|
Sunt cele mai raspandite datorita avantajelor:
- simplitate constructiva;
- cost redus;
- fiabilitate ridicata si intretinere usoara;
- robustete;
- alimentare direct de retea RST;
- caracteristica mecanica semirigida.
Dezavantaje
- posibilitate redusa de reglare a turatiei;
- cuplu de pornire redus.
Constructiv se poate compune dintr-un stator si un rotor.
Statorul - pe rol de inductor este prevazut cu o infasurare trifazata cu ˝p˝ perechi de poli, alimentata de la cele trei faze RST. Datorita dispunerii geometrice a infasurarilor statorice la 120 si defazarii fazelor RST cu acelasi unghi, se creeaza un camp magnetic invartitor, al carui maxim se roteste cu turatia de sincronism:
[rot/min]
Pentru:
rezulta
rezulta
rezulta
Rotorul - pe rol de indus - poate fi realizat in doua variante constructive:
- tip colivie - doua inele de capat si o serie de bare fixate intre ele, astfel incat se creeaza spire in scurtcircuit. Rezistenta circuitului rotoric este de valoare foarte mica (scurtcircuit) si constanta, fara a putea fi modificata din exterior (este determinata constructiv);
- bobinat - realizat din tole si prevazut cu un sistem de infasurari trifazate cu acelasi numar de perechi de poli ˝p˝, capetele infasurarilor fiind legate la un colector format din trei inele montate pe axul motorului. Prin intermediul unor perii, infasurarile pot fi legate direct - rezultand caracteristica naturala, sau indirect, prin rezistente suplimentare - obtinandu-se caracteristicile artificiale.
1.1. Alunecarea turatiei motoarelor asincrone
La
conectarea inductorului la reteaua RTS apare campul magnetic invartitor cu
turatia . Initial rotorul fiind in repaus, prin inductie
electromagnetica in infasurarile rotorului apare un sistem
de curenti trifazati simetrici de acelasi sens, care prin
interactiune cu campul electromagnetic care i-a creat determina
aparitia unor forte electromagnetice care pun in miscare
rotorul. Turatia rotorului va creste fara sa
poata atinge vreodata turatia
(in acest caz
), deci
, acest fenomen purtand denumirea de alunecare.
Alunecarea relativa se defineste prin relatia:
Turatia
reprezinta tocmai
turatia relativa intre campul magnetic invartitor si rotor. In
regim motor
, deci alunecarea
. De obicei
. Daca
, adica rotorul este antrenat cu turatie
suprasincrona sau statorul este deconectat, motorul trece in regim de
generator.
Functionarea
in regim motor este posibila pentru:
1.Caracteristica turatiei
Din
relatia alunecarii s, rezulta . Desi
, deoarece
rezulta ca n
este apropiata de
(variaza
putin cu s) , deci caracteristica de turatie este rigida.
2.Caracteristica factorului de putere cosφ
Deoarece curentul absorbit de motor este inductiv si aproape independent de sarcina, rezulta ca factorul de putere este intotdeauna inductiv , avand valori in intervalul
, pentru.
- pentru ambele tipuri de motoare asincrone.
3.(Caracteristica)
mecanica
In electrotehnica se demonstreaza relatia:
- momentul curent de
lucru;
- momentul critic, corespunzator
turatiei critice
Pornind de la relatia si tinand
cont de dependenta
, se poate trasa curba
, sau
., ambele reprezentate grafic in figura 16.
Fig. 16
La
pornire (punctul A) avem: si
, iar momentul
, Mp fiind momentul de pornire.
Daca:
, motorul
porneste, turatia creste si totodata si cuplul
dezvoltat, pana in punctul critic B
, dupa care
va scadea
pana in punctul
care corespunde functionarii motorului in gol ideal.
Din analiza diagramei se constata ca pentru:
Curba prezinta doua zone distincte:
a) de la
pana la
- corespunzatoare
pornirii motorului, zona pe care functionarea motorului este instabila
;
b) de la la
- zona pe care functionarea motorului este
stabila si caracteristica este rigida.
Punctul
C este punctul nominal
de functionare pentru care se indica caracteristicile motorului
(inscrise pe tablita):
puterea
nominala -
turatia
nominala -
turatia
de sincronism -
rapoartele: si
1.3. Alunecarea critica
Se poate calcula cu relatia:
in care: - rezistenta rotorului raportata la
stator
- reactanta inductiva la stator
- reactanta
inductiva a statorului
prin modificarea se modifica scr., deci forma caracteristicii o familie de caracteristici cu urmatoarele
trasaturi:
scr curbe tot mai clasice
scr creste
(curbele 2 si 3)
Deci,
motoarele cu rotorul bobinat se vor utiliza numai cand e necesar mare sau trebuie
reglata turatia .
1.4. Pornirea motoarelor asincrone
La
pornire, deoarece , vom avea un curent de pornire
, rezulta un soc de sarcina, de curent, care
provoaca o scadere a tensiunii din retea cu efecte negative
asupra cuplului de pornire si asupra functionarii altor
consumatori.
Se admite pornirea directa (prin conectare
directa) atunci cand , dar, cand din aceeasi retea este alimentat
si iluminatul sectiei, se impune
fiind puterea transformatorului de alimentare a sectiei.
Pornirea directa se poate face numai pentru
motoare cu puteri pana la , pentru puteri mai mari fiind necesara pornirea
indirecta.
Observatie: Curentul nominal al motorului se poate determina cu relatia:
1.4.1. Pornirea directa prin intreruptor (manuala)
Fig.17
e- sigurante fuzibile
a- intreruptor
Pornirea - oprirea se realizeaza manual prin actionarea intreruptorului tripolar a.
Metoda
se aplica numai la motoare mici () si la frecvente reduse de comanda.
Se foloseste de obicei un intreruptor pachet sau cu came tripolar. Daca se foloseste un comutator-inversor, se poate realiza si inversarea sensului de rotatie.
1.4.2. Pornirea directa prin contactor(automata)
Se utilizeaza la motoare de puteri mai mari de 2[KW] cand pornirea - oprirea trebuie realizata frecvent sau din mai multe locuri.
Fig.18
e1- sigurante fuzibile principale
a- intreruptor principal
e2- siguranta fuzibila pentru protectia circuitului de comanda
e3- releu termic
b1- buton de oprire
b2- buton de pornire
C1- bobina contactorului de comanda
C11- contactele principale ale contactorului
C12- contact de automentinere (de memorare) a comenzii de pornire
Pentru pornire se apasa pentru un timp scurt butonul b2, prin aceasta fiind alimentata bobina C1. Ca urmare, prin inchiderea contactelor C11 se realizeaza alimentarea motorului, iar prin inchiderea contactului C12 motorul ramane pornit si dupa eliberarea lui b2.
Oprirea se realizeaza prin apasarea butonului b1, prin aceasta intrerupandu-se alimentarea bobinei C1. ca urmare, se deschid contactele C11 oprind alimentarea motorului; prin deschiderea contactului C12 motorul ramane oprit si dupa eliberarea butonului b1.
In timpul mersului la aparitia unei suprasarcini releul e3 intrerupe alimentarea bobinei C1 determinand oprirea motorului.
1.4.3. Pornirea indirecta
Este necesara pentru motoarele cu putere , la care socul de curent la pornire este mare. Motoarele
cu rotorul in scurtcircuit pot fi pornite prin reducerea tensiunii in faza
de pornire, aceasta realizandu-se pe urmatoarele cai:
pornirea
prin introducerea in circuitul statoric a unor rezistente sau bobine de pornire
cu ajutorul autotransformatoarelor coboratoare de tensiune U
1.4.3.1. Pornirea
Metoda se poate aplica numai
la motoarele electrice proiectate sa functioneze, cu
infasurarile statorice legate in (dimensionate pentru
acest mod de legare). La pornire infasurarile se leaga in Y
, apoi , dupa accelerarea miscarii, se comuta pe
Fig.19
- tensiunea de linie
- tensiunea pe infasurarile motorului
- curentul prin infasurari
Pentru conexiunea Y putem scrie:
Pentru
conexiunea avem:
Din compararea curentilor de linie absorbiti pentru cele doua tipuri de conexiuni, se obtine :
,
in care Z- impedanta infasurarilor
Se constata ca curentul absorbit este de trei
ori mai mic la conexiunea Y decat la
conexiunea
Deoarece la motoarele
asincrone , rezulta:
Deci, momentul de pornire si momentul
critic
vor fi de trei ori mai
mici la pornirea Y fata de functionarea in regim
, deci si puterea la pornire este de trei ori mai
mica. De aceea, metoda se aplica la instalatiile care nu
necesita un cuplu mare la pornire, iar durata pornirii trebuie
limitata la strictul necesar. Prin urmare comutarea
se recomanda
sa se faca automat.
La nivelul diagramelor caracteristcilor mecanice punctul
de functionare pleaca din A, urca pe curba 1 (functionare
Y) pana in punctul B cand se comuta pe caractersitica (se trece din B in C)
de unde urca mai departe pana in punctul nominal de functionare
D.
Fig. 20
Pornirea se poate realiza manual sau automat.
1.4.3.1.1. Pornirea stea-triunghi cu comanda manuala
Se realizeaza cu ajutorul unui comutator stea-triunghi (Fig. 21)
Fig. 21
Infasurarile statorice ale motorului sunt: AX, BY, CZ.
La pornire comutatorul C se pune pe pozitia 1
(Y), iar apoi se comuta pe pozitia 2 (). Pornirea - oprirea se realizeaza prin intreruptorul a
(cu comanda manuala).
Metoda se utilizeeza la puteri mai reduse si la frecvente mici de porniri-opriri.
4.4.3.1.2.Pornirea stea-triunghi cu comanda automata si comutare temporizata
In figura 22 este prezentata o schema de pornire stea-triunghi cu comanda automata si comutare temporizata.
Fig. 22
In figura sunt reprezentate urmatoarele elemente:
-sigurante fuzibile principale
a-intreruptor principal
-siguranta fuzibila pentru circuitul de
comanda
-releu termic
-buton de oprire
-buton de pornire
C1-contactor pentru alimentarea motorului
C2- contactor pentru realizarea conexiunii triunghi
C3-contactor pentru realizarea conexiunii stea
d-releu de temporizare la eliberare
La apasarea butonului se asigura
alimentarea bobinei releului d care isi inchide imediat contactul d realizand
alimentarea bobinei contactorului C3.Ca urmare se deschide contactul
de interblocare a
contactorului C2, iar apoi prin inchiderea contactului
se asigura
alimentarea bobinei C1. Prin inchiderea contactelor
se asigura comutarea infasurarilor pe conexiunea
stea, astfel incat la alimentarea lui C1, prin inchiderea contactelor
motorul porneste pe
conexiunea stea. Prin inchiderea contactului de automentinere
motorul ramane pornit si dupa eliberarea butonului
.Prin deschiderea contactului
se intrerupe alimentarea bobinei releului d, care dupa
scurgerea timpului de temporizare isi deschide contactul d,intrerupand
alimentarea bobinei C3. Ca urmare se deschid contactele principale
,iar prin inchiderea contactului
se asigura alimentarea bobinei C2,care prin inchiderea
contactelor
asigura legarea infasurarilor in conexiunea triunghi;de
asemenea se deschide contactul
de interblocare a contactorului C3.Motorul functioneaza in
continuare pe conexiunea triunghi pana la apasarea butonului
,cand toate contactoarele si releul d revin in pozitia
normala.
1.4.3.2 Pornirea prin inserierea de rezistoare cu infasurarile statorice
Prin inserierea de rezistoare cu infasuratorile statorice in faza de pornire se poate reduce curentul rotoric.In functie de numarul de rezistoare inseriate, pornirea se poate realiza cu una sau mai multe trepte de pornire.
In figura 23 este prezentata o schema de pornire cu o singura treapta intemediara, in care s-au notat urmatoarele elemente:
-sigurante principale
a-intreruptor principal
-releu termic
-siguranta pentru protectia circuitului de comanda
-buton de pornire
-buton de oprire
R-rezistoare de pornire
C1-contactor pentru alimentarea motorului
C2-contactor pentru suntarea rezistoarelor
d-releu cu temporizare la alimentare
Fig. 23
Schema functioneaza dupa cum urmeaza :
La
apasarea butonului se inchid contactele
, motorul fiind alimentat cu rezistoarele R
inseriate cu infasuratorile statorice. Prin inchiderea contactului
se asigura automentinerea comenzii de pornire si
dupa eliberarea butonului
, iar prin inchiderea contactului
se
realizeaza alimentarea bobinei releului d. Dupa scurgerea timpului de
temporizare, timp in care motorul isi accelereaza miscarea, se inchide
contactul d, fiind alimentata bobina contactorului C2. Prin inchiderea contactelor
, rezistoarele R sunt scoase din circuit, motorul
functionand in continuare pe caracteristica naturala. Prin inchiderea
contactului
se aprinde lampa de semnalizare h care indica
sfarsitul fazei de pornire.
Metoda nu este economica datorita pierderilor pe rezistoarele R, iar sistemul de comanda este complicat. De asemenea metoda este putin eficienta datorita aparitiei unor variatii bruste de curent.
1.4.3.3. Pornirea cu bobine sau autotransformator
Fig.24
Cu infasuratorile statorice se insereaza niste bobine reglabile manual pe masura ce motorul accelereaza. Dupa atingerea turatiei nominale, bobinele sunt scurtcircuitate de catre contactele contactorului C1. Daca contactele C2 sunt inchise, pornirea se realizeaza prin autotransformator.
Metoda permite reglarea continua a tensiunii motorului si controlul acceleratiei miscarii.
Se foloseste la motoare de putere foarte mare si la porniri rare.
1.4.3.4Pornirea indirecta a motoarelor cu rotorul bobinat
La motoarele cu rotorul bobinat, limitarea curentului de pornire se poate realiza prin inserierea de rezistoare in circuitul rotoric.
Pornirea se poate realiza intr-o singura treapta sau in mai multe trepte.
In
figura 25 este prezentata o schema de pornire in doua trepte
prin introducerea a doua grupuri de rezistoare R1 si R2 care sunt
suntate succesiv prin inchiderea contactelor si
prin utilizarea in
schema de comanda a doua relee de temporizare la alimentare
si
. Schema functioneaza pe aceleasi principii cu
schema din figura 23.
Pornirea
se face in doua trepte intermediare. La momentul initial se
pleaca din punctul A, motorul functionand pe caracteristica
artificiala 1 obtinuta prin inserierea in circuitul rotoric a
ambelor grupuri de rezistoare +
.In punctul B, dupa scurgerea timpului de temporizare al
releului
si alimentarea bobinei
, se inchid contactele
care scot din circuit rezistoarele
, motorul trecand pe caracteristica artificiala 2,
punctul de functionare deplasandu-se din C in D. Dupa scurgerea timpului
de temporizare al releului
este alimentata bobina
astfel incat prin
inchiderea contactelor
sunt scoase din circuit si rezistoarele
, motorul functionand in continuare pe caracteristica
naturala.(punctul de functionare se deplaseaza din E in F).
Prin
alegerea corespunzatoare a duratelor de temporizare, cuplul de pornire
poate fi mentinut in intervalul ().
Metoda asigura curent de pornire mic si cuplu
mare de pornire, la limita egal cu momentul critic:
Observatie -daca in circuitul rotoric se introduce un reostat trifazic, atunci se poate realiza reglarea continua a turatiei motorului, atat la pornire cat si in timpul lucrului.
Fig. 25
1.4.4.Inversarea sensului de rotatie al motorului asincron trifazat
Sensul de rotatie al motorului asincron este dat de sensul de rotatie al campului magnetic invartitor, care la randul sau este determinat de succesiunea fazelor.
Pentru inversarea sensului de rotatie este deci suficient sa inversam intre ele oricare doua faze. Acest lucru se poate realiza in doua moduri:
Manual, cu ajutorul reversoarelor de sens (figura 26);
Automat, cu ajutorul contactoarelor,figura 27, in care se utilizeaza doua contactoare cate unul pentru fiecare sens de rotatie.
Prin apasarea butonului este alimentata
bobina
; ca urmare se deschide contactul
(de interblocare) din
circuitul bobinei
, iar apoi se inchid contactele
, realizandu-se rotirea motorului in sensul direct. Se
inchide de asemenea contactul
de automentinere a comenzii si dupa eliberarea
butonului
.Apasarea butonului
(de rotatie in sens invers) nu are nici un efect
datorita contactului
care este deschis.
Pentru inversarea sensului de rotatie
este necesara mai inai oprirea motorului prin apasarea butonului, astfel incat se intrerupe alimentarea bobinei C1 si se
inchide contactul
.Prin aceasta, la apasarea butonului
se asigura alimentarea bobinei contactorului
care prin inchiderea
contactelor
realizeaza alimentarea motorului cu doua faze
inversate. Se inchide, de asemenea contactul
de automentinere a rotatiei in sens invers si
dupa eliberarea lui
, iar prin deschiderea contactului de interblocare
se elimina
efectul apasarii butonului
.
Contactele
auxiliare normal inchise si
asigura interblocarea contactoarelor C1 si C2 pentru
evitarea comandarii simultane a acestora, fapt ce ar determina punerea in
scurt circuit a doua faze..
Fig.26 Fig.27
1.4.5.Reglarea turatiei motoarelor asincrone
Prin reglarea turatiei intelegem modificarea voita a acesteia, potrivit unei anumite cerinte de actionare. Reglarea se poate face manual sau automat, prin intermediul unui sistem de comanda.
Se cunoaste ca , de unde rezulta si
posibilitatile de reglare a turatiei:
I. schimbarea numarului perechilor de poli, p;
II. variatia alunecarii s;
III. alimentarea cu frecventa variabila f;
IV. reglarea tensiunii de alimentare.
I. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului perechilor de poli p
Este o metoda de reglare discreta a turatiei care se aplica la motoarele asincroane cu rotorul de tip colivie. Nu se aplica motoarelor cu rotor bobinat deoarece simultan cu modificarea numarului de poli la stator trebuie sa se modifice corespunzator numarul perechilor de poli la rotor, ceea ce este complicat.
De obicei se realizeaza doua turatii ( 3000/1500, 1500/750, 1000/500), mai rar trei sau patru turatii.
Se cunosc doua modalitati:
1. Utilizarea unei infasurari statorice speciale si:
a) modificarea conexiunilor infasurarii (Dahlander)
b) modulatia amplitudinii pe pol.
2. Utilizarea a doua infasurari statorice pe faza:
a) o infasurare speciala Dahlander plus o infasurare obisnuita, obtinandu-se 3 turatii (3000/1500+1000).
b) doua infasurari speciale Dahlander, rezultand patru viteze (3000/1500+1000/500).
Comutarea infasurarilor se poate realiza manual (cu comutatoare) sau automat, utilizand scheme de comanda corespunzatoare..
Metoda 1.a: Presupune utilizarea unei infasurari speciale Dahlander cu doua componente care se pot lega:
-in serie si in faza, obtinandu-se un numar de poli p=2;
-in paralel si in opozitie, rezultand p=1.
(a) (b)
Fig.28
Schimbarea turatiei
se face la putere aproximativ constanta
Exemplu de legare si comutare a infasurarilor:
Fig.29
Schimbarea
turatiei se face la putere aproximativ constanta
II. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii s
Metoda
se aplica motoarelor cu rotor bobinat si se realizeaza
prin reglarea rezistentei circuitului rotoric, obtinandu-se reglarea continua a turatiei intr-un domeniu
de 15 - 20 % din turatia
nominala (fig. 30)
Fig. 30
Reglarea are loc la cuplu constant.
Dezavantajele reglajului sunt:
-
este neeconomic, deoarece cu cresterea rezistentei circuitului rotoric cresc pierderile prin
efect Joule - Lenz;
- este instabil la incarcari mici;
-reglarea
se poate realiza numai pentru turatii
-reostetele de reglare sunt voluminoase;
Metoda se aplica la motoare de putere mica.
III. Reglarea turatiei prin alimentarea cu frecventa variabila (marita)
Metoda se aplica pentru realizarea unor turatii foarte mari, care prin transformare mecanica de multiplicare a turatiei, nu ar putea fi realizate (apar vibratii, zgomote si uzuri mari).
Exemplu-la
rectificarea interioara, pentru diametrul sculei si viteza
, este necesara turatia:
Pentru
turatii -se pot folosi transmisii cu curele late din materiale
speciale.
Pentru:
se pot folosi turbine pneumatice sau motoare asincrone de
frecventa marita.
La aceste motoare de turatie marita, pentru realizarea unui moment de inertie redus, rotorul are diametru mic si lungime mare, sau se utilizeaza un rotor disc. Partea mecanica trebuie realizata in conditii speciale:
-echilibrare dinamica;
-lagare de rostogolire cu rulmenti preselectionati si montati cu prestrangere;
-lagare cu sustentatie aerodinamica;
- lagare cu sustentatie hidrostatica.
Pentru realizarea turatiei de mai sus este necesara alimentarea motorului la frecventa :
Aceste frecvente marite pot fi realizate cu generatoare de frecventa care pot fi:
-convertizoare
de frecventa - care
sunt generatoare rotative formate dintr-un motor asincron de 3000
care antreneaza un
generator de frecventa marita.
Generatoarele rotative au urmatoarele caracteristici:
- randament ridicat;
- siguranta in functionare;
- gabarite mari;
- frecventa fixa (300 - 2400 Hz).
Se utilizeaza pentru puteri mari.
-generatoare electronice (statice), care au urmatoarele caracteristici:
- randament redus;
- costuri mari;
- frecventa reglabila continuu intr-un interval larg.
Se utilizeaza la puteri mici, mijlocii.
IV. Reglarea turatiei prin reglarea tensiunii de alimentare
Metoda se utlilizeaza mai putin, deoarece odata cu reducerea tensiunii de alimentare scade si momentul motor M.
Metoda se poate aplica prin:
-utilizarea unui autotransformator;
-cu amplificatoare magnetice;
-folosind convertizoare de curent alternativ cu tiristori.
In figura 21 este prezentata schema bloc a unui sistem de reglare care utilizeaza un convertizor de curent alternativ cu tiristori. Sistemul se compune din urmatoarele blocuri:
DR-dispozitiv de reglare a tensiunii cu tiristoare comandate
DCT-dispozitiv de comanda a tiristoarelor
DPR-dispozitiv de programare a valorii de referinta
TG-tahogenerator
Fig.31
Reglarea tensiunii se realizeaza de la potentiometrul P, iar stabilizarea turatiei se obtine cu ajutorul tahogeneratorului TG si a dispozitivului de reglare DPR.
1.5.Oprirea si franarea motoarelor electrice asincrone trifazate
Oprirea se poate face in doua moduri:
-inertial, prin consumarea energiei cinetice reziduale, prin frecarile proprii din sistem, rezultand un timp de oprire mare;
-cu franare fortata, obtinandu-se un timp de oprire redus si o crestere a preciziei de oprire la cota;
Franarea fortata poate fi:
-exterioara-cu frana mecanica;
-interioara-electrica prin motor.
Franarea prin motor se poate face in trei moduri:
-prin contraconectare;
-prin metoda de franare dinamica;
-prin metoda de franare recuperativa.
Franarea prin contraconectare (fig. 32)
Se realizeaza prin inversarea pentru un timp scurt, determinat, a oricaror doua faze de alimentare, urmata de deconectarea completa a motorului de la retea. Prin inversarea sensului de rotatie a campului magnetic infasurator se dezvolta un cuplu foarte mare de franare care reduce rapid turatia. Punctul de functionare se deplaseaza din A in B si coboara pana in punctul C. Daca in C motorul nu este deconectat, incepe rotirea in sens invers.
La aplicarea acestei metode apar solicitari dinamice mari.
Daca franarea se realizeaza pe caracteristica artificiala 3 se obtine un efect de franare si mai pronuntat, dar metoda este mai complicata si se poate aplica numai la motoarele cu rotorul bobinat..
Fig. 32
Franarea dinamica
Franarea dinamica sau in regim de generator nerecuperativ, consta in deconectarea statorului de la retea si conectarea infasuratorilor statorului ( 2 inseriate la conexiune stea) la o sursa de curent continuu. Motorul se transforma intr-un generator sincron cu campul magnetic al statorului (inductor) fix in timp si variabil in spatiu, iar rotorul ca indus. Energia electrica produsa este onsumata (transformata in caldura) pe rezistenta circuitului rotoric.
Punctul de functionare se deplaseaza din Ain B, coborand apoi pe caracteristica 2 pana in punctul O, in care turatia este zero.
Fig. 33
Cuplul de franare este dat de relatia:
in care : este fluxul de excitatie, iar
- curentul rotoric.
Franarea
are loc ca urmare a trecerii de pe caracteristica 1 pe caracteristica 2. La turatii
mari, este redus si cand turatia tinde spre zero,
tinde spre zero, ceea
ce nu corespunde cel mai bine cerintelor de franare. De aceea, pentru
motoarele cu rotor bobinat se poate lucra pe caracteristica artificiala
3 obtinuta prin introducerea unor rezistente suplimentare de
franare in circuitul rotoric.
Se poate proceda si combinat, pe caracteristicile 3 si 2.
Reglarea
se poate face si prin
reglarea curentului de excitatie
.
Principiul metodei de franare dinamica este prezentat in figura 34.
Fig.34
In figura s-au notat:
T - transformator;
R - redresor;
C1 - contactor de pornire - oprire;
C2 - contactor de franare;
d - releu de timp cu temporizare la alimentare;
b1 - buton de pornire;
b2 - buton de oprire naturala (inertiala);
b3 - buton de oprire cu franare fortata.
Schema functioneaza in felul urmator.
La apasarea butonului b1 este alimentata bobina contactorului C1 care isi inchide contactele principale C11 asigurand pornirea motorului. Se inchide de asemenea contactul C12 de automentinere a comenzii de pornire si contactul C13 de pregatire a fazei de franare.
La apasarea butonului de franare b3 este alimentata bobina releului d care isi inchide imediat contactul d asigurand alimentarea bobinei contactorului C2. Prin deschiderea contactului C22 se intrerupe alimentarea bobinei C1 motorul fiind decuplat de la retea si se deschide de asemenea contactul C13 intrerupand alimentarea bobinei d. Prin inchiderea contactelor C21 tensiunea continua redresata de redresorul R este aplicata pe doua faze ale motorului, incepand procesul de franare. Dupa scurgerea timpului de temporizare, contactul d se deschide intrerupand alimentarea bobinei C2, terminandu-se faza de franare.
Daca timpul de temporizare este mai mare decat timpul de oprire a miscarii se obtine franarea totala a motorului.
O alta metoda de franare dinamica este franarea cu condensatori (fig.35).
Aceasta metoda consta in intreruperea alimentarii motorului prin deschiderea contactelor C1 urmata de cuplarea pe infasurarile statorice a condensatoarelor C, realizata prin inchiderea contactelor C2.
(a) (b)
Fig. 35
Punctul de functionare se deplaseaza pe traseul A - B - C.
Franarea este puternica la inceput, dar cand turatia
se reduce la , momentul de franare
devine nul.Daca
este necesar se poate continua franarea prin alta metoda, pana
la oprirea totala.
Franarea recuperativa (fig.36)
Se
poate aplica numai la motoarele cu doua turatii si consta
in trecerea motorului de pe turatia superioara pe turatia
inferioara.Prin aceasta motorul trece in regim de generator
suprasincron (atata timp cat rotorul are o turatie mai mare ca), cu recuperarea energiei electrice produse care este
livrata la retea.
Punctul
de functionare se deplaseaza pe traseul A - B - .
Franarea nu este totala, ea are loc pana la
dupa care motorul trebuie deconectat si aplicat in continuare un alt procedeu de franare pana la oprirea totala.
Fig. 36
Tipuri de motoare asincrone fabricate in tara
Motoare normale (condtii generale):
- altitudine maxima - 1000 m;
- temperatura maxima ;
- umiditatea relativa la
(mediu temperat);
- lipsa vaporilor de apa, acizi etc. si a prafului abraziv sau matalic.
Motoare asincron normale cu rotor in scurtcircuit
Se construiesc pentru in zece gabarite dimensionale, cu talpi de fixare
sau cu flansa.
Simbolizarea motoarelor cu rotorul de tip colivie este de forma: ASI-_ _ _ -S,M,L_, in care: A - asincron; S - cu rotor in scurtcircuit; I - constructie inchisa; _ _ _ - un numar de doua sau trei cifre care indica distanta de la axa arborelui la suprafata de asezare a talpilor; S,M,L - lungimea rotorului masinii (S - scurt; M - mediu; L - lung.); _ - numarul de poli (sau lungimea in consola a arborelui/numarul de poli).
Simbolizarea motoarelor cu rotorul bobinat este de forma: AFI-_ _ _ -S,M,L_, unde F semnifica un rotor fazic.