Cadastru - definitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline

CADASTRU

1.1 DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA, LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

Definitie:

Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor bunurilor imobile, indifferent de destinatie si proprietar, de pe intreg teritoriul tarii.

(conform Legii cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996).

Caracteristici: Cadastrul general are caracter:

- obiectiv: exprima o realitate obiectiva;

- unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;

- istoric: reflecta legile oranduirii (forma de proprietate);

- dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (intretinere permanenta);

- general: satisface cerinte pentru diferite sectoare economice;

- obligatoriu.

Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:

stabilirea proprietarilor de bunuri immobile si inscrierea lor in registrele cadastrale;

determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei bunului imobil, a destinatiei si folosintei lui;

stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;

inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor;

bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole;

inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.

Scopul executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitie celor interesati in orice moment date reale si complete pentru:

coordonarea si organizarea productiei agricole;

stabilirea impozitului funciar;

cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si satrea acestuia;

intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor;

obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc.;

alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social- culturale;

folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;

amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;

protectia mediului;

realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT- urilor

Importanta cadastrului general

Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei locale si altor sectoare interesate.

Legatura cadastrului cu alte discipline

Lucrarile tehnice ale cadastrului (masuratori, prelucrarea datelor, intocmirea documentatiei cadastrale- harti, planuri, register cadastrale) se bazeaza pe discipline ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.

Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte de pedologie, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.

Dreptul funciar este necesar la stabilirea in mod legal a posesorilor si a proprietatii.

Automatizarea lucrarilor de cadastru (prelucrare date, register cadastrale, planuri) are nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc.

1.2 ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte (laturi):

a)     Aspectul cantitativ se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuartiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si proprietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

b)     Aspectul calitativ - determina cunoasterea potentialului productive al terenurilor, precum si a caracteristicilor calitativ ale constructiilor.

-Pentru terenuri se face bonitarea cadastrului a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).

-Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn), dotarea cu instalatii, gradul de confort, gradul de uzura, etc..

c)      Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de proprietate.

1.3 FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia:

a)     Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:

stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriilor administrative (commune, orase, municipii);

identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor;

delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrative, a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora;

efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale:

intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;

numerotarea cadasatrla a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe cuprinsul unui teriroiu administrative;

calculul supraftelor pe parcele, bunuri imobile, sectoare cadastrale si pe intregul teritoriul administrative comunal, orasenesc sau municipal;

intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;

intretinerea cadastrului.

Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:

dosarul lucrarilor de delimitare (hotarnicie);

planurile si hartile cadastrale;

registrele si fisele cadastrale.

b)     Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:

incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;

evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare;

evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de uzura, etc..

c)      Functia juridical trebuie sa asigure identificarea corecta a proprietatilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza proprietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

1.4 CLASIFICAREA CADASTRULUI

1.4.1 Cadastrul general

Cadastrul general are ca obiect de studiu fondul funciar.

Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora unt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei, etc.).

Cadastrul general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului funciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.

1.4.2 Cadastrele de specialitate

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale.

Evidenta cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general.

1.4.2.1 Cadastrul agricol

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culture, clasa de calitate, venitul net, etc.. Se executa de Ministerul Agriculturii prin O.C.A.O.T..

1.4.2.2 Cadastrul forestier

Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii referitoare la sol, relief sic lima. Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Madiului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

1.4.2.3 Cadastrul apelor

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta si protectie a acestora.

1.4.2.4 Cadastrul fondului imobiliar

Se ocupa cu evidenta si inventarierea bunurilor imobile din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotari, stare etc.. Se executa de ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

1.4.2.5 Cadastrul retelelor edilitare

Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

1.4.2.6 Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala

Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome, societati comerciale, etc..

Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;

Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;

Cadastrul porturilor, Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul minier, etc.

Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:

1.4.3 Cadastrul analitic

Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor bunurilor imobile.

Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:

pentru intravilan: 1:500, 1:1000, 1:2000;

pentru extravilan: 1:2000, 1:5000.

1.4.4 Cadastrul sintetic

Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin register sau situatii centralizatoare de sinteza.

Hartile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile: 1:10000, 1:25000, 1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

1.5 CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII

Generalitati

Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice si juridice, indifferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii, conform prevederilor legale.

Prin detinatori de terenuri, se inteleg titularii dreptului de proprietate, persone fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

Terenurile cu destinatie agricole (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare.

Terenurile cu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive- stancarii,  bolovanisuri, rape, ravene, torenti- daca sunt cuprinse in amenajari silvice.

Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categorie se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, in urma stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite transporturilor rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii precum si rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.6 CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA ALE TERENURILOR SI DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR

1.6.1 Generalitati

Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelalte attribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile immobile.

Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, create in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara subcategoria de folosinta. Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, pot avea categorii de folosinta predominante, care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc. Tot astfel, in intravilane, in afara de categoria de folosinta crti-constructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se includ si alte categorii de folosinta care ocupa supraftele mai mici, ca arabil, livezi, ape, etc.

1.6.2 Criterii de identificare a categoriilor de folosinta ale terenurilor

Terenurile arabile (A)

In aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene ca: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se include: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solaria si rasadnite, capsunarii, alte culture perene.

Se inregistreaza ca terenuri arabile:

a)     terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;

b)     terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cause;

c)      terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea "sere" sau "rasadnite".

Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate, etc. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.

Paduri si alte terenuri din fondul forestier national (PD)

In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile din fondul forestier national, daca sunt cuprinse in amenajamente silvice, indiferent de proprietar. Se inregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

a)     paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0.25 ha;

b)     terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

c)      terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solaria, plantatii, culture de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;

d)     perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc.;

e)     tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri, etc.;

Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC)

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, tazlazuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.

Suprafata la sol a constructiilor permanente este inclusa in categoria de folosinta aconstructii si curti (CC)

Categorii de folosinta ale terenurilor - simboluri

- arabilA

vii V

- livezi L

- pasuni P

-faneteF

-paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera PD

-ape curgatoare  HR

-ape statatoareHB

-cai de comunicatii rutiere DR

-cai ferate  CF

-curti si curti cu constructii CC

-constructii  C

-terenuri neproductive si degradateN

1.6.3 Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

-situatia juridical;

-domeniul public sau privat;

-destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative, constructii financiar-bancare, constructii comerciale, constructii pentru cult, constructii pentru cultura, constructii pentru invatamant, constructii pentru sanatate, constructii si amenajari sportive, constructii de agreement, constructii sociale, constructii industriale, constructii de monumente-ansambluri si situri istorice, constructii metrou, constructii turistice, constructii edilitare si constructii anexe.

Destinatii ale constructiilor

-constructii de locuinte CL

-constructii administrative si sociale CAS

-constructii industriale si edilitareCIE

-constructii anexeCA