|
|
|
Culoarul Babadag
In timpul Cretacicului, Orogenul nord-dobrogean a evoluat ca arie cratonizata sau in curs de cratonizare, care nu a mai fost afectata decit de miscari pe verticala. Aceste basculari au atins de mai multe ori cote negative astfel ca Dobrogea de Nord a putut fi acoperita de ape devenind arie de acumulare cu fundament stabilizat. In aceste conditii, depozitele ce s-au format alcatuiesc un invelis cvasiorizontal constituind o cuvertura. Aceasta s-a conservat in partea sudica a Dobrogei de Nord constituind "Culoarul' sau. "Bazinul' Babadag.
1. Stratigrafia
Procesul de acumulare postorogena in aria nord-dobrogeana incepe cu depozite continentale reprezentate prin prundisuri. Asemenea formatiuni se intilnesc in imprejurimile localitatii Cerna. Virsta lor nu este argumentata paleontologic, insa se poate spune ca sint mai vechi decit conglomeratele cenomaniene pe care le suporta; se poate presupune ca apartin Aptianului avind unele afinitati cu depozitele de aceeasi virsta din celelalte unitati ale Dobrogei.
- Albianul. In Dobrogea de Nord, prezenta acestui etaj este atestata paleontologic. Se includ la Albian unele calcare albe, recifale, care apar pe o suprafata foarte restrinsa pe marginea nordica a Culoarului Babadag, la est de satul Enisala, pe inaltimea care poarta ruinele cetatii Heraclea. Din aceste calcare, V. Mutihac et al. citeaza o asociatie fosila cu Archaeolithammum amphiroeferme, Solenopora urgoniana, Hedbergella infracretacea. etc. indicativa pentru Albian.
- Cenomanianul. Transgresiunea majora in Dobrogea de Nord a avut loc in Cenomanian. Depozitele de aceasta virsta sint reprezentate prin conglomerate cu ciment calcaros care, local, trec la calcare lumaselice cu ostreide si exogyre. Glauconitul da rocilor o tenta verzuie. Din aceste depozite, V. Anastasiu, I. Simionescu, Gh. Macovei, O. Mirautu etc. mentioneaza o bogata fauna cu Inoceramus cripsi, Neohibolites ultimus, Exogyra columba etc., care atesta virsta cenomaniana a depozitelor ce o contin. Depozite cenomaniene se intilnesc in tot Culoarul Babadag, insa afloreaza mai frecvent in zonele de margine, avind o mai mare extindere pe flancul nordic; in mare parte insa, sint acoperite de depozite loessoide. Pe flancul sudic se intilneste mai ales faciesul litoral-conglomeratic, care depaseste falia Peceneaga- Camena, depozitele cenomaniene ajungind sa se dispuna peste formatiunea sisturilor verzi din Dobrogea centrala.
- Turonianul. Revin acestui etaj depozite mai putin grosiere decit acelea cenomaniene; numai accidental, sau in zonele de margine, se intilnesc si depozite conglomeratice. Jumatatea inferioara a suitei turoniene, in grosime de 60-100 m, este constituita in principal din calcare grezoase galbui, iar jumatatea superioara include calcare grezoase albe. Din nivelele inferioare provine o fauna cu Inoceramus labiatus, I. hercynicus etc., iar din nivelele superioare se cunoaste o fauna cu Inoceramus lamarcki, I. inconstants, I. costellatus etc. Ansamblul faunistic este caracteristic pentru Turonian. Depozitele turoniene afloreaza pe arii intinse in partea centrala a Culoarului Babadag; in zonele de margine, pe alocuri, depasesc Cenomanianul.
- Senonianul. Cu depozitele senoniene se incheie procesul de sedimentare in aria Orogenului nord-dobrogean. Depozitele de aceasta virsta au o grosime de 100-150 m si sint reprezentate prin calcare si marno-calcare in centrul Culoarului Babadag si prin calcare grezoase cu silexuri si microconglomerate in zonele de margine. Fauna pe care o contin, incluzind printre altele Micraster cortestiidinarium, Inoceramus sublabiatus, Barroisiceras haberfellneri, Parapachydiscus sayni etc. atesta prezenta Coniacianului si a unei parti din Santonian. In Senonianul tirziu a avut loc o faza de exondare.
2. Tectonica
Culoarul Babadag s-a format si a evoluat intr-o zona depresionara care a fost supusa unei subsidente moderate. Avind fundament consolidat, depozitele culoarului propriu-zis practic nu au fost cutate ci descriu ondulatii largi caracteristice cuverturilor de platforma. In ansamblu, se prezinta cu alura de tip sinclinoriu (v. PI. II), incepind de la est catre vest se deosebeste o prima ondulatie de tip sinclinal intre localitatile Unirea (Jurilofca) si Caugagia, a carei zona axiala este ocupata de depozite senoniene. O alta ondulatie de acelasi tip se urmareste mai spre vest la Ospenia avind de asemenea in zona axiala depozite senoniene. Aceasta este separata de prima prin ridicarea de la Slava Rusa. La extremitatea vestica a Culoarului Babadag se schiteaza o ondulatie sinclinala in regiunea satului Traian cu orientarea est-vest delimitata spre est de ridicarea Atmagea. La marginea nordica a Culoarului Babadag, la sud de satul Nicolae Balcescu, se remarca brahisinclinalul cu acelasi nume separat spre sud de ridicarea de la Ciucurova.
Din analiza tectonicii de detaliu a Culoarului Babadag se constata ca aceasta este independenta de tectonica fundamentului. Nici chiar falia Peceneaga-Camena nu a influentat cuvertura cretacica, caci depozitele de aceasta virsta depasesc transgresiv falia mentionata fara sa o deranjeze.
