ARHEOLOGIA EPOCII INDUSTRIALE

Scopul cursului:

Examinarea teoriilor privind arheologia epocii industriale; observarea nivelului de dezvoltare a acestei discipline in spatiul anglo-saxon si comparatia cu Romania

Discutarea utilitatii pentru Romania

Arheologie. Probleme generale

Necesitatea studiului interdisciplinar, in special istorie-arheologie

• Problema interpretarii arheologice si a subiectivitatii sale
• Mostenirea culturala, legata strans de notiunea de memorie
• Problema subiectivitatii, referitor la interpretare: conform cu ideea/imaginea noastra asupra trecutului

Tehnica de cercetare arheologica:

Inregistrarile istorice: izvoare, jurnale ale calatorilor, inregistrari ale autoritatilor, harti, planuri

Periegheza/cercetarea de teren

Stabilirea ariei care urmeaza a fi cercetata

Problemele organizatorice cotidiene (cazare, masa, transport)

Cercetarea arheologica: metoda de lucru

stabilirea locului unde vor fi trasate sectiuni/casete/sondaje/suprafete

tehnica de lucru: in functie de tipul sitului

inregistrarea datelor:

jurnalul de sapatura

planuri, desene

inregistrarea materialului

interpretarea datelor

publicarea datelor

conservarea sitului

restaurarea sitului: restaurarea obiectelor/monumentelor

punerea in circuitul cultural (muzeu al sitului; publicitate)

Definitii:

A. ARHEOLOGIE ISTORICA:

deriva din "historical archaeology"

presupune cercetarea arheologica in situri apartinand perioadei istorice, in cadrul careia sunt folosite informatii provenind din istorie si etnografie

folosirea de date provenind din domenii diferite: istorie, etnografie, ecologie, folclor, interviuri (istorie orala), observarea societatii contemporane (sociologie), avand ca finalitate discutarea utilitatii domeniilor

confuzia cu antropologia

abordarea teoretica:

cronologia

functia

procesul cultural

statutele

Reviste: Historical Archaeology (1967-1976)

B. ARHEOLOGIE INDUSTRIALA:

Michael Rix, 1955, intr-un articol din Amateur Historian

Nu a definit termenul ca atare, dar trata investigarea fabricilor, minelor, morilor din sec. XVIII-XIX, analizarea motoarelor cu aburi, locomotivelor, cladirilor cu structura metalica, poduri, apeducte din fier, cai ferate, canale, etc.

Tehnica: definirea, descoperirea, inregistrarea si conservarea resturilor fizice aleactivitatilor socio-economice din trecut

Tehnica de lucru: folosirea de: harti, fotografii, desene la scara, inregistrari scrise despre fabrica/sit, descrierea procesului tehnologic, explicatii date de muncitori asupra procesului de productie

Confuzia cu istoria tehnologiei sau cu istoria economica

S-a extins pana a defini intreaga cercetare a activitatilor industriale, din preistorie pana in prezent

Scop: identificarea structurilor, cladirilor si artefactelor in scopul inregistrarii si conservarii lor

Domenii: minerit

Metalurgie/industria metalurgica

Industria constructoare de masini

Industria chimica

Cladiri

Agricultura

Mestesuguri: rurale/urbane

Industria de consum

Servicii si utilitati publice

Mijloacele de transport

Tehnici: includerea arheologiei sociale; studiul inchisorilor, locurilor de cult, lagarelor de munca, cladiri apartinand elitei (parcuri, palate, conace, gradini)

Metode de lucru: cea traditionala

Identificare, listare, inregistrare

Inregistrarea detaliata: desene, fotografii, filme care prezinta procesele de productie; inregistrari audio sau scrise ce prezinta procesul de productie

Reviste:

Transactions of the Newcomen Society

Technology and Culture

Technikatorteneti Szemle (HU)

Monuments Historiques (FR)

Conservarea monumentelor:

Mori de vant si de apa; poduri; forje (YU); rafinarii de zahar (Guadelupa)

Muzee in aer liber (ex. Meijimura, langa Nagoya, JP; Old Sturbridge Village, Massachusets, USA; Vysočina, Cehia; Welsh Folk Museum, langa Cardiff, GB

Diferente de studiu:

Germania: accent pe studiul documentelor

Suedia: analizarea contextului social in care a avut loc dezvoltarea industriala

SUA: accent pe studiul vestigiilor

C. ARHEOLOGIE SOCIALA

definitie: combinarea analizei documentelor, interpretari privind originea unor obiceiuri, analiza arheologica

precursori: Gordon Willey, 1953, Prehistoric Settlement Patterns in the Viru Valley, Peru

aparitia curentului New Archaeology, 1968

ANGLIA: D. Clarke, Analytical Archaeology, 1968

C. Renfrew, The Emergence of Civilization. The Cyclades and the Aegean in the Third Century BC, 1972

Obiect de studiu: relatia dintre cultura materiala si structurile sociale, practicile sociale si strategiile sociale

Scop: descrierea vietii sociale din trecut folosind teoria sociala contemporana

Metoda: aplicarea teoriei sociale asupra descoperirilor arheologice

Folosirea etnoarheologiei (studiul societatii dpdv al arheologului; incercarea de a stabili o legatura intre comportament si rezultatele sale materiale)

Probleme:

Vanatorii de artefacte

Comportamentul de colectionar

Activitatile moderne: activitati agricole, care duc la dispersarea materialelor, supunerea lor la inghet, oxidarea, erodarea

"vagabondajul": reducerea dimensiunilor fr. ceramice

reciclarea, inclusiv a siturilor

D. ARHEOLOGIA EXPERIMENTALA

se concentreaza asupra realizarii artefactelor, folosind tehnici antice

STRATEGII DE CERCETARE:

a. "part time"

cercetare academica

prima responsabilitate, predarea

cercetarea e realizata vara; trebuie descoperite propriile resurse de finantare, de regula din granturi

avantaje: studenti; biblioteca; colaborarea cu alti cercetatori (mediul academic)

b. industria privata

crearea propriei firme sau angajarea intr-o firma privata de arheologie

problema capitalului; lipsa bibliotecilor si a colaborarii cu alti specialisti; lipsa studentilor

c. "institutionala"

prin intermediul muzeelor, institutelor de cercetare

cea mai buna formula pentru cercetare

rolul contactelor personale

STUDII DE CAZ: TARILE NORDICE

Utilitatea arheologiei industriale pentru companii, referitor la trecutul lor istoric

a. Lapphytan, langa Norberg, Suedia centrala

turnatorie/fierarie medievala

cel mai vechi document, datare 1304, asupra minelor de fier din Norberg

cercetarile, conduse de Ake Nyenstrand, Gert Magnusson

sit medieval de producere a fierului

minereu

gropi pentru topirea minereului

furnal pentru reducerea minereului

elesteu artificial pentru racire

resturi ale unei mori de apa in raul de langa sit

8 furnale pentru producerea fontei

gramezi de zgura provenite de la furnale

fonta

prin C₁₄, s-a stabilit ca furnalul cu aer, introdus in sec. XII, folosit in se. XIV-XV

prin termoluminiscenta, data stabilita c. 1330 +- 60 ani

grupul de cercetare, interdisciplinar: arheologie, istorie, metalurgie, arheologie experimentala (construirea unui furnal experimental pentru fonta)

b. bruk-ul lui Fagervik, in Nyland, c. 75 km de Helsinki, Finlanda

bruk: complex industrial diversificat, care contine o moara si o proprietate pe care se practica agricultura si prelucrarea lemnului; organizare patriarhala, in care conteaza ierarhia sociala

bruk-ul Fagervik, fondat 1646; fieraria, inchisa in 1902; a mai functionat, c. 20 ani, un ciocan mecanic, pt. uz domestic

Fagervik a apartinut aceleiasi familii inca din sec. XVIII; azi, implicat doar in activitati forestiere si agricultura

Cladirile din bruk, databile sec. XVIII

Furnal pentru prelucrarea fontei

Forja pentru fier

s-au pastrat forja pentru bare de fier si forja cu ciocane

1980: Ministerul Educatiei din Finlanda a oferit un grant pentru restaurarea Fagervik-ului

proiectul, desfasurat sub egida Comitetului National pentru Antichitati si Monumente Istorice din Finlanda, pe 3 ani, coordonat de Elias Harö, curator la Museiverket

design, supervizare, o firma de arhitecti

colectiv: istorici, arheologi, ingineri de constructii

cercetarea: arhive (date istorice referitoare la fierarii si descrieri tehnice; ilustratii de epoca; harti istorice, desene)

c. fabrica de carton de la Bruunshab, c. 4 km sud-est de Viborg, Iutlanda centrala, Danemarca

istoric: la inceput, moara de faina

1821, fabrica de confectii

mai exista o fierarie, o tamplarie, 3 case pentru lucratori

1909, fabrica avariata de un incendiu;

torcatoria, inlocuita de fabrica de carton

1916: inca functionala

proprietarul, interesat de istoria industriala, istoria tehnologiei

1974: Consiliul Danez pentru Cercetare in Domeniul Stiintelor Umane a decis finantarea proiectului: "Industrial Buildings and Dwellings, The Industrial Environment, 1840-1940".

Documentarea: Scoala de Arhitectura din Aarhus

Universitatea din Aarhus - strangerea si structurarea materialului

d. Hidrocentrala Venmork de la Rjukan, Norvegia

parte a unui proiect industrial initiat de Norsk Hydro

folosita pentru cuptoarele cu arc electric Birkeland Eydes, pentru producerea de oxid nitric

hidrocentrala, Rjukan 1, prima dintr-o pereche ce urma sa exploateze caderea de 550 m, cu un flux mediu de 47 m³/secunda; caderea cascadei de la Venmork, 300 m, cu o putere proiectata de 140.000 hp

constructia:

1907-1911

baraj, tunel mai lung de 4000 m, cu sectiune de 25 m²

10 turbine, fiecare de 14500 hp, turbina auxiliara de 1000 hp, asezate intr-o cladire de 110 x 22 m

construita din beton, cu o fatada acoperita cu granit, dupa desenele lui Olaf Nordhagen

1915, extindere pentru un nou generator

1927, s-a decis ca procesul Birkeland Eydes sa fie abandonat, iar productia nitratului de calciu sa se bazeze pe procesul Haber-Bosch

consecinta: o noua fabrica in fata hidrocentralei

in al doilea razboi mondial, rezistenta norvegiana a detonat o bomba in hidrocentrala

1970, a inceput construirea unei hidrocentrale subterane, pentru a o inlocui pe cea veche

1908-1923, compania care administra hidrocentrala a construit un oras pentru muncitori, cu 1200 apartamente, drumuri, scoli, un spital, o biblioteca (erau 10.000 muncitori)