile centre urbane si industriale, care atrag un numar crescand de locuitori din jurul lor. Cresterea demografica a acestor orase se bazeaza, in primul rand, pe miscarea migratorie, si nu pe cea naturala.p.69

84. Mobilitatea spatiala a populatiei in orizontul local s-a extins dupa anul .

1. 1962

Miscarea teritoriala a populatiei, adica deplasarea tuturor categoriilor de persoane in orizont local sau regional, la nivel national sau international, ca fenomen geografic, este cunoscuta sub denumirea globala de mobilitatea sau

miscarea populatiei.

Miscarile migratorii definitive reprezinta fenomenul de schimbare a domiciliului, care, relativ neinsemnate pana in 1950, au inceput apoi sa ia amploare, mai ales, dupa 1962 – anul incheierii colectivizarii agriculturii si al inceputului

intensificarii industrializarii.p. 69

85. Din totalul populatiei sosite prin migrare in municipiul Bucuresti, in proportie de 20% au provenit din provincia istorica .

1. Moldova

Astfel, in fruntea unitatilor teritorial atractive (centripete), cu cel mai masiv flux de migranti se inscrie orasul Bucuresti: se considera ca, din cei 2 milioane locuitori ai Capitalei, circa 60% nu sunt nascuti aici, ci sunt veniti, prin migrare, din alte regiuni ale tarii (55% din judetele limitrofe si din cele apropiate – Giurgiu, Calarasi, Dambovita, Prahova, Ialomita, Arges, Buzau, Teleorman; 20% din Moldova – Botosani,Neamt, Galati, Bacau, Iasi; 14% din Oltenia – Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea; 6% din Transilvania, restul din celelalte regiuni ale Romaniei).p. 70

86. In proportie de 14% din totalul populatiei sosite prin migrare in municipiul Bucuresti au provenit din provincia istorica .

1. Oltenia

Astfel, in fruntea unitatilor teritorial atractive (centripete), cu cel mai masiv flux de migranti se inscrie orasul Bucuresti: se considera ca, din cei 2 milioane locuitori ai Capitalei, circa 60% nu sunt nascuti aici, ci sunt veniti, prin migrare, din alte regiuni ale tarii (55% din judetele limitrofe si din cele apropiate – Giurgiu, Calarasi, Dambovita, Prahova, Ialomita, Arges, Buzau, Teleorman; 20% din Moldova – Botosani,Neamt, Galati, Bacau, Iasi; 14% din Oltenia – Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea; 6% din Transilvania, restul din celelalte regiuni ale Romaniei).p. 70

87. In perioada 1945 – 1989 au fost dominante deplasarile interne spre .

1. urban sau oras

Se constata ca, la scara nationala, migratia sat-oras ( ca forma predominanata pana in anul 1989 – (din rural in urban) In concluzie, se poate preciza ca, dupa 1950, in Romania au avut loc masive

miscari migratorii de populatie de la sate la orase,… p. 71

88. Fluxurile migratiei interne au crescut de la 9,8% in 2003 la 12,9% in anul .

1. 2005, ?

In intervalul 2000-2004 in tara noastra s-a inregistrat o crestere continua si o intensa mobilitate teritoriala a populatiei. In anul 2005, trendul respectiv si-a schimbat directia, rata migratiei interne fiind de 12,6 persoane la 1000 locuitori (17,1‰ in anul 2004). Strategia post aderare a Romaniei p. 12 2008 (anuarul statistic)

89. Soldul miscarii migratorii a fost in 1992 pozitiv in judetul: .

1. Timis, Hunedoara, Constanta

Soldul miscarii migratorii a fost pozitiv numai in judetele Timis, Hunedoara, Constanta (cu 100.000 – 200.000 persoane, in 1992, care nu erau nascute in judetele respective), Sibiu, Arad (50.000 – 100.000), Caras-Severin, Cluj, Prahova, Galati, Mures (sub 50.000).p. 70

90. Soldul miscarii migratorii a fost, in 1992, negativ, in judetul: .

1. Giurgiu si Ilfov, Buzau, Botosani, Vaslui, Teleorman

Cele mai mari valori negative ale soldului migrator s-au inregistrat in judetele Giurgiu si Ilfov, Buzau, Botosani, Vaslui, Teleorman (peste 100.000 de persoane), iar cele mai mici valori negative in judetele Braila, Mures si Iasi.p. 70

91. Migratiile din Moldova si Oltenia s-au indreptat dominant spre: .

1. Bucuresti

…cei mai numerosi moldoveni stabilindu-se in Bucuresti, dupa care urmeaza Transilvania si Banatul. Ca exemplu edificator pentru Moldova, poate fi luat judetul Suceava, in care populatia nascuta in judet si plecata in afara reprezinta circa 20%, cei mai multi stabilindu-se in Bucuresti (25%), Transilvania (15%), Banat (12%)

In ceea ce priveste Oltenia, cei plecati reprezinta 15% din totalul populatiei nascute aici, dintre care cei mai multi s-au stabilit in Bucuresti (40%)p. 71

92. Atractia principala a judetului Constanta a fost reprezentata de: .

1. sectorul tertiar

In cazul judetului Constanta, atractia principala a reprezentat-o sectorul tertiar de activitati (dominat de domeniul balneoclimatic al litoralului Marii Negre)p. 71.

93. Populatia stabilita in Municipiul Brasov, in 1992, era nascuta in alte judete in proportie de .

1. (40%)

judetele cu puternice caractere de imigrare prezinta particularitatea ca exercita si o evidenta forta de retinere a populatiei proprii. In fruntea lor se situeaza municipiul Bucuresti, din care au „plecat“ numai in jur de 5% din populatia ce s-a nascut aici, dupa care urmeaza judetele banatene (10%) si judetele Brasov, Constanta si Arad.p. 70. Peste 40% din populatia judetului Brasov este nascuta in alte judete,..p. 71

94. Cele mai pronuntate valori negative ale soldului migratoriu in 1992, s-au inregistrat in judetul: .

1. Giurgiu si Ilfov, Buzau, Botosani, Vaslui, Teleorman

Cele mai mari valori negative ale soldului migratory s-au inregistrat in judetele Giurgiu si Ilfov, Buzau, Botosani, Vaslui, Teleorman (peste 100.000 de persoane)p. 70

95. Cele mai mari valori ale soldului migratoriu pozitiv s-au inregistrat, in 2008, in judetul: .

1. Timis (3,8%),

In 2003, soldul migratoriu a avut valori pozitive in 16 judete, in fruntea carora s-au situat Timis (3,8%), Arad (3,5%), Bucuresti (3,0%), Mures (1,8%); intre celelalte 26 judete, cu cele mai semnificative solduri negative se inscriu Calarasi (–3,4%), Vaslui (–3,2%), Olt (–2,8%), Hunedoara (–2,3%), Maramures (–2,3%).p.71

96. Soldurile negative, in 2008, au fost mai pronuntate in judetul: .

1. Calarasi (–3,4%),

In 2003, soldul migratoriu a avut valori pozitive in 16 judete, in fruntea carora s-au situat Timis (3,8%), Arad (3,5%), Bucuresti (3,0%), Mures (1,8%); intre celelalte 26 judete, cu cele mai semnificative solduri negative se inscriu Calarasi (–3,4%), Vaslui (–3,2%), Olt (–2,8%), Hunedoara (–2,3%), Maramures (–2,3%).p.71

97. Soldul migratoriu negativ in mediul urban, in anul 2008, a fost mai pronuntat in judetul: .

Bacau 2008

1. Calarasi (–3,4%), Vaslui (–3,2%), Olt (–2,8%), Hunedoara (–2,3%), Maramures (–2,3%

In 2003 solduri negative se inscriu Calarasi (–3,4%), Vaslui (–3,2%), Olt (–2,8%), Hunedoara (–2,3%), Maramures (–2,3%).p.71

98. Soldul migratoriu pozitiv in mediul urban, in anul 2008, a fost mai mare in judetul:

1. Bucuresti

In 2003.. Valori pozitive ale soldului migratoriu in mediul urban s-au inregistrat in Bucuresti si in judetele Timis, Ilfov, Arad, Valcea, Dolj, Bistrita-Nasaud.p. 71

99. In mediul rural, soldul migratoriu negativ a fost mai pronuntat in 2008, in judetul:

1. 1. Calarasi (–3,4%), Vaslui (–3,2%), Olt (–2,8%), Hunedoara (–2,3%), Maramures (–2,3%

In 2003.. solduri negative se inscriu Calarasi (–3,4%), Vaslui (–3,2%), Olt (–2,8%), Hunedoara (–2,3%), Maramures (–2,3%).p.71

100. Soldul migratoriu pozitiv a fost mai evident, in 2008, in mediul rural, in judetul:

1. Timis (3,8%), Arad (3,5%), Bucuresti (3,0%), Mures (1,8%); In 2003, soldul migratoriu a In 2003… avut valori pozitive in 16 judete, in fruntea carora s-au situat Timis (3,8%), Arad (3,5%), Bucuresti (3,0%), Mures (1,8%) p.71

101. Inainte de 1990, cei mai multi navetisti se indreptau spre si din zona periurbana a orasului: .

1. Bucuresti

La nivel national, in perioada sfarsitului deceniului '80, numarul navetistilor se ridica la circa un milion, adica la 12,5% din totalul personalului muncitor angajat, cei mai multi fiind din zona periurbana a Bucurestilor, unde

numarul depasea 120.000.p.17

102. In perioada 1975 – 2008, cei mai multi emigranti s-au inregistrat in anul .

1. 2003

Dupa datele Ministerului de Externe, din 2003, in statele europene din apropierea Romaniei erau 5.725.000 romani (din carre in R. Moldova – exceptand, deci, sudul Basarabiei – 3,4 milioane). Privite cu rezerve, datele statistice comunicate de statele respective se prezinta astfel: in spatiul exiugoslav erau, in 2003, circa 800.000 romani din care in Macedonia 300.005;. in Bulgaria, 150.000 romani,….in 2003 p. 78

103. In perioada 2003 – 2008 cei mai multi emigranti aveau varsta inclusa in grupa de:..

1. 18-40 ani (50%);

Imigratia Pe grupe de varsta, repatrierile au avut o structura dominata de grupa 18-40 ani (50%); dupa care au urmat grupele 41-50 ani (23%), peste 50 ani (14%), sub 18 ani (13%);p. 76

104. Ponderea emigrantilor de sex feminin in totalul emigrantilor a fost, in anul 2008, de: .

54,3%

Pe sexe, in toate perioadele au predominat femeile, ponderea lor medie generala variind intre 50,5% in perioada 1996-2000 si in 54,3% 2001-2003.p. 74

105. In perioada 1975 – 2003, romanii au reprezentat, din totalul emigrantilor .

1. 44,1%

Din datele statistice ale perioadei 1975-2000, rezulta ca din totalul de 682.325 emigranti legali, 44,1% au fost romani, 38,5% germani, 12,3% maghiari, 3,3% evrei, restul de 1,8% alte etnii. P. 18

106. Ponderea emigrantilor de etnie romana a fost de 75,4% din totalul perioadei:

1. 1993-2000

Perioada 1993-2000 este net dominata de emigrantii romani, care reprezinta 75,4% din totalul perioadei….p. 75

107. In perioada 1975 – 2000, 49% din numarul emigrantilor s-au stabilit in: .

1. Germania

Pe tari de destinatie, tot in perioada 1975-2000 (dupa care exista evidente statistice), rezulta ca 49% s-au stabilit in Germania, dupa care au urmat SUA (10,9%), Ungaria (9,2%), Austria (4,6%), Canada (4,4%), Israel (4,2%), apoi Italia (3,1%), Franta (2,8%), Suedia (1,3%), Australia (1,0%), Grecia (1,0%), alte tari totalizand 8,5%.p.18

108. Dupa tarile de repatriere, 78,3% din imigranti proveneau, in perioada 1992 – 2003, din: ..

1. R. Moldova

…din perioada 1992-200 ….dupa tarile de repatriere, 78,3% au venit din R. Moldova, p. 76

109. Cei mai numerosi dintre imigranti, in perioada, 1992 – 2003 au fost cei din etnia

1. romana

Perioada 1993-2000 este net dominata de emigrantii romani, care reprezinta 75,4% din totalul perioadei.,… p.75

110. Persoanele cu talie mica, culoarea inchisa a parului, fata rotunjita si ochi caprui apartin rasei .

1. europene (europoida)

Europa are o populatie care apartine rasei europene (europoida), ce prezinta trei subgrupuri: * subgrupa scandinava, cu talie inalta, fata alungita, par blond, ochi albastri
subgrupa mediteraneana, cu talie medie, par de culoare inchisa, ten masliniu, ochi negri sau caprui
subgrupa alpina, cu talie mica, par inchis la culoare, fata rotunjita si ochi caprui.
Exista si enclave rasiale precum laponii, evreii, africanii, romii si grupuri ale Asiei.p. 147 Ilinca

111. 6,6% din totalul populatiei Romaniei reprezenta, in 2002, etnia .

1. maghiara - 6,6 %

2002 - Structura pe etnii >Maghiari- 6,6 % p. -93

112. Omogenitatea etnica a populatiei Romaniei se explica prin ponderea foarte mare a etniei .

1.romane

Romania, stat national, suveran, independent, unitar si indivizibil (Constitutia Romaniei, 2003), este si un stat cu mai multe nationalitati, in care, alaturi de populatia romaneasca, net majoritara la nivelul tarii (89,5% in prezent), traiesc inca 4 etnii cu un numar mai insemnat si altele – peste 30 – mai reduse sau foarte reduse ca numar.p.90

113. Etnia romana reprezenta, in 2002, 98,8% din populatia judetelor: .

1. Vaslui (98,8%), Valcea (98,8%), Olt 98,8%,

Romanii (media pe tara 89,5%), iar in cadrul judetelor peste 98% in judetele Vaslui (98,8%), Valcea (98,8%), Neamt (98,6%), Arges (98,4%), Gorj (98,3%), Vrancea (98,2%), Olt (98,8%), Iasi (98,1%)p.90, 91

114. Etnia romana reprezenta, in 2002, intre 53 si 59% din populatia judetelor: .

1. Satu Mare (58,8%), Mures (53,2%);

intre 60 si 50% in judetele Satu Mare (58,8%), Mures (53,2%);p. 91

115. In secolul al XIV-lea tiganii-robi traiau in satele din preajma .

a. pamanturile domnesti, manastiresti si boieresti ?

Țiganii ajunsi pe teritoriul tarii noastre in secolul al XIV-lea au stat in robie 500 de ani .Timp de cinci secole, tiganii au fost robi pe pamanturile domnesti,manastiresti si boieresti, devenind liberi abia din 1856.

116. Tiganii reprezentau 7,0% in 2002, din populatia judetului: .

1 Dolj

2 Mures validat

3 Giurgiu

Numeric, cei mai multi tigani sunt repartizati in judetele: Mures (6,96% - 40425),Calarasi (5,65%), Salaj (5,05%), Bihor (5,0%- 30.089), Dolj (4, 30% - 31 544), Ialomita ( 4,10%), Sibiu ( 4,06%), Giurgiu (3,88%), Bucuresti (1,43%- 27 322), Cluj (30089), Ilinca p. 162

117. Armenii sunt mai numerosi in municipiul Bucuresti si municipiul .

1 Galati

2 Bucuresti validat (Constanta)

3 Iasi

Armenii, in Bucuresti si Constanta (68,1%).p. 91

118. Cehii au fost colonizati de austrieci in Muntii .

1. Almajului

Cehii, in Caras-Severin (62,9%), Mehedinti (19,4%), Timis si Arad (11,3%).p91

Cehii sunt colonizati la inceputul secolului al XIX-lea, incepand cu al treilea deceniu, fiind “asezati in Muntii Almajului pentru defrisarea padurilor, pentru producerea de cherestea, ca forta de munca in industria mineritului, dar si pentru intarirea zonei de granita a Imperiului Austriac”[1][20]. In Muntii Almajului satele de cehi sau pemi, (veniti in mare parte din Boemia), sunt: Garnic, Sf. Elena, Ravenska, Eibenthal (apartinand de Dubova), Sumita si Bigar. Datorita relativei izolari geografice a localitatilor, aceste comunitati au reusit sa-si conserve relativ bine religia, costumele, obiceiurile, unele mestesuguri si arhitectura. In tinutul Almajului sunt consemnate si comunitatile restranse de cehi cum este cea din Bozovici sau Prilipeti.

119. Rusii si Lipovenii, in proportie de 45,6%, sunt repartizati in judetul .

1 Iasi

2 Suceava

3 Tulcea (45,6%), validat

Rusii si Lipovenii, in Tulcea (45,6%), Constanta, Braila, Iasi, Suceava, Bucuresti (44,4%).p.91

120. In proportie de 99,4% chinezii traiesc, in Romania, in mediul .

1. urban

Chinezii, in Bucuresti (90,7%).p.91

In privinta ponderii ocupate de etnii in mediul urban, chinezii – 99,4%,p. 92

121. Dispersia cea mai larga pe teritoriul Romaniei o are etnia .

1. roma (tiganeasca)

In concluzie, se poate afirma ca dispersia teritoriala cea mai mare este data de tigani,p. 92

122. Dominanta ca pondere in 39 de judete si municipiul Bucuresti este limba .

1. romana

In profil teritorial, ponderile cele mai mari, dupa limba materna, la recensamantul din 2002, se prezentau astfel: limba romana predomina net in 39 judete si in municipiul Bucuresti;p. 93

123. A treia ca pondere in structura lingvistica a populatiei Romaniei este limba .

1. tiganeasca

In privinta celorlalte limbi materne, se constata urmatoarele concentrari la nivel national: limba tiganeasca: in Mures – 9,6%, Dolj – 8,9%, Bihor – 7,3%, Timis – 4,4%p. 93

124. Vorbitorii de limba slovaca sunt mai numerosi in judetul: .

1 Suceava

2 Maramures

3.Bihor – 44,4%,

limba slovaca: in Bihor – 44,4%, Arad – 34,2%, Timis – 10,1%, Salaj – 8,4%;p. 93

125. Unitatea de neam si limba si unitatea confesionala a poporului roman explica ponderea ridicata a confesiunii .

1. ortodoxa

religia ortodoxa inglobeaza 86,7% din numarul populatiei tarii,p. 93

126. Religia romano-catolica predomina, in proportie de 65,3% in judetul .

1. Harghita (65,3%)

Religia romano-catolica predomina in judetul Harghita (65,3%) si are ponderi insemnate in judetele Covasna (36,1%), Satu Mare (18,1%), Bacau (17,0%).p. 93

127. Religia reformata este reprezentata cel mai mult in judetul .

1. Covasna (33,4%),

Religia reformata inregistreaza ponderea cea mai mare in judetele Covasna (33,4%), Mures (26,9%), Salaj (19,5%) si Satu Mare (18,7%),p.93

128. Ponderea confesiunii ortodoxe este de 98,6% in provincia numita .

1. Muntenia Regiunea de dezvoltare Sud-Vest

cu maxime in judetele Olt – 99,3% si Valcea – 99,1%).p. 93

129. Ca urmare a emigratiei masive a scazut numarul aderentilor, dupa 1950, la cultul .

1.mozaic, armean

Conform recensamantului din 2002, structura confesionala reflecta si ea, ca si limba materna, structurile etnice. Astfel, religia ortodoxa inglobeaza 86,7% din numarul populatiei tarii, romano-catolica 4,7%, reformata 3,2%, penticostala 1,5%, greco-catolica 0,9%, baptista 0,6%, adventista de ziua a 7-a 0,4%, unitariana 0,3%, musulmana 0,3%, crestina de rit vechi 0,2%, crestina dupa evanghelie 0,2%. Celelalte religii au ponderi de 0,1% (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica luterana sinodo-presbiteriana, evanghelica) sau sub 0,1% (mozaica, armeana).p. 93

130. Ponderea populatiei tinere (0 – 14 ani) este mai mare in judetul: .

1 Covasna

Grupele de varsta 0-4 ani si 5-9 ani, datorita caracterului pe care l-a avut natalitatea in ultimul deceniu, nu inregistreaza ponderile cele mai mari in randul celorlalte grupe, adica nu ocupa primul loc in niciun judet, ocupand locul 2 numai in Covasna si locul 3 in Bistrita-Nasaud, Botosani, Maramures si Vaslui. p. 80

131. Populatia de peste 65 de ani reprezenta, in anul 2002, o pondere de: .

1. (14,0%).

La recensamantul din 2002, structura pe grupe de varsta a populatiei Romaniei se prezenta astfel, in procente: grupa peste 65 ani (14,0%).p. 80

132. Cel mai ridicat indice de imbatranire demografica il prezenta regiunea de dezvoltare .

1. Regiunea sud

Ponderea populatiei de peste 85 ani are valorile cele mai mari in Bucuresti, Teleorman, Buzau si Giurgiu, iar cele mai mici in Constanta, Bistrita-Nasaud si Hunedoara. p. 80

133. Cea mai ridicata pondere a populatiei adulte este caracteristica municipiului .

1. Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Mehedinti, Teleorman si scazute in Brasov, Constanta, Mures, Satu Mare

…populatia de 15-64 de ani prezinta ponderi mai ridicate in judetele Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Mehedinti, Teleorman si scazute in Brasov, Constanta, Mures, Satu Mare .p 80

134.Ponderea populatiei feminine in totalul populatiei este de 48,62% pentru grupa de

1. 15-64 ?

la grupa 15-64 ani sexul feminin inregistreaza 50,3%, p.80

135. Ponderea populatiei masculine in totalul populatiei este de 50,25% la grupa de .

1. 0-14 ?

In privinta sexelor, la grupa 0-14 ani predomina usor sexul masculine, cu 51,2%, p. 80

136. Ponderea populatiei masculine coboara la 46,72% in municipiul

1. Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna - ?

sexul masculine este dominant in 10 judete (in ordine descrescatoare: Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna – cu ponderi cuprinse intre 50,6% si 50,1%)p. 78

137. Ponderea cea mai ridicata a populatiei masculine este de 49,90% in judetul .

1. Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna - ?

sexul masculine este dominant in 10 judete (in ordine descrescatoare: Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna – cu ponderi cuprinse intre 50,6% si 50,1%)p 78

138,Ponderea populatiei masculine in mediul rural din Romania era de 50,85% in judetul

1. Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna - ?

mediul rural ….sexul masculin este dominant in 10 judete (in ordine descrescatoare: Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna – cu ponderi cuprinse intre 50,6 si 50,1).p. 78

139. Ponderea populatiei masculine in mediul rural din Romania era, in 2008, de 48,71% in judetul .

1. Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna - ?

mediul rural ….sexul masculin este dominant in 10 judete (in ordine descrescatoare: Tulcea, Galati, Vaslui, Harghita, Constanta, Alba, Bacau, Braila, Covasna – cu ponderi cuprinse intre 50,6 si 50,1).p. 78

140. In municipiul Bucuresti, ponderea populatiei feminine era, in 2002, de ..

1. (53,3%),

Recensamantul din 2002, care consemneaza un raport de 51,2% in favoarea sexului feminin, evidentiaza ca si la nivelul judetelor ponderea acestuia este predominanta, cele mai mari procente inregistrandu-se in Bucuresti (53,3%),p. 78

141. In mediul rural, ponderea populatiei feminine, in Romania, era de ..

1. 51,2%

Recensamantul din 2002, care consemneaza un raport de 51,2% in favoarea sexului feminin,p. 78

142. In mediul urban, ponderea populatiei feminine, in anul 2002, era mai mare in judetul:

1. Hunedeoara

Recensamantul din 2002, In mediul urban, femeile domina – 53,4%, cele mai mari ponderi fiind in judetele Hunedoara, Brasov, Constanta si Cluj, Sibiu, Braila, Iasi, Timis,…p.78

143. In 1930, populatia urbana reprezenta, in ansamblul populatiei Romaniei, o pondere de: .

1. 21,4%,

In 1930, ponderea populatiei urbane era de 21,4%, a crescut la 23,4% in1948, la 31,3% in 1956, la 38,2% in 1966, apoi vertiginos, prin aflux de populatierurala, ajunge la 43,6% in 1977, la 50,0% in 1985 si la 54,3% in 1992, pentru ca larecensamantul din 2002 sa scada la 52,7% si sa creasca usor la 53,4% in 2003.p.80

144. In 2003, ponderea populatiei urbane a crescut, in ansamblul populatiei Romaniei, la

1. 53,4%

In 1930, ponderea populatiei urbane era de 21,4%, a crescut la 23,4% in1948, la 31,3% in 1956, la 38,2% in 1966, apoi vertiginos, prin aflux de populatierurala, ajunge la 43,6% in 1977, la 50,0% in 1985 si la 54,3% in 1992, pentru ca larecensamantul din 2002 sa scada la 52,7% si sa creasca usor la 53,4% in 2003.p.80

145. Cea mai mare pondere a populatiei urbane s-a inregistrat in 2005, in judetul ..

1. Bucuresti (100%),

In 2005, ponderea populatiei urbane domina in 16 judete, cu valori cuprinse intre 77% (Hunedoara) si 50,5% (Dolj), si, desigur, in Bucuresti (100%)p.82,

146. Cea mai mica pondere a populatiei urbane s-a inregistrat, in 2005, in judetul .

1. Dolj 50,5%

In 2005, ponderea populatiei urbane domina in 16 judete, cu valori cuprinse intre 77% (Hunedoara) si 50,5% (Dolj), si, desigur, in Bucuresti (100%),p. 82

147. In 2004, a variat ponderea populatiei urbane intre 50 si 60% in judetul .

1. Cluj 60%, Sibiu 60%, Braila 60%, Timis 60%; Alba 55%, Galati 55%, Maramures 55%, Arad 55%.

…, ponderea populatiei urbane pe judete este superioara mediei pe tara in judetele: Cluj 60%, Sibiu 60%, Braila 60%, Timis 60%; Alba 55%, Galati 55%, Maramures 55%, Arad 55%.p. 351 Ilinca

148. In anul 2004, ponderea populatiei urbane a variat intre 70 si 80% in judetul .

1. Hunedoara75,93% , Brasov 74,82%, Constanta 70,9%

… ponderea populatiei urbane pe judete este superioara mediei pe tara in judetele: Hunedoara 75,93% , Brasov 74,82%, Constanta 70,9% p. 351 Ilinca

149. In 2004, in judetul Tulcea, ponderea populatiei urbane s-a inclus in intervalul .

1. 50.000-100.000

20. Tulcea - 93.000 Dinamica marimii demografice si a ponderii populatiei urbane Categorii de marime > Mijlocii mari < 50.000-100.000 p. 109-110

150. Ponderea numarului de salariati a scazut la 40,3% in anul

1. 2003

Evolutia numarului de salariati tabel p. 86

151. In 2003, numarul cel mai mare de someri era inregistrat in judetul .

1. Hunedoara (10,9%),

in aprilie 2003, numarul cel mai mare de someri era inregistrat de judetele (in ordine descrescatoare) Brasov (4,6% din numarul total pe tara), Iasi, Hunedoara, Bucuresti, Galati, Prahova, Constanta, Suceava, Teleorman, Arges, Alba (3,0%), ratele cele mai mari ale somajului revenind (tot in ordine descrescatoare) judetelor Hunedoara (10,9%), Mehedinti, Brasov, Galati, Ialomita, Covasna (9,1%).p. 87

152. Rata somajului a scazut, in anul 2005, la .

1. 7,2% ?

In anul 2005, rata somajului a fost de 7,2%, cu 0,8% mai mica decat in anul 2004.(Rata somajului referat)

153. Rata cea mai mare a somajului, in 2003, se inregistra in judetul .

1. Brasov (4,6%

in aprilie 2003, numarul cel mai mare de someri era inregistrat de judetele (in ordine descrescatoare) Brasov (4,6% din numarul total pe tara), Iasi, Hunedoara, Bucuresti, Galati, Prahova, Constanta, Suceava, Teleorman, Arges, Alba (3,0%), ratele cele mai mari ale somajului revenind (tot in ordine descrescatoare) judetelor Hunedoara (10,9%), Mehedinti, Brasov, Galati, Ialomita, Covasna (9,1%).p. 87

154. Rata somajului, in 2003, a fost de 9,1% in judetul .

1. Mehedinti, Brasov, Galati, Ialomita, Covasna (9,1%).

….in aprilie 2003, numarul cel mai mare de someri era inregistrat de judetele (in ordine descrescatoare) Brasov (4,6% din numarul total pe tara), Iasi, Hunedoara, Bucuresti, Galati, Prahova, Constanta, Suceava, Teleorman, Arges, Alba (3,0%), ratele cele mai mari ale somajului revenind (tot in ordine descrescatoare) judetelor Hunedoara (10,9%), Mehedinti, Brasov, Galati, Ialomita, Covasna (9,1%).p. 87

155. Numarul cel mai mare de salariati in agricultura, in 2003, se inregistra in judetul ..

1. Constanta

Pe domenii de activitate ale economiei nationale, in anul 2003 se inregistrau, in profil teritorial, urmatoarele caracteristici: agricultura: numarul cel mai mare de salariati era in judetul Constanta

(8,4%), dupa care urmau Ialomita, Calarasi, Teleorman, Dolj, Braila, Timis si Olt;p.87

156. Cea mai mare pondere a populatiei ocupate in industria extractiva se inregistra, in 2003, in judetul.

1. Hunedoara – 15,5%,

industria extractiva: Hunedoara – 15,5%, Gorj – 14,6%, Bacau – 6,2%, Dambovita, Prahova, Maramures, Teleorman, Arges;p. 87

157. Ponderea cea mai mare a populatiei ocupate, in anul 2003, in agricultura, se afla in judetul .

1. Dolj 4,5%

Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate in agricultura sunt detinute de judetele Dolj (4,5%), Suceava, Iasi, Bihor, Teleorman, Neamt, Olt, Botosani, Cluj, Maramures, Buzau, Timis (3,0%);p.87

158. Ponderea cea mai mare a populatiei ocupate, in anul 2003, in activitatea de prelucrare, se afla in judetul .

1. Bucuresti – 11,3%,

Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate industria prelucratoare: in Bucuresti – 10,5%, Brasov – 5,0%, Arges, Prahova, Timis, Cluj, Bihor, Iasi, Bacau, Mures, Sibiu, Galati); p. 86

159. Centrul urban de convergenta regionala din Basarabia a fost .

1. Cetatea Alba,

Secolele VIII-XIIIse evidentiaza ca centre urbane de convergenta regionala, cu deosebite valente social-economice - Cetatea Alba – Basarabia (R. Moldova)p.95

160. Centrul urban de convergenta regionala Vicina se numeste, in prezent, .

1. Isaccea

Secolele VIII-XIIIse evidentiaza ca centre urbane de convergenta regionala, cu deosebite valente social-economice – judetul Tulcea (Vicina-Isaccea, p.95

161. In 1938, densitatea asezarilor rurale din Romania era de .

1.5,4

De asemenea, pentru o comparatie a structurilor administrativ-teritoriale ale Romaniei, sunt prezentate in tabelele 1 si 2 situatiile din 1938 (cu regionalizarea respectiva) Romania Densitate (nr. sate/ 100 kmp) 5,4- nr. de sate 15981. p.52

In 1938, reteaua satelor avea o densitate de 5,4 sate/100 kmp, cu maxime in judetele de atunci Valcea (13,8), Buzau (11,7), Olt (11,6), Roman (11,5), Tecuci (11,0) si minime in Ciuc (1,2), Maramures (1,7), Campulung (1,7), Tulcea (1,8).p. 97

162. In 1938, densitatea asezarilor rurale din judetul Valcea era de .

1. 13,8

De asemenea, pentru o comparatie a structurilor administrativ-teritoriale ale Romaniei, sunt prezentate in tabelele 1 si 2 situatiile din 1938 (cu regionalizarea respectiva) Valcea Densitate (nr. sate/ 100 kmp) 13,8, nr de sate 563. p.52

In 1938, reteaua satelor avea o densitate de 5,4 sate/100 kmp, cu maxime in judetele de atunci Valcea (13,8), Buzau (11,7), Olt (11,6), Roman (11,5), Tecuci (11,0) si minime in Ciuc (1,2), Maramures (1,7), Campulung (1,7), Tulcea (1,8).p. 97

163. In 1938, densitatea asezarilor rurale din judetul Ciuc era de .

1. 1,2

De asemenea, pentru o comparatie a structurilor administrativ-teritoriale ale Romaniei, sunt prezentate in tabelele 1 si 2 situatiile din 1938 (cu regionalizarea respectiva) Ciuc Densitate (nr. sate/ 100 kmp) 1,2, nr. de sate 59. p.53

In 1938, reteaua satelor avea o densitate de 5,4 sate/100 kmp, cu maxime in judetele de atunci Valcea (13,8), Buzau (11,7), Olt (11,6), Roman (11,5), Tecuci (11,0) si minime in Ciuc (1,2), Maramures (1,7), Campulung (1,7), Tulcea (1,8).p. 97

164. In 1938, densitatea asezarilor rurale din judetul Tulcea era de .

1. 1,8

De asemenea, pentru o comparatie a structurilor administrativ-teritoriale ale Romaniei, sunt prezentate in tabelele 1 si 2 situatiile din 1938 (cu regionalizarea respectiva) TulceaDensitate (nr. sate/ 100 kmp) 1, 8, nr. de sate 155. p. 52

In 1938, reteaua satelor avea o densitate de 5,4 sate/100 kmp, cu maxime in judetele de atunci Valcea (13,8), Buzau (11,7), Olt (11,6), Roman (11,5), Tecuci (11,0) si minime in Ciuc (1,2), Maramures (1,7), Campulung (1,7), Tulcea (1,8).p. 97

165. In 1938, densitatea asezarilor rurale din judetul Olt era de .

1. 11,6

De asemenea, pentru o comparatie a structurilor administrativ-teritoriale ale Romaniei, sunt prezentate in tabelele 1 si 2 situatiile din 1938 (cu regionalizarea respectiva) Olt Densitate (nr. sate/ 100 kmp) 11,6. nr. de sate 332. p. 52

In 1938, reteaua satelor avea o densitate de 5,4 sate/100 kmp, cu maxime in judetele de atunci Valcea (13,8), Buzau (11,7), Olt (11,6), Roman (11,5), Tecuci (11,0) si minime in Ciuc (1,2), Maramures (1,7), Campulung (1,7), Tulcea (1,8).p. 97

166. In 1977, satele repartizate intre 40 si 200 m altitudine, reprezentau, in totalul asezarilor rurale, o pondere de

1.78% ?

de campie joasa,sub 200 m, sicelor piemontane inalte,precum si unitatilor deluroase si de podis joase, intre 200-400m altitudine, le revin peste 78%

167. Satele repartizate la peste 800 m altitudine reprezentau in 1977, in totalul asezarilor rurale, o pondere de

1. 2% ?

– Habitatul montan, Se considera ca in zona montana se afla numai circa 2% din numarul asezarilor, tipurile dominante fiind cel risipit (sau imprastiat) si cel rasfirat, iar altitudinile maxime la care se gasesc sunt de 1400-1500 m (asezarile sezoniere sau temporare urca pana la 2100 m).p. 96

168. Satele mijlocii avand intre 500 si 1000 de locuitori sunt mai frecvente in ariile de podis si de .

1. dealuri subcarpatice

sate mijlocii mici → 500 – 1000 locuitori, frecvente in zonele de podis si dealuri subcarpatice;p. 98

169.Satele avand gospodariile grupate in jurul a doua sau mai multe nuclee se numesc

1. polinucleare

polinucleare – locuinte-gospodarii grupate in jurul a doua sau mai multe nuclee, ambele categorii fiind mai frecvente in depresiunile mari si pe interfluvii..p. 99

170. Satele avand strazi si intersectii dispuse haotic au o textura

1. neordonata

textura neordonata, cu strazi si intersectii dispuse relativ haotic, fara o ordine anume, existenta cu precadere la satele vechi.p. 99

171. Satele cu gospodarii grupate, curti si gradini delimitate sunt asezari de tip

1. adunat

sate de tip adunat, cu vetre bine delimitate, cu locuinte si anexe gospodaresti strans grupate, cu curti si gradini nu prea extinse, fiind specifice campiilor si marilor depresiuni intramontane.p. 103

172. Satele Ostrov si Jidvei sunt asezari .

1. rurale sau agricole

Asezari rurale cu functii predominant agricole…. Jidvei, Jaristea, Ostrov…p. 307 Ilinca

173. In satele Albac si Arieseni populatia se ocupa, dominant, cu .

1. prelucrarea lemnului

Asezari cu functii speciale turistice: (centre cu obiective si dotari turistice, centre de artizanat p. 104 Gruparea Tara Motilor, cunoscuta prin exploatarea minereurilor neferoase, se remarca prin metalurgia neferoasa, industria textila si industria lemnului, ca centre remarcabile fiind Zlatna si Rosia Montana (metalurgie neferoasa), Campeni, Abrud si Baia de Aries (complexe), Albac, Arieseni, Avram Iancu si Garda de Sus (lemn).204

174. Baiculesti, Vadeni si Remetea sunt asezari cu activitati de prelucrare a materiilor prime

1. agricole sau minerale

Asezari rurale cu indistrie prelucratoare a materiilor prime agricole sau minerale, cum ar fi: Baiculesti, Tomesti Remeti (bauxite, arderea calcarului p. 307 Ilinca

175. Tescani, Solont si Berca sunt asezari rurale cu industrie

1. extractiva

Asezari rurale cu industrie extractiva(petrol, carbine…) p. 307 Ilinca

Subcarpatii Moldovei reprezinta o zona activa din punct de vedere economic. Petrolul, cunoscut si exploatat inca din secolul trecut, se extrage in prezent la Solont, Balcani, Pirjol, Stanesti, Tescani, Tazlau, Tirgu Ocna si Casin.. In prezent centre de extractie mai reprezentative sunt Moreni, Cimpina, Baicoi, Boldesti, Mizil, Urlati, Sarata Monteoru, Berca, Arbanasi etc.

Gruparea Buzau, caracterizata prin productia de petrol si de gaze asociate, prin industriile metalurgica, chimica, textila, lemnului si materialelor de constructii, centrele componente fiind Buzau si Ramnicu Sarat (complexe), Nehoiu, Patarlagele, Berca, Beceni, Vernesti.p. 206

176. Orasul Bucuresti a fost atestat documentar, in anul

1. 1459

In ordinea cronologica a atestarilor documentare,

Așezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țarii Romanești, prin care se intarește o moșie unor boieri.p 107

177. Orasul Brasov a fost atestat documentar, in anul

1. 1271, Brasov

In ordinea cronologica a atestarilor documentare, Brasov – 1271,p.107

178. Orasul Barlad a fost atestat documentar, in anul

1. – 1174 Barlad,

In ordinea cronologica a atestarilor documentare, Barlad – 1174,p. 107

179. Cel mai mare numar de orase se afla in judetul

1 Hunedoara

2 Prahova

3 Suceava (16), validat

Pe judete, cel mai mare numar de orase se afla in judetele Suceava (16),p. 108

180. Cel mai mic numar de orase se afla in judetul .

1. Giurgiu (3),

iar cele mai putine Giurgiu (3),p. 108

181. Populatia orasului – resedinta a judetului Dambovita in anul 2005 este de .

1. Targoviste 91.300

Dupa datele Anuarului Statistic al Romaniei, 2004 (Institutul National de

Statistica) si dupa situatia din 2005, Targoviste .. 91.300 tabel p. 109

182. Populatia orasului Brasov, in anul 2005, este de:

1.Brasov 286.400

Dupa datele Anuarului Statistic al Romaniei, 2004 (Institutul National de

Statistica) si dupa situatia din 2005, Brasov .. 286.400 p. 109

183. Cel mai mic oras de pe teritoriul Romaniei este.

1. Baile Tusnad

Sub 5.000 locuitori (categoria „foarte mici“)16. Baile Tusnad. 1.750 locuitori tabel p. 107

184. Orasele vechi au, de regula, o textura

1. neordonata

textura neordonata, la orasele vechi;p. 33 sinteze

185. In orasele agricole, activitatile rurale concentreaza in jur de 50% din valoarea totala a .

1. productiei

– Orase agricole, in care activitatile rurale concentreaza in jur de 50% din valoarea totala a productiei, serviciile 15-20%, iar populatia ocupata in domeniul rural 50-60%.p. 111

186. Gospodaria in care pastorii isi mulg vacile si oile se numeste

1.stana sau casla

stana – gospodarie pastorala de vara, adapost si loc de preparare a produselor lactate;

casla – gospodarie dobrogeana, unde pastorii isi mulg vacile si oile; p. 111

187. Constructia din lemn sau piatra, utilizata ca adapost temporar se numeste .

1. salas –

salas – constructie simpla din lemn sau piatra, utilizata ca adapost temporar pentru oameni si animale, uneori ca gospodarie anexa situata la mai multi km de sat (la inaltime);p. 111

188. In aria carpatica, indicele de dispersie depaseste valoarea de

1. 50,

Arii cu dispersie foarte mare, in care indicele de dispersie depaseste valoarea 50, inglobeaza un numar mai insemnat de localitati in Delta Dunarii si in zona montana, insular in Baragan si Dobrogea. Caracteristica acestor arii este data de distantele mari dintre localitati, care, in general, sunt asezari mici, cu o economie influentata de componentele fizico-geografice;p. 117

189. Reteaua de canalizare cea mai extinsa se afla in municipiul

1. Bucuresti

Reteaua de canalizare cea mai extinsa se afla in Bucuresti (10,8% din total)-. 34 sinteze

190. Centrele puternic exodinamice au valori ale indicelui de atractivitate demografica mai mic de

1. 5,0

Centre puternic exodinamice, cu valori sub 5,0 .p. 113.

191. Centrele puternic endodinamice au valori ale indicelui de atractivitate demografica mai mare de

1. 15

Centre puternic atractive, cu valori ale indicelui de peste 15. p. 113

192. In Delta Dunarii dispersia localitatilor este

1. 50,

Arii cu dispersie foarte mare, in care indicele de dispersie depaseste valoarea 50, inglobeaza un numar mai insemnat de localitati in Delta Dunarii si in zona montana, insular in Baragan si Dobrogea. Caracteristica acestor arii este data de distantele mari dintre localitati, care, in general, sunt asezari mici, cu o economie influentata de componentele fizico-geografice;p. 117

193. Asezarile avand un indice de atractivitate demografica de 7,0 9,5 sunt centre:

1. slab exodinamice

a.Centre slab exodinamice, cu valori de 7,0-9,5.p. 113

194. In Podisul Dobrogei si Campia Baraganului indicele de dispersie variaza, dominant, intre ..

1. 40-50

Arii cu dispersie mare, al caror indice de dispersie are valori cuprinse intre 40 si 50, frecvente in Baragan si Dobrogea, insular in Campia Olteniei si Campia Banato-Crisana. Distantele au aici valori insemnate, iar asezarile sunt in general mari si cu caractere functionale predominant agricole.p. 117

195. In Podisul Somesan indicele de dispersie variaza, dominant, intre

1. 20-40

Arii cu dispersie moderata, unde indicele de dispersie inregistreaza valori cuprinse intre 20 si 40, ocupand cea mai mare parte din Campia Romana si din Campia Banato-Crisana si o parte insemnata din Podisul Transilvaniei. Asezarile sunt mari, cu functiuni predominant agricole;p. 118

196. In raport cu importanta social – economica, rolul de convergenta teritoriala si marimea demografica a fost inclus in rangul I orasul .

1. Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Constanta, Craiova, Galati, Timisoara -

Rangul I: Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Constanta, Craiova, Galati, Timisoara, municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european; p. 118

In categoria rangului I sunt incluse municipiile cu statut de metropola provinciala Ilinca p. 343

197. In raport cu importanta social – economica, rolul de convergenta teritoriala si marimea demografica a fost inclus in rangul II orasul .

1. municipii, cu importanta judeteana, interjudeteana

Rangul II: celelalte municipii, cu importanta judeteana, interjudeteana sau de echilibru in reteaua de localitati;p.118

In categoria rangului II intra celelalte municipii . Ilinca p. 343

198. In raport cu importanta social – economica, rolul de convergenta teritoriala si marimea demografica a fost inclus in rangul III orasul .

1. orase fara statut de municipiu

Rangul III: toate celelalte orase (care nu au statut de municipiu);p. 118

199. In Muntii Banatului indicele de dispersie depaseste valoarea de .

1. 50

Arii cu dispersie foarte mare, in care indicele de dispersie depaseste valoarea 50, inglobeaza un numar mai insemnat de localitati in Delta Dunarii si in zona montana, insular in Baragan si Dobrogea. Caracteristica acestor arii este data de distantele mari dintre localitati, care, in general, sunt asezari mici, cu o economie influentata de componentele fizico-geografice;p. 117

200. Orasul – centru turistic puternic atractiv in Podisul Moldovei este numit .

1. Vaslui , Barlad, Husi

f. Arealul Podisul Barladului

Dominat de valorile turistice antropice, se suprapune Podisului Central Moldovenesc, Colinelor Tutovei, Colinelor Falciului si Podisului Covurlui, fiind alcatuit din doua complexe turistice:

– Complexul Vaslui–Negresti, cu centrele Vaslui – oras: Ruinele Curtii Domnesti, Muzeul Stefan cel Mare, Palatul Constantin Mavrocordat, monumente comemorative, case memoriale, Statuia lui Stefan cel Mare si mai multe busturi,biserici etc., Parcul Copou cu Mausoleul Penes Curcanu; Negresti, Podu Inalt, Crasna, Podul Doamnei, Solesti, Movila, Emil Racovita, Zapodeni.

– Complexul Barlad–Targu Bujor se suprapune Colinelor Tutovei,Culuoarului Barladului, Colinelor Falciului si Podisului Covurlui, fiind alcatuit dincentrele Barlad, veche asezare urbana atestata in 1174, oras, centru industrial:vestigii din epoca fierului, urmele unei cetati de pamant (1476), Muzeul Vasile Parvan, Biserica Domneasca, acces la lacul Rapa Albastra si la popasul turistic Ulciorul; Manzati, Alexandru Vlahuta, Brahasesti, Targu Bujor – oras, centru viticol, acces la popasul Dealul Roscanilor, la padurea Breaza – rezervatie bujor, Lunca – acces la Rapa cu oale, Beresti – oras, Cavadinesti, Puricani, Suceveni, Adjud – oras.p. 332

201. Orasul cu functiuni de transporturi este numit .

1. feroviar, rutier, maritim, port, aeroport ?

Orase cu functiuni de transporturi, in care activitatile de transporturi detin in jur de 50% din valoarea activitatilor orasului, serviciile 20%, iar populatia ocupata in transporturi reprezinta 30-40%p. 111

de servicii: noduri feroviare si rutiere, porturi, aeroporturi;

Functia de servicii este data de ponderea ridicata a populatiei ocupata in domenii sociale, turistice si de transport p. 312 Ilinca

202. Orasul cu functiuni balneare este numit .

1. statiune balneara ?

Orase cu functiuni balneare si balneoclimatice, in care activitatile si serviciile respective detin 65-70% din valoarea totala a productiei orasului, iar populatia ocupata in acest domeniu 40-45%.p.111

Functia de servicii este data de ponderea ridicata a populatiei ocupata in domenii sociale, turistice si de transport p. 312 Ilinca