|
|
|
SPECII NOU INTRODUSE IN MAREA NEAGRA
Introducerea - intentionata sau accidentala - a unor specii noi de plante si animale intr-un ecosistem, ca si degradarea habitatelor, supraexploatarea resurselor biologice si poluarea mediului au constituit principalele cauze ale scaderii biodiversitatii in ultimele decenii. Speciile noi, datorita evolutiei lor imprevizibile in ecosistemele in carea au fost introduse, au avut repercursiuni grave biologice, ecologice, economice si sociale.
Marea Neagra, una dintre cele mai antropizate mari de pe Terra a primit numeroase specii de plante si animale care au contribuit la degradarea ei. Aceste specii au fost aduse in apa de balast a navelor sau fixate pe coca acestora. In general speciile straine au un efect dezastruos asupra speciilor autohtone, habitatelor si activitatii umane care este legata de mediul marin. Odata ce speciile alohtone (straine) s-au instalat in noul ecosistem, indepartarea lor devine practic imposibila. Nu toate speciile prezente in apele de balast invadeaza noile ecosisteme - de fapt majoritatea dintre ele sunt rapid eliminate. Cele care supravietuiesc sunt de regula foarte prolifice, polifage si capabile sa ocupe o nisa trofica neocupata sau sa inlature specia deja existenta. Unele nu au dusmani naturali in noul habitat.
Invazii ale speciilor straine au avut loc nu numai in Marea Neagra ci si in Marea Baltica, Golful San Francisco, Golful Maine, Insulele Hawai
MODIFICARI DATORATE SPECIILOR STRAINE - MAREA NEAGRA
Cateva dintre speciile oportuniste de la MareaNeagra: 1- Rapana thomasiana thomasiana, 2- Mya arenaria (scoica alba), 3 - Scapharca inaequivalvis si 4 - Mnemiopsis leidyi
Dezvoltarea exuberanta a speciilor oportuniste in Marea Neagra se datoreaza in principal eutrofizarii (cresterea cantitatii de nutrienti de provenienta terigena mai ales).
Marea Neagra are o lunga istorie a introducerii antropice a speciilor straine - inn sec.al - XIX - lea au patruns din America N Balanus improvisus si B. Eburneus. In 1925 a foast introdusa Blackfordia virginica , in 1929 Mercierella enigmatica (polichet), in 1937 crabul Rhitropanopeus harrisi tridentata, in 1946 Rapana thomasiana, in 1966 Mya arrenaria, 1967 crabul Callinectes sapidus, in 1980 Doridella obscura, in 1982 Scapharca cornea, in 1982 Mnemiopsis leidyi si in 1990 alga bruna Desmarestia viridis.
Unele specii nu au avut nici un impact asupra ecosistemului marin (Blackfordia virginica), iar pentru altele recent aparute, nu s-a evidentiat inca impactul ( Doridella obscura, Desmarestia viridis)
Impactul negativ cel mai puternic asupra ecosstemului Marii Negre l-au avut 6 specii:
q Rhitropanopeus harrisi tridentata - originar din M.Nordului, este baza trofica pentru guvizi, sturioni, calcan. Nu se cunoaste un efect negativ asupra biodiversitatii sau biotopului Marii Negre
q Mugil soiuy - a fost introdus experimental in Marea Negra in 1972, avnd in prezent o larga raspandire. Nu se cunoaste un efect negativ asupra biodiversitatii sau biotopului Marii Negre
q Rapana thomasiana - gastropod pradator, se hraneste cu stridii , midii si alte bivalve filtratoare. Provine din M.Japoniei
q Mya arrenaria (scoica alba), originara din Marea Nordului si Oceanul Atlantic, a fost gasita pe plajele de langa Odessa (Ucraina). Mya arenaria s-a dezvoltat rapid si a ajuns curand la o biomasa de 15 Kg/m2 si a devenit materia prima pentru pestii bentali si pasarile marine. In ultimii ani, totusi populatiile de Mya arenaria au scazut in urma repetatelor cazuri de hipoxie din straturile de fund ale apei. La litoralul romanesc a inlocuit specii autohtone precum Lentidium (Corbula ) mediterraneum sau Cardium edule ceea ce a antrenat modificare texturii nisipului (Mya are o cochilie calcaroasa si atinge dimensiuni mult mai mari decat Corbula care are o cochilie silicioasa) mai ales in zona nordica a tarmului nostru.
q Scapharca cornea - ocupa larg substratele nisipoase. Nu este o sursa de hrana pentru pesti din cauza cochiliei dure
q Mnemiopsis leidyi - ctenofor (animal din grupul meduzelor) ale carui origini sunt pe coastele nord-americane ale Atlanticului, a avut o influenta majora asupra faunei locale. Cresterea masiva a populatiei de M. leidyi a inceput la mijlocul anilor '80 si la sfarsitul decadei a depasit numarul meduzei de Marea Neagra Aurelia aurita ajungand la o biomasa foarte mare (de ordinul a milioanelor de tone). Fiind un pradator ctenoforul a inceput sa consume cantitati mari de zooplancton, oua si larve de pesti si se presupune a fi unul dintre principalele motive ale colapsului pescuitului in Marea Neagra. S-a observat ca la scaderea, in perioada 1991-1993, numarului de Mnemiopsis leidyi stocurile de pesti au fost revigorate.
q Beroe sp. - ctenofor provenit din M.Mediterana. A aparut recent (anii '90). Se hraneste cu Mnemiopsis leidyi
Specia
Provenienta
Anul intro-
ducerii
Efecte negative asupra ecosistemelor
Efecte pozitive asupra ecosistemelor
Rapana venosa
M. Japoniei
1950
Distrugerea populatiilor de Mytilus si Ostrea deci a capacitatii de epurare biologica a apelor marine
Folosita pentru obtinerea unor substante biologice utile
Mya arrenaria
Atlanticul N
1960
Inlocuirea populatiei de Corbula si modificarea granulometriei nisipului
Resursa de hrana pentru sturioni, guvizi, calcan, pasari acvatice. Creste productia biologica a biocenozei substratului nisipos
Scapharca cornea
Indopacific
1980
A colonizat spatii largi
Sursa de nisip organogen
Mnemiopsis leidy
Atlanticul N
1980
Scaderea ihtioplanctonului. Valoarea nutritiva scazuta
Beroe ovata
M.Mediterana Oc. Alantic
1990
Se hraneste preferential cu Mnemiopsis leidyi
Limitarea patrunderii speciilor straine se poate realiza prin mai multe metode:
