Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Laborator materiale feroelectrice - materiale pentru electronica

FACULTATEA DE ELECRONICA, TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Materiale pentru Electronica

LABORATOR

MATERIALE FEROELECTRICE



I.      Scopul Lucrarii


Scopul acestei lucrari este determinarea dependentei de frecventa si temperatura a permitivitatii complexe relative si studiul efectului piezoelectric pentru materiale ceramice feroelectrice.


II.    Notiuni Teoretice


Materialele cu polarizare spontana sunt materiale care se caracterizeaza prin existenta unui moment electric nenul al unitatii de volum in absenta unui camp electric exterior. Celula elementara a unui asemenea material prezinta moment dipolar spontan printr-unul din urmatoarele mecanisme:

polarizarea de deplasare a electronilor atomici;

polarizarea de deplasare a ionilor celulei elementare.

Pentru ca intr-un material sa existe polarizatie spontana este necesar ca simetria structurala a materialului sa constituie, conform principiului lui Neumann, un subgrup al clasei de simetrie limita m; din cele 32 de clase de simetrie cristalina existente in natura, numai 10 indeplinesc aceasta conditie si anume: 1, 2, 3, 4, 6, m, mm, 3m, 4mm, 6mm.

Starea feroelectrica reprezinta o stare de ordine a materiei, rezultata spontan din tendinta catre stabilitate care corespunde unui minim al energiei libere totale a materialului.

Dupa modul in care are loc tranzitia de faza la temperatura Curie TC materialele feroelectrice se impart in doua categorii:

materiale cu tranzitie de faza de ordinul I caracterizate prin anularea cu salt a polarizatiei spontane la TC ;

materiale cu tranzitie de faza de ordinul II caracterizate prin scaderea monotona si continua a polarizatiei spontane la TC .

Principalele caracteristici ale materialelor feroelectrice sunt dependenta de tip histerezis a inductiei electrice de intensitatea campului electric aplicat si dependenta permitivitatii complexe relative de intensitatea campului electric, de frecventa si temperatura.

Prin lucrarea de fata ne dorim determinarea parametrilor de material caracteristici ceramicelor piezoelectrice de tip PZT care contin titanati si zirconati de plumb in diferite concentratii si se obtin prin sinterizare. Din punct de vedere al proprietatilor electroelastice, ceramicele de tip PZT prezinta o simetrie de tip m, determinata de existenta unei axe polare pe directia x3, fiind caracterizate de urmatoarele configuratii ale matricilor de material:





III.  Mod de lucru


1.Determinarea dependentei de frecventa a permitivitatii complexe relative


Se foloseste o placheta de PZT cu grosimea b=3mm care se introduce intr-un dispozitiv de proba cu aria armaturilor A=80mm2.

Se determina permitivitatea relativa reala , permitivitatea relativa imaginara si tangenta unghiului de pierderi cu relatiile :

unde

este permitivitatea elastica absoluta a vidului : =8,856 10-12 F/m

F[MHz]

0,3

0,5

1

2

5

10

20

40

C[pF]

142.47

136.35

137.86

141.76

145.03

153.16

196.66

33.63[nH]

R[Ω]

1510

470.9

69.8

10.77

2.72

1.42

0.975

1.5

ε'

603.2774

577.3628

583.7567751

600.2710027

614.1175474

648.5433604

832.7405149


ε''

280425

899218

6066500.493

39316781.28

155677108.2

298198404.5

434299214.8


tgδ

464.8359

1557.457

10392.17145

65498.38507

253497.248

459797.1743

521530.0649


Tabelul 1 :


OBSERVATIE : Din tabelul de mai sus putem observa ca la frecvete mai mari de 35-36 MHz componenta incepe sa aiba un caracter inductiv.

Stiind ca factorul de calitate al probei este se traseaza diagramele , , ;unde este fecventa unghiulara a semnalului de lucru al puntii: = 104 rad s.



Trasarea Diagramelor






Cole-Cole e e



2. Determinarea dependentei de temperatura a permitivitatii complexe relative


Se determina variatia lui si in intervalul de temperaturi 20o-300oC. Proba de material feroelectric are grosimea b=3 mm si aria armaturilor A=80mm2. Se regleaza autotransformatorul pe pozitia de aproximativ 110V/50Hz astfel incat cuptorul sa-si modifice lent temperatura si se fac citiri din 5oC in 5oC pana la temperatura de 250oC (pana la o temperatura cu aproximativ 50oC mai mare decat TC). La fiecare valoare a temperaturii se masoara si . Unde =-1.

Se calculeza  , , cu ajutorul relatiilor de mai jos si stiind ca factorul de calitate al probei este iar este frecventa unghiulara de lucru a puntii de masura. Valorile calculate se gasesc in Tabelul 2.





Tabelul 2 :


T (° C)

C (nF)

R (kΩ)

ε΄

ε΄΄

tgδε

Q

21

0.0019

183

423.4417

2313.889259

0.000546

1830

80

1.1

368.5

465.7859

1149.095616

0.000247

4053.5

85

1.22

324.15

516.5989

1306.314158

0.000253

3954.63

90

1.37

291.9

580.1152

1450.639721

0.00025

3999.03

95

1.53

256.6

647.8659

1650.201615

0.000255

3925.98

100

1.76

225.5

745.2575

1877.790397

0.000252

3968.8

105

1.95

212

825.7114

1997.366672

0.000242

4134

110

2.14

191

906.1653

2216.972432

0.000245

4087.4

115

2.37

170

1003.557

2490.833732

0.000248

4029

120

2.57

154.9

1088.245

2733.6458

0.000251

3980.93

125

2.8

140.8

1185.637

3007.398682

0.000254

3942.4

130

3

132

1270.325

3207.891927

0.000253

3960

135

3.08

126.2

1304.201

3355.322777

0.000257

3886.96

140

3.1

123.5

1312.669

3428.678011

0.000261

3828.5

145

3.07

122

1299.966

3470.833889

0.000267

3745.4

150

2.99

120

1266.091

3528.68112

0.000279

3588

155

2.88

118.2

1219.512

3582.417381

0.000294

3404.16

T (° C)

C (nF)

R (kΩ)

ε΄

ε΄΄

tgδε

Q

160

2.75

115.5

1164.465

3666.162203

0.000315

3176.25

165

2.58

110.5

1092.48

3832.051895

0.000351

2850.9

170

2.46

106.5

1041.667

3975.978727

0.000382

2619.9

175

2.33

101.8

986.6192

4159.545525

0.000422

2371.94

180

2.19

94.2

927.3374

4495.135185

0.000485

2062.98

185

2.08

88.2

880.7588

4800.926694

0.000545

1834.56

190

1.97

81.57

834.1802

5191.145451

0.000622

1606.929

195

1.87

74.6

791.836

5676.16266

0.000717

1395.02

200

1.77

66

749.4919

6415.783855

0.000856

1168.2

205

1.68

58.46

711.3821

7243.272912

0.001018

982.128

210

1.61

52.2

681.7412

8111.910621

0.00119

840.42

215

1.54

46.66

652.1003

9075.047887

0.001392

718.564

220

1.48

40.18

626.6938

10538.61957

0.001682

594.664

225

1.46

33.8

618.2249

12527.86197

0.002026

493.48

230

1.39

30.13

588.584

14053.82457

0.002388

418.807

235

1.35

26.02

571.6463

16273.70232

0.002847

351.27

240

1.32

23.45

558.9431

18057.21682

0.003231

309.54

245

1.29

21.17

546.2398

20001.97139

0.003662

273.093

250

1.27

19.23

537.771

22019.85098

0.004095

244.221


In continuare trasam diagramele , ,




Trasam apoi diagrama determinand si pantele celor doua drepte si calculeam raportul .


Temperatura Curie corespunde maximului curbei reprezentand temperatura la care dispare ordinea dielectrica in material. , deoarece la aceasta valoate a temperaturii este maxim, repectiv 11898,71.

Pantele celor doua drepte sunt: si .

Rezulta ca raportul .

Pentru calcularea lui la si la se folosesc formulele:

pentru deci

pentru deci


3.Determinarea parametrilor de material elastici si piezoelectrici


Metoda de determinare a proprietatilor materialelor piezoelectrice este o metoda dinamica de rezonanta. Ea se bazeaza pe faptul ca prin aplicarea unui camp electric sinusoidal de frecventa f punctele materiale ale unei probe piezoelectrice vor oscila elastic fortat cu aceeasi frecventa f.


Rezonator piezoelectric cu cuart 4,8-5,2 MHz

4,9

4,95

4,998

5

5,008

5,01

5,009

14

15

35

31

-34

-2

-17

5,01

5,62

56,2

35,4

0,01

0,79

0,14



III .INTREBARI SI RASPUNSURI


1.     Prezentati elementele de simetrie caracterisitice cristalelor dielectrice din clasele de simetrie mm, 3m, si 6mm. Caror sisteme cristalografice le apartin aceste cristale?


Aceste clase de simetrie: mm, 3m si 6mm, fac parte din cele 10 din 32 clase care indeplinesc conditia ca in material sa existe polarizatie spontana.

Aceste cristale apartin sistemelor cristalografice monocristale. Acestea sunt anizotrope, fortele exterioare sunt simetrice, volumul dintr-un exantion de monocristal este mai mic decat cel ocupat de acelas numar de particule daca materialul este amorf.


2.     Sa se deterimine configuratie tensorului de permitivitate pentru cristalul de niobat de litiu care face parte din clasa de simetrie 3m.

Facand parte din clasa de simetrie 3m, rezulta ca tensorul de permitivitate va fi de ordinal 3.

U(27 de componenete)

U= aaa U= U ( unde am notat cu tensorul permitivitatii);

Iar configuratia va arata astfel:

Matricea:



3.     Sa se prezinte dependenta de tip histerezis a inductiei electrice de intensitatea campului electric caracteristica unui material ferroelectric.

Principalele caracteristice ale materialelor feroelectrice sunt dependenta de histerezis a inductiei electrice de intensitatea campului electric aplicat si dependenta permitivitatii complexe relative de intensitatea campului electric de frecventa si temperature.

In domeniul liniar de semnal mic, in regim armonic, este valabil urmatorul sisitem de ecuatii:

=

E- reprezinta in complex semnificatia vectorului camp electric

T- reprezinta in complex tensorul matricii

D- reprezinta in complex inducita electrica

S- reprezinta in complex deformarea elastica

4. Prin ce proprietati fizice difera materialele feroelectrice cu tranzitie de faza de ordinal I de materialele feroelectrice cu tranzitia de faza de ordinal II?

Materialele cu tranzitie de faza de ordinal I se caracterizeaza prin anularea cu salt al polarizatiei spontane la temperature Curie, pe cand la materialele cu tranzitie de ordinal II, polarizatia spontana scade monoton si continuu la temperature Curie (Tc)


aeronautica

constructii






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.