|
|
|
Depresiunea Beiusului
Este situata Intre Muntii Padurea Craiuiui la nord si Muntii Codru-Moma la sud, fiind strabatuta de Crisul Negru. Depresiunea Beiusului este umpluta cu depozite apartinind Badenianului, Sarmatianului si Pliocenului. Fundamentul acesteia il constituie prelungirea structurilor Muntilor Apuseni de Nord. Martori ai acestui fundament apar sub forma de insule in cuprinsul depresiunii, cum sint acelea de la Rabagani.
Formatiunile depresiunii sint alcatuite din debite predominant detritice iar subordonat se intilnesc tufuri si calcare (v. fig. 86).
Badenianul, ca termen al suitei sedimentare, se dispune transgresiv si discordant acoperind un relief foarte variat, incat depozitele badeniene afloreaza fie pe marginea depresiunii, fie pe marginea insulelor de fundament.
Badenianus include depozite foarte variate (brecii, conglomerate, gresii, marne, calcare, tufuri, etc.). Sunt de asemenea frecvente trecerile laterale de facies. In regiunea localitatilo Rabagani si Vintir, Badenianul este dezvoltat intr-un facies litoral detritic sau recifal incluzand calcare cu Serpula si briozoare. Cu dezvoltare intrucatva asemanatoare, Badenianul mai afloreaza pe valea Holodului unde depozitele recifale constituie o fauna cu Chlamys elegans, Ostrea digitalina si Lithothamnium.
Depozitele cele mai bogate in fauna sunt acelea de pe rama depresiunii, anume din regiunea localitatilor Bucuroaia si Tasad. Aici peste fundamentul mezozoic se dezvolta depozite recifale cu corali si Lithothamnium, care trec lateral la conglomerate, gresii, tufuri si marne tufacee. Din ele provine o bogata fauna continand printre altele: Corbula gibba, C. carinata, Chlamys multistriata, Lucina columbella, Conus dujardini, Rissonia vindobonensis etc. Pe baza continutului paleontologic, Ioana Pana si Gertrude Rado au separat in suita depozitelor badenianului, strate cu Corbula in baza si stratele cu Corbula si Spiratella la partea superioara. Primelor li se mai adauga o microfauna cu Spiroplectammina carinata. Continutul paleontologic indica doar Badenianul superior, dar probabil ca exista si parte din Badenianul inferior.
Sarmatianul urmeaza in continuitate de sedimentare peste stratele cu Corbula si Spiratella, in largul depresiunii, iar in zona de margine iau contact cu fundamentul. Depozitele sarmatiene afloreaza pe anumite arii. Astfel se intalnesc in lungul vaii Crisuluui Negru intre localitatile Finis si Urvis, iar pe marginea nordica a depresiunii intre localitatile Cabesti si Lunca Spriei. Cea mai intinsa arie de aflorare a depozitelor sarmatiene se intalneste intre localitatile Bucuroaia - Tasad - Calea Mare. In general, in zonele de margine se intalnesc calcare lumaselice sau calcare oolitice urmate de conglomerate, iar in zonele de larg predomina marne si nisipuri (fig. 86). In toate ariile de aflorare, din depozitele sarmatienese cunoaste o fauna pe baza careia s-au separat stratele cu Mohrensternia si stratele cu Ervilia. Primele mai contin o microfauna cu Elphidium rigidum, E. aculeatum, E. crispum etc. iar stratele cu Ervilia contin o microfauna caracteristica asociatiei Elphidium hauerinum . Porosononion granosum, alaturi de o macrofauna cu Ervilia dissita andrusowi, Gibulla podolica podolica etc. Continutul paleontologic atesta prezenta Sarmatianului inferior.
Sarmatianul mediu nu este atestat paleontologic; se presupune insa ca unele depozite grosiere care urmeaza peste Sarmatianul inferior din regiunea localitatii Tasad ar avea aceasta virsta.
Pliocenul in Depresiunea Beiusului, ca de altfel pe toata marginea vestica a Muntilor Apuseni, este reprezentat prin depozite grosiere pe rama, si prin depozite mai fine spre larg unde forajele au pus in evidenta o alternanta de nisipuri si marne avand in baza un nivel conglomeratic. Totul muleaza un paleorelief (v. fig. 86).
Depozitele litorale au caracter transgresiv si sunt reprezentate prin nisipuri si chiar prundisuri in care, la diferite nivele, se intalnesc intercalatii lumaselice cu melanopside si limnceardiide. Dealtfel, fauna fosilase gaseste numai in zonele de margine. Pe baza acesteia s-a putut identifica prezenta unor biofcqne semnificative pentru Pliocenul inferior. In baa suitei s-au delimitat strate cu Congeria ornithopsis, strate cu Congeria partschi si strate cu Con ger ia subglobosa. Pe linga o fauna foarte bogata, cele trei entitati separate contin si o asociatie de ostracode cu Cyprideis heterostigma litoralis in stratele cu Congeria ornithopsis, eu Eucypris sicberi si Candona trdpezoides in stratele eu Congeris partschi si eu Erpctocypris rcc'ta in stratele eu Congeria subglobosa.
Pe baza continutului paleontologic, mai ales a speciei Cyprideis heteros-tigma litoralis, se poate aprecia ca cele trei orizonturi apartin Mcotianului, fara a se putea preciza daca este Meotianul in intregime.
In depozitele predominant nisipoase care urmeaza deasupra stratelor cu Congeria subglobosa s-au separat: stratele cu Congoria zagrabensis, stratele cu Congeria ungula caprae si stratele cu . P hy Ho car diurn planum planum.
In stratele cu Congeria zagrabensis s-au intilnit exemplare de Valen-.ciennius. Pentru toate cele trei entitati sint comune speciile Candona acit-minata si Hemicythere pejinovicensis, iar M. Pauca mentioneaza resturi de mamifere (Mastodon si ^Dinotherium]. Asociatia faunistica atesta virsta pontiana pentru depozitele nisipoase-marnoase situate deasupra . stratelor cu Congeria subglobosa.
Peste depozitele pontiene, in care se gasesc si intercalatii de carbuni, urmeaza marne si argile nisipoase cu intercalatii de prundisuri atribuite Cuaternarului (v. fig. 86).
Din punct de vedere tectonic, Depresiunea Beiusului nu prezinta deranjamente. Se remarca o usoara inclinare a stratelor, care se datoreaza faptului ca acestea muleaza un paleorelief si nu unor miscari ulterioare depunerii depozitelor depresiunii.
