Proceduri speciale la judecata

PROCEDURI SPECIALE LA JUDECATA

I. Ordonanta presedintiala

Procedura ordonantei presedintiale este reglementata in art.581-582C.proc.civ. si se infatiseaza ca o procedura speciala reglementata de lege in scopul luarii unor masuri vremelnice in cazuri urgente.

A. Admisibilitatea ordonantei presedintiale

Pentru admisibilitatea ordonantei presedintiale se cer a fi indeplinite atat conditiile generale necesare pentru exercitarea oricarei actiuni, cat si anumite conditii speciale care rezulta din dispozitiile legale incidente in materie.

Potrivit art.581alin.1C.proc.civ.:"Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari".

B.  Domeniu de aplicare

Daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, calea ordonantei presedintiale poate fi folosita in orice litigiu si indiferent daca instanta este sau nu sesizata asupra fondului. Ordonanta presedintiala isi gaseste aplicare in special in materia raporturilor de familie, de vecinatate si proprietate, locative, comerciale si de executare silita.

C. Procedura de judecata a cererii de ordonanta presedintiala

Instanta competenta sa se pronunte asupra cererii de ordonanta presedintiala este instanta competenta sa solutioneze pricina in fond (art.581alin.2Cproc.civ.).

Sesizarea instantei se realizeaza prin cererea de ordonanta presedintiala formulata de partea interesata, care va cuprinde mentiunile prevazute de art.112C.proc.civ. Avand in vedere caracterul sumar al procedurii, cererea de ordonanta presedintiala nu trebuie sa cuprinda toate elementele pe care legea la prevede pentru cererea de chemare in judecata, ci numai elementele esentiale ale actului de sesizare, respectiv masura solicitata, justificarea urgentei, probele invocate pentru sustinerea cererii si semnatura.

Judecata se desfasoara potrivit dispozitiilor de drept comun, cu derogarile prevazute de lege.

Judecata cererii de ordonanta presedintiala se face cu sau fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului (art.581alin.3tezaI C.proc.civ.). Regula o reprezinta citarea partilor, lipsa citarii fiind expresia urgentei si nu a incalcarii drepturilor procesuale ale partilor.

In privinta probelor, se aplica regulile generale privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea acestora. Insa, avand in vedere urgenta solutiei ce trebuie pronuntata si caracterul vremelnic la masurii ce trbuie dispusa, instanta nu va inciviinta administrarea acelor probe care ar tergiversa judecata.

Hotararea pronuntata in aceasta procedura speciala poarta denumirea de ordonanta presedintiala si va cuprinde toate elementele unei hotarari judecatoresti. Ordonanta presedintiala este vremelnica si executorie. Instanta poate hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen (art.581alin.4C.proc.civ.).

Ordonanta presedintiala se bucura de putere de lucru judecat relativa, numai fata de o noua cerere de ordonanta presedintiala, in care sizuatia de fapt si de drept este identica, nu si fata de procesul in fond.

Hotararea pronuntata este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare daca s-a dat fara citarea lor.

II. Procedura divortului

De regula, casatoria se incheie pe viata, mijlocul firesc de incetare a acesteia fiind decesul unuia din soti. Dar, casatoria se poate desface si prin divort daca exista motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti.

In acest sens, art.38 alin.1C.fam. dispune ca :"Instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila".

Divortul este supus unei proceduri speciale, reglementate in art.607-619 C.proc.civ., care cuprinde anumite reguli derogatorii de la procedura de drept comun, in ceea ce priveste competenta, continutul cererii de divort, regimul probelor, procedura de judecata si caile de atac.

A. Competenta in materia divortului

In ceea ce priveste competenta in materia divortului, art.607 Teza I C.proc.civ., prevede ca:"Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor".

Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, competenta apartine instantei de la domiciliul paratului, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia careia se afla domiciliul reclamantului (art.607 Teza II C.proc.civ.).

Cererea de divort va cuprinde pe langa elementele prevazute de art.112 C.proc.civ. numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie. Daca nu exista copii minori nascuti din casatorie se va face mentiune in acest sens (art.612 alin.1 si 2C.proc.civ.). La cererea de chemare in judecata se va alatura certificatul de casatorie si certificatele de nastere ale copiilor minori nascuti din casatorie sau care au aceeasi situatie legala (art.612 alin.3C.proc.civ.).

B. Procedura de judecata in fata instantei de fond. Elemente derogatorii de la procedura de drept comun

Potrivit art.612 alin.4 C.proc.civ.:"Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei".

Presedintele instantei are obligatia de a-i da reclamantului sfaturi de impacare, iar daca acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei (art.613C.proc.civ.). Nerespectarea acestei obligatii trebuie dovedita de reclamant care, pentru a obtine anularea hotararii, va trebui sa invoce indeplinirea cerintelor art.105 alin.2C.proc.civ.

Prin exceptie de la dreptul comun, care ingaduie partilor sa-si exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, in materia divortului, art.614 C.proc.civ. instituie regula infatisarii personale a partilor in fata instantelor de fond. Partile se vor putea infatisa prin mandatar, numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate.

Potrivit art.616 C.proc.civ.:"Daca la termenul de judecata in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta". Prin aceasta dispozitie, derogatorie de la dreptul comun, se instituie o sanctiune procedurala speciala-respingerea cererii de divort ca nesustinuta-ce are drept temei culpa procesuala dedusa din neinfatisarea reclamantului la termenul de judecata, in prima instanta. Sanctiunea opereaza numai atunci cand, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificata si doar paratul se infatiseaza la judecata si se bazeaza pe prezumtia legala de renuntare la judecata.

Legea procesuala, da posibilitatea si sotului parat sa ceara desfacerea casatoriei prin cerere reconventionala, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Nerespectarea termenului privind introducerea cererii reconventionale atrage sanctiunea decaderii, sotul parat nemaiputand cere divortul pentru motivele proprii avute pana atunci.

Pentru faptele petrecute dupa prima zi de infatisare, paratul va putea face cerere reconventionala pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului (art.608 Teza a-II-a C.proc.civ.).

Cererea reconventionala se face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului, fara a fi posibila disjungerea, chiar daca la data formularii ei cererea principala era in stare de judecata.

Pentru motivele de divort ivite dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, prin derogare de la art.294 alin.1C.proc.civ., art.609C.proc.civ. acorda posibilitatea sotului parat de a formula cerere reconventionala direct la instanta investita cu judecarea apelului.

Neintroducerea cererii reconventionale in termenele prevazute de lege atrage decaderea sotului parat din dreptul de a cere divortul, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s.au ivit in urma (art.610C.proc.civ.).

In lipsa cererii reconventionale, daca se constata netemeinicia motivelor de divort invocate de reclamant, casatoria nu se va putea desface, chiar daca din dezbateri rezulta vina sotului reclamant. In situatia in care, in urma administrarii dovezilor, instanta constata vina ambilor soti, poate pronunta divortul, chiar in lipsa cererii reconventionale (art.617alin.1C.proc.civ.).

De asemenea, prin cererea de divort sau prin cererea reconventionala, se poate solicita solutionarea unor cereri accesorii, referitoare la: incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori si contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a acestora (art.42C.fam.); incuviintarea purtarii numelui avut in timpul casatoriei si dupa desfacerea acesteia (art.27C.fam.); partajul bunurilor comune; plata pensiei de intretinere, in conditiile art.41C.fam.; beneficiul contractului de locatiune.

In materia probelor, derogarea de la dreptul comun se prezinta sub doua aspecte:

-mijloace de proba neadmise in dreptul comun, dar admise in materia divortului. In acest sens, art.190C.proc.civ., prevede posibilitatea audierii ca martori a rudelor si afinilor pana la gradul al treilea inclusiv, in afara de descendenti;

-mijloace de proba admise in dreptul comun, dar neadmise in materia divortului. Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort (art.612alin.6C.proc.civ.). Interogatoriul este insa admisibil pentru solutionarea cererilor accesorii. Pentru solutionarea cererii accesorii privind incredintarea copiilor minori, se vor asculta parintii, autoritatea tutelara si minorul daca a implinit varsta de 10 ani (art.42C.fam.). Ascultarea copilului minor se va face in camera de consiliu, iar in functie de imprejurari, daca instanta gaseste potrivit, va asculta copilul fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata (art.144*C.proc.civ.).

Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor. In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica (art.615C.proc.civ.).

C. Hotararea de divort

In procesul de divort deliberarea, pronuntarea si redactarea hotararii se fac, in general, dupa regulile dreptului comun.

Instanta de divort poate pronunta urmatoarele solutii:

-respingerea cererii de divort.

Cererea de divort ca nesustinuta, daca la judecata se prezinta numai paratul (art.616C.proc.civ.). Divortul poate fi respins si in situatia in care din dezbateri rezulta vina exclusiva a sotului reclamant, iar sotul parat nu a cerut desfacerea casatoriei prin cerere reconventionala.

-desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

Aceasta solutie se aplica in cazul care divortul se pronunta pe baza acordului sotilor in conditiile art.38alin.2C.fam. Desi art.617alin.3C.proc.civ. are in vedere numai divortul pronuntat in conditiile art.38alin.2C.fam., solutia se aplica si in cazul divortului remediu reglementat de art.38alin.3C.fam., in cazul divortului cerut de oricare dintre soti, cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei.

-desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului parat sau din vina ambilor soti.

In principiu, in cazul dovedirii motivelor de divort, actiunea va fi admisa din vina exclusiva a sotului parat. In cazul in care, sotul parat a formulat cerere reconventionala este posibila desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului reclamant sau din vina ambilor soti.

Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva daca ambele parti solicita instantei aceasta (art.617alin.2C.proc.civ.).

In conformitate cu art.39alin.1C.fam.:"Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila".

Referitor la exercitarea cailor de atac impotriva hotararii de divort, art.619C.proc.civ., instituie anumite derogari de la dreptul comun.

O alta particularitate, in materia divortului, se refera la respingerea apelului sau, dupa caz, ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul si la posibilitatea judecarii apelului introdus de parat, chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.

Hotararea de divort pronuntata in conditiile art.613¹alin.1C.proc.civ., este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul (art.619 alin.5C.proc.civ.). Aceste hotarari pot fi atacate cu apel sau cu recurs, numai penrtu cererile accesorii.

Indiferent de solutia data in fond, hotararea in materie de divort nu este supusa revizuirii, in schimb se poate folosi calea extraordinara de atac a revizuirii.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghe. Dinu, Adina Pandele-Drept procesual civil-curs universitar, editia a II-aEditura Tipp.Slobozia 2004

2.V. M. Ciobanu s.a., Drept procesual civil. Acte normative esentiale pentru judecatori, avocati, notari publici, consilieri juridici si executori judecatoresti, Bucuresti, Editura Global Lex, 2003.
3. V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila. Editia a II-a, Editura 'National', 1998 (vol. I si II).
4. G. Boroi 'Codul de procedura civila comentat si adnotat', vol. I, Editura 'All Beck', Bucuresti, 2001.
5. Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, vol. 1 si 2, Editia a IV-a, Editura Servo-Sat, Arad, 2004.
6. Ioan Les, Comentariile codului de procedura civila, Editura 'All Beck', 2004, vol. 1 si 2.
7. M. Tabarca, Drept procesual civil, (doua volume) Ed. 'Global Lex', Bucuresti, 2004