|
|
|
IMPACTUL POLUARII ASUPRA FAUNEI SI FLOREI DIN BAZINUL ARIESULUI JUD ALBA
Problema poluarii mediului din bazinul Ariesului, nu trebuie neglijata, mai ales ca pe aceste locuri oamenii au nevoie de prosperitate economica, pentru a duce o viata sanatoasa, stabilia, bazata pe o atenta si responsabila actiune de protectie a mediului, indiferent de formele de activitate economica, desfasurate (agricola, silvica,hidroenergetica sau turistica). Aceste aspecte se afla detailate in Cap. III al lucrari.
Prezentarea zonei localitatii Rosia Montana, se impune impune in mod special, pentru a evidential traditia mineritului, care a dainuit dea lungul secolelor de existenta umana pe aceste meleaguri, promovandu-se permanent o dezvoltare economica, fara o erodare accentuata a mediului de-a lungul epocilor istoriei.
Acesta grija fata de mediu, in epoca relatilor de productie communist,e nu s-a manifestat pe masura exploatarii intensive a resurselor zonei, dovada clara acestui fapt, sant imaginile actuale ale zonelor de exploatare, care prezinta situatii terifiante asupra relicvelor ramase si care nu mai sant de folos astazi. Asa cum se poate observa in haldele de steril de la Valea Sesii sau barajul Mihoiesti, sau Combinatul Cuprului sau de la fabrica de mobile din Campeni, sau aspectul resturilor menajere purtate de apele curgatoare.
Iata de ce se pare ca in momentul de fata, loc. RM poate fi declarata ca o zona de risc ecologic mai ales prin modul estimat de a exploata zacamintele de neferoase, pe baza unor tehnologii invechite(cianurare), fapt pentru care ONG-urile si cei care sant impotriva acestei exploatari au dreptate sa fie ingrijorati si sa ceara institutiilor guvernamentale o supraveghere serioasa a zonei.
Luand ca si exemplu cercetarea zonei loc. RM, ca si activitate poluanta slab gestionata de Statul Roman, se poate extrapola prezentarea impactului negativ a exploatarii miniere, asupra intregului bazin al Ariesului. Astfel este vizibila, in continuare, si astazi, poluarea apelor curgatoare cu deseuri menajere, deseuri forestiere, reziduri umane sau animale, cu substante acide din haldele de steril, precum si neepurarea apelor de mina, care dau culoarea specifica atator vai care afluesc in Aries, (Valea Abrudului Valea Sesii, Valea buciumului, etc.).
Bazinul ariesului nu a fost ocolit de niciunul dintr tipurile de poluare (artificiala de tip industrial, de tip urban, biologica agricola etc.) toate cu efecte negative asupra vieti si a interelatiilor biologice, toate acestea fiinnd relatate in cap.IV al lucrari.
Flora si fauna din bazinul AR. este in pericol. Iata cateva exemple: Speciile de pestii din apele curgatoare, Pastravi, Lipani, Zlavoaca au inceput sa se imputineze pana la disparitie, in unele zone. Pomii fructiferi, nu mai ajung la stadiul de rodire, iar cei ajunsi in acest stadium se usuca. Tot mai multe animale prezinta imbolnaviri specifice zonelor poluate. Zonele impadurite ale muntilor Apuseni arata portiuni intinse de exploatare irationala, taieri masive, uscarea arborilor ca urmare a poluarii, si aparitia de zone cu aspect desertic.
Aspectul naturii este dezolant datorita deseurilor aruncate pe malurile apelor, practica a oamenilor needucati, sau depozitate in gropi de gunoi neamenajate. Aratam aicea ca in zona nu exista nici macar o groapa de gunoi care sa respecte minimul de reguli ecologice, toate fiind amenajate pe malurile apelor curgatoare.
Aceste aspecte au impact negative mai ales asupra duratei de viata a locuitorilor din zona care este din ce in ce mai scurta, cresterea imbolnavirilor si mai ales a celor numite generic cancer.
O asemenea situatie presupune luarea unor masuri de protectie a mediului, prin activitati de combatere a poluarii, si protectie a ecosistemelor, pe care fiecare cetatean ar trebui sa le cunosca si sa le aplice chiar in conditiile unei interventii scazute a institutiilor de stat responsabile, asa cum se intampla azi.
In aceasta directie un rol deosebit de instruire a elevilor revine scolilor, si anume disciplinelor cu profil biologic si ecologic, pentru raspandirea in randul locuitorilor a regulilor si a normelor pe care ei le pot cere si impune in colectivitate. Aici trebuie pregatiti elevii pentru a fi prezenti prin atitudinea lor civica la oprirea poluarilor de tot felul.
Iata de ce am introdus in cap.VI din lucrare si date referitoare la metodica predarii si invatarii ca parte componenta a contributiei scolii la protectia mediului, la stoparea poluarii.
Am atasat acestui capitol tot ce inseamna predare moderna, rolul profesorului in procesul de invatamant, obiectivele didactice, operationalizarea acestor obiective, evaluarea cunostintelor dobandite.
Bibliografia folosita este consistenta si argumentativa pentru tema abordata in lucrare.
As vrea sa-mi permiteti in incheiere sa dau glas unor multumiri fata de toti cei care m-au sprijinit si indrumat in intreaga mea activitate, pentru realizarea mea profesionala care astazi are un moment de implinire a carierei mele didactice.
D-lui prof. unv. dr. Ioan Bud, presedintele comisiei, care a fost prima persoana cu care am luat contact din cadrul universitatii, si care mi-a indrumat primii pasi in cariera mea profesionala, si caruia, pe aceasta cale tin sa ii multumesc in mod deosebit. Ma simt nespus de onorata si mandra ca am ocazia dupa atatia ani, sa ma prezint, din nou, in fata domniei sale pentru sustinerea lucrari pentru acordarea acestui grad professional.
Multumesc de asemenea d-nei prof univ dr. Vioara Miresan, coordonatoarea stiintifica a lucrari prezentate, pentru indrumarea si sprijinul acordat la realizarea lucrari, unul dintre dascali de suflet pe care i-am avut, si cu care am o legatura deosebita, dat fiind faptul ca regretatul si distinsul prof. univ dr Eugen Miresan, mi-a fost decan de an, d-na profesor ramanand pentru mine, continuatorul lui spiritual.
De asemenea multumesc d-nei inspectoare prof Claudia Cucu pentru solicitudinea pe care a manifestat-o cu prilejul acestui moment de varf al carierei mele didactice, asistand la orele de predare, si la prezentarea lucrari de grad sustinute astazi.
Nu in ultimul rand, tin sa multumesc din suflet, colectivului de cadre didactice de la GScF, pentru sprijinul si ajutorul acordat, in cadrul caruia m-am format si perfectionat ca si cadru didactic, si mai ales d-nei director al acestui colectiv, prof ing Liliana Butnariu, care m-a indrumat si incurajat permanent, pentru relizarea mea profesionala, care este incununata de acest moment unic.
