Asistenta juridica si reprezentarea in procesul penal

Asistenta juridica si reprezentarea in procesul penal

1. Aparatorul - participant in procesul penal

Notiune. Conditii . Incompatibilitati

De-a lungul timpului , aparatorul a fost considerat " urechea si gura juridica a

inculpatului " un " alter ego al inculpatului " , " eul formal al inculpatului "[1], reprezentantul inculpatului . In realitate activitatea dsfasurata de aparator este o activitate procesuala complexa reprezentand un serviciu de necesitate public avand ca scop realizarea justitiei penale .

Pozitia procesuala a aparatorului este obiectul unor controverse in literatura juridica . Conform art. 23-24 Cod de procedura penala aparatorul nu este parte in procesul penal , partile fiind strict nominalizate in articolele citate . Totusi el se situeaza pe pozitia procesuala a partii ale careia interese le sustine si le apara[2], putand exercita , de regula toate drepturile acestei parti .

Faptul ca aparatorul are o contributie importanta in cauza , precum si pozitia sa procesuala specifica , determina includerea lui printre principalii participanti in procesul penal . Aceasta contributie este data de complexitatea activitatii procesuale , care este apararea , de necesitatea de a se alatura persoanei care lupta pentru apararea drepturilor si intereselor sale , o alta persoana , aleasa sau numita , in scopul de a ajuta partea respectiva sa-si apere interesele ocrotite de lege .

Apararea trebuie sa se refere la tot complexul cauzei , atat in fapt , cat si in drept si trebuie sa se desfasoare prin actele si indeplinita dupa formele procesuale prescrise de lege , ea neputand fi indeplinita in mod temeinic si in toata amploarea decat de un aparator cu pregatire juridica , de un avocat .

Aparatorul este un avocat care , datorita calificarii profesionale si cunostintelor sale juridice de specialitate , poate acorda asistenta juridica , iar in exercitarea profesiei , acesta este independent ( conditie a consolidarii increderii in justitie , in impartialitatea judecatorului ) si se supune numai legii , statutului profesiei si codului deontologic . Prin independenta avocatului in exercitarea profesiei , intelegandu-se ca , acesta nu poate fi supus nici unei restrictii , presiuni , constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau juridice , fiind protejat de lege sub acest aspect . Pe de alta parte , independata avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau , acesta avand datoria sa dea clientului sau sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii ,statutului, codului deontologic conform crezului sau profesional . Contactul dintre avocat si organele judiciare trebuie limitat la competentele date prin lege aparatorului si organului judiciar ( organ de cercetare penala, procuror , instanta de judecata ) conform Legii nr. 51/1995 cu completarile si modificarile ulterioare precum si prevederilor din Codul de Procedura Penala .

Avocatul are un rol major intr-o societate bazata pe valorile democratiei si ale statului de drept fiind indispensabil justitiei si justutiabililor si beneficiaza de toate drepturile conferite de lege si de statutul profesiei pentru indeplinirea scopului sau .

Potrivit art. 2 din Statut , scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor , libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice , de drept public si de drept privat ( alin. 1). In exercitarea dreptului de aparare recunoscut si garantat de Constitutie , de lege , de pactele si de tratatele la care Romania este parte , avocatul are dreptul si obligatia de a starui , prin toate mijloacele legale , pentru realizarea liberului acces la justitie , pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil , indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor (alin.2).

Profesia de avocat este libera si independenta . Libertatea si independenta reprezinta principiul in temeiul carora avocatul isi exercita profesia .

In exercitarea dreptului de aparare o persoana isi alege un avocat care va avea grija ca actele procesuale si procedurale sa fie facute dupa litera legii , prin respectarea tuturor principiilor dreptului procesual penal .

Organizarea si exercitarea avocaturii in Romania au fost anterior reglementate prin decretul nr. 281 din 21 iulie 1954 , care a fost esential modificat prin decretul - lege nr. 90/1990 , adoptat de Consiliul Provizoriu de Uniunea Nationala .

In prezent , organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt reglementate prin Legea nr. 51/1995 republicata , modificata si completata , prin intermediul careia au fost abrogate actele normative anterioare[3], si prin Statutul profesiei de avocat (republicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 45 din 13.01.2005 ) .

Aceste acte normative au menirea de a defini statutul avocatului in sistemul procesului penal , avand ca punct de pronire reglementarile privind dreptul la aparare si drepturile aparatorului cuprinse in legile de modificare a Codului de procedura penala .

Potrivit acestor norme , aparator poate fi numai un avocat , membru al unui barou de avocati , in cadrul caruia isi desfasoara activitatea intruna din formele juridice prevazute de lege ( cabinet individual , cabinet asociat , societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata ) .

Pentru a fi membru intr-un barou trebuie urmata , in prelabil , procedura inscrierii in barou , precum si cea privind primirea in profesie . Aceasta este prima conditie pentru ca o persoana sa poata exercita profesia de avocat .

A doua conditie este negativa si presupune ca persoana respectiva sa nu fie incompatibila , potrivit legii . Cazurile generate de incompatibilitate sunt : activitatea salariata in cadrul altor profesii ; activitati care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri ; exercitarea nemijlocita de fapte material de comert . In art. 30 , alin. 1 din Statutul profesiei de avocat , mai sunt prevazute si alte cazuri de incompatibilitate : exercitarea faptelor personale de comert , cu sau fara autorizatie , calitatea de presedinte al consiliului de administratie , administrator unic sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata si calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv , de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni , calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni .

In afara acestor cazuri generale de incompatibilitate , Legea nr. 51/1995 , republicata , mai prevede si unele cazuri speciale . Astfel , avocatul este incompatibil de a asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe , precum si de a pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspecte litigioase ale pricinii ; este incompatibil de a desfasura o activitate profesionala intr-o cauza concreta avocatul care a fost ascultat anterior ca martor in aceeasi cauza sau a participat ca expert ori interpret .

Profesia de avocat nu poate fi exercitata la judecatoriile , tribunalele , tribunalele specializate si curtile de apel precum si la parchetele de pe langa aceste instante , unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv , indeplineste functia de judecator sau procuror .

In sfarsit , avocatii , fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat , iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea , timp de doi ani de la incetarea functiei respective .

Mai este o conditie pentru ca avocatul sa devina aparator , conditie care presupune ca acesta trebuie sa fie ales sau desemnat din oficiu , in cazurile prevazute de lege , in aceasta calitate .

Asistenta juridica

Art. 91 din Statut prevede ca in conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti , a organelor de urmarire penala , a autoritatilor cu atributii jurisdictionale , a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice , a institutiilor si a altor persoane juridice pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor , libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor . Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele , mijloacele si operatiunile premise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului .

Alaturi de apararea pe care si-o poate face fiecare parte in proces mai exista posibilitatea exercitarii apararii cu ajutorul unui avocat , atunci cand partea decide sa-si aleaga unul , beneficiind astfel de asistenta juridica .

Asistenta juridica este una dintre formele importante prin care se manifesta dreptul la aparare , ca drept fundamental al cetateanului . In special insa cand referim la asistenta juridica ne referim la modul prin care statul prin autoritatile sale si prin legislatia construita poate oferi asistenta juridica categoriilor defavorizate sau aflate in situatii speciale , potrivit legii .

Prin asistenta juridica se intelege sprijinul pe care aparatorii ( avocatii ) il dau partilor pe intreg parcursul procesului penal , sprijin ce se materializeaza prin lamuriri , sfaturi si interventii ca specialisti in dmeniul dreptului . De asemenea , aparatorul pune concluzii , in prezenta partii pe care o apara , acorda acesteia consultatii si intocmeste cereri sau alte acte cu caracter juridic si , dupa caz , o reprezinta .

Datorita caracterului profesional al asistentei juridice , in literatura de specialitate, a mai fost denumita si apararea tehnica[4], ea find desfasurata de o persoana cu pregatire corespunzatoare .

Unii autori considera ca necorespunzatoare denumirea de aparare formala[5] , o alta denumire ce s-a dat asistentei juridice in literatura de specialitate , deoarece evoca ideea de formalism , ceea ce nu este in acord cu esenta apararii in procesul penal[6].

Avand in vedere ca in orice dezbatere pe marginea unui regim juridic se porneste de la legea fundamentala a statului de drept , Constitutia Romaniei ramane punctul de pornire inclusiv al problematicii legate de asistenta juridica .

Potrivit art. 171 , alin. 1 Codul de procedura penala , invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept . Consacrand principiul asistarii, legea a subliniat faptul ca reprezentarea de catre aparator ramane numai o exceptie . Practica judiciara a statuat ca aparatorul nu poate pune concluzii in fata instantei , chiar atunci cand este obligatorie , daca inculpatul se sustrage de la proces[7] .

Asistenta juridica esate garantata prin numeroase dispozitii legale . Alaturi de Codul de procedura penala , amintim art. 23 din Constitutie care prevede ca celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta in cel mai scrut termen si numai in prezenta unui avocat , iar art. 24 stipuleaza ca in tot parcursul procesului , partile au dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu .

Asupra obligatiei de a aduce la cunostinta inculpatului ca are dreptul la un aparator ales si de a consemna acest fapt in procesul -verbal de ascultare , care revine instantei de judecata , se impune concluzia ca atunci cand instanta nu a procedat in acest mod si judecata s-a desfasurat fara ca inculpatul sa fie asistat de un aparator , hotararea pronuntata . In cauza va fi nula , deoarece instanta , sub imperiul principiului rolului activ , trebuia sa informeze partea respectiva de drepturile pe care le are .

Exercitarea dreptului la aparare , sub toate formele sale de manifestare , implica in primul rand cunoasterea acestuia . In acest sens este si obligatia organelor judiciare de a-l incunostinta pe invinuit sau inculpat ,inainte de a-i lua prima declaratie , despre dreptul sau de a fi asistat .

Asistenta juridica cunoaste doua modalitati , prima fiind asistenta juridica facultativa , a doua fiind asistenta juridica obligatorie.

Indiferent de felul asistentei juridice , facultativa sau obligatorie , aparatorul trebuie sa dovedeasca o psihologie morala , capacitate si probitate profesionala

pledoaria sa fie analitica , echitabila si demna , pe cat posibil un adevarat act de cultura , in concordanta cu probele existente in cauza .

In principiu , asistenta juridica este facultativa, in sensul ca cei interesati sunt lasati sa decida daca isi aleg sau nu un avocat .

De la regula de mai sus exista si o serie de exceptii prevazute de lege , care fac obiectul asistentei juridice obligatorii .

Asistenta juridica facultativa este o forma a asistentei juridice in care partea decide daca situatia procesuala se poate imbunatatii sau mentine prin ajutorul unui aparator . Ea va purcede la alegerea unui avocat din tabloul baroului , cu care va incheia un contract de asistenta juridica intocmit in forma scrisa , care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta al avocatului . In baza acestui contract , avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala . In lipsa unor prevederi contrare , avocatul este imputernicit prin contractul respectiv sa efectueze orice acte pe care le considera necesare pentru realizarea intereselor clientului , in conformitate cu legea si cu clauzele contractuale.

In afara clauzelor referitoare la obligatia acordarii asistentei juridice de catre avocat , contractual mai include si clauze privind plata unui onorariu , precum si acoperirea tututror cheltuielilor facute pentru clientul sau .

Renuntarea la contract se poate face de fiecare parte , fie prin acordul lor fie , unilateral , in conditiile prevazute in contract . In orice caz avocatul va primi onorariul pentru serviciile acordate .

Justitiabilul , participant intr-un proces penal , isi poate exercita dreptul la aparare, in modul in care gaseste de cuviinta .

Partea care doreste sa fie asistata in proces , va cere instantei sa amane judecarea cauzei in vederea angajarii unui aparator .

In situatia in care la dosar exista imputernicirea avocatiala de aparator ales , instanta de judecata nu va putea proceda la judecarea cauzei in lipsa acestuia .

In sistemul roman de drept exista o suita de persoane care pot beneficia , in cazul exprimarii vointei in acest sens , de asistenta juridica gratuita ; in sistemele de drept straine sunt asimilate cazurilor de asistenta juridica obligatorie .

Asistenta juridica obligatorie decurge din functia procesuala a apararii care nu se realizeaza ca reflex subiectiv al unui drept exercitabil sau nu de catre o parte , exclusiv potrivit vointei sale , ci ea se infaptuieste si in interesul unei bune desfasurari a procesului penal[8].

De esenta asistentei juridice obligatorii este faptul ca desemnarea avocatului se face chiar impotriva vointei invinuitului sau inculpatului , datorita situatiei special in care se afla acesta . Asistenta juridica obligatorie reprezinta exceptia de la regula asistentei juridice facultative , unde alegerea facuta de invinuit sau inculpat la persoana avocatului are intaietate . In cazul in care invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator , organul judiciar are obligatia sa desemneze un aparator din oficiu . Desemnarea avocatului trebuie sa aiba loc odata cu inceperea urmaririi penale si nu pe parcursul sau la sfarsitul acesteia ori cu ocazia efectuarii unui act procesual , acesta trebuind sa-l asiste pe invinuit sau inculpat la efectuarea tuturor actelor si activitatilor de urmarire penala .

Codul de procedura penala la art. 171 alin. 2 enumera expres si limitativ cazurile in care asistenta juridica este obligatorie in tot cursul procesului penal :

a). cand invinuitul sau iculpatul este minor. In vederea preintampinarii unor erori judiciare , legiuitorul , cu considerarea varstei experientei minime de viata, dezvoltarii psiho-fizice insuficiente si datorita faptului ca discernamantul sau nu este pe deplin format , a instituit in favoarea minorului asistenta juridica .Obligatia de a acorda asistenta juridica subsista , pe parcursul urmaririi penale atata timp cat minorul invinuit sau inculpat nu devine major . Asistenta jurdica este obligatorie atat in judecata in prima instanta , cat si in apel sau in recurs , numai daca minorul inculapat nu a devenit major la data sesizarii instantei .Conditia se refera la minoritatea inculpatului strict in momentul sesizarii instantei , chiar daca pe parcursul judecatii el devine major.

Trebuie mentionat ca minoritatea faptuitorului in momentul savarsirii infractiunii este irelevanta , cand minorul a devenit major dupa acest moment .

In practica judiciara , s-a statuat ca nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la asistenta juridica a inculpatului minor la prezentarea materialului de urmarire penala este sanctionata cu nulitatea absoluta .

Se impune precizarea ca datorita acelorasi motive amintite mai sus legiuitorul a stabilit un tratament diferit privitor la clauzele cu infractori minori . Conform Codului de procedura penala , Titlul IV - Proceduri speciale , Capitolul II - Procedura in cauzele cu infractori minori art. 480 , urmarirea si judecarea infractiunilor savarsite de minori , precum si punerea in executare a hotararilor privitoare la acestia se fac potrivit procedurii obisnuite , cu completarile si derogarile din capitolul de mai sus si din Sectiunea IV (Dispozitii special pentru minori ) a Cap. I din Titlul IV al partii generale . Astfel , cand invinuitul sau inculpatul este un minor care nu a implinit 16 ani , la orice ascultare sau confruntare a acestuia , daca organul de urmarire penala apreciaza , citeaza pe delegatul autoritatii tutelare , precum si pe parinti , iar cand este cazul , pe tutore , curator sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul . Citarea acestor persoane este obligatorie la prezentarea materialului de urmarire penala . Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa dispuna efectuarea anchetei sociale. Prezenta la judecata a minorului este obligatorie (exceptie cand se sustrage) si se citeaza, in afara de parti, autoritatea tutelara si parintii , iar daca este cazul , tutorele , curatorul, persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul si serviciul de reintegrare social a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa aceasta instanta , precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta . Sedinta de judecata nu este publica .

b) cand invinuitul sau inculpatul este militar in termen , militar cu termen redus,rezervist concentrat sau mobilizat sau elev al unei istitutii militare de invatamant . Aceasta prevedere legala se justifica datorita preocuparii legiuitorului de a proteja persoanele care, prin situatia in care se afla , detin mijloace reduse pentru a-si pregati o buna aparare in procesul penal.

In cazul in care inculpatul dobandeste una din calitatile aratate dupa intocmirea rechizitoriului de catre procuror, dar inaintea confirmarii acestuia de catre prim-procurorul , organul de urmarire penala nu are obligatia sa asigure asistenta jurdica inculpatului deoarece urmarirea penla s-a incheiat prin intocmirea rechizitoriului[9].

Legiuitorul a lasat in afara asistentei juridice obligatorii urmatoarele categorii de persoane:

recrutii;

cetatenii care efectueaza serviciul militar alternativ in locul serviciului militar sub arme ;

rezervistii , incluzand si cadrele militare in rezerva ;

cadrele militare in activitate ;

cadrele militare in retragere ;

militarii angajati pe baza de contract[10].

In literatura juridica [11] a fost exprimata parerea ca aceste categorii de militari ar

fi trebuit sa fie incluse pe lista beneficiarilor asistentei juridice obligatorii.

De asemenea , doctrina a mai sesizat lacuna constand in nementionarea studentilor institutiilor militare de invatamant superior, intre cazurile in care asistenta juridica este obligatorie.

c) cand invinuitul sau inculpatul este arestat chiar in alta cauza ori este internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical- educativ.

Privitor la prima parte a enuntului , asistenta juridica este obligatorie numai daca invinuitul sau inculpatul este arestat , neexistand posibilitatea extinderii si la alte situatii de "retinere". In acest caz, asistenta juridica este obligatorie atat timp cat dureaza arestarea . In situatia in care invinuitul sau inculpatul a fost pus in libertate nu mai exista obligativitatea asistentei juridice , asistenta fiind obligatorie pe intreg parcursul procesului penal cu conditia ca starea de arest sa subziste.

Asistenta juridica obligatorie a invinuitului sau inculpatului internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ este necesara intrucat restrictionarea libertatii de miscare si implicit a posiblitatii de angajare a unui aparator ales , este similara persoanelor arestate.

d) cand organul de urmarire penala sau instanta aprecieaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea .

De pilda , daca inculpatul cu privire la care s-a luat masura de siguranta a internarii medicale pe motiv ca sufera de o boala mintala , solicita revocarea acestei masuri , la solutionarea cererii , instanta are obligatia desemnarii unui aparator din oficiu , daca inculpatul nu isi alesese unul , in prealabil[12].

Potrivit reglementarii anterioare (Inaintea modificarii Codului de procedura Penala prin Legea nr.281/2003) obligatia asistentei juridice exista numai fata de inculpate .Completarea adusa prin Legea nr.281/2003 reprezinta o dovada ca legiuitorul este preocupat sa aduca imbunatatiri acestui drept fundamental, dreptul la aparare.

e) in alte cazuri prevazute de lege.

Codul mai prevede , pe langa aceste situatii care presupun obligativitatea asigurarii asistentei juridice pe intreg parcursul procesului penal, un singur caz (art.171 alin 3) in care asistenta juridica este obligatorie pentru faza de judecata.

Acest articol se refera la cauzele pentru care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare . Pentru stabilirea obligativitatii asistentei juridice, instanta are in vedere infractiunea retinuta prin actul de sesizare . Este lovita de nulitate absoluta hotararea data in lipsa asigurarii asistentei juridice obligatorii intr-un astfel de caz . In reglementarea acestei situatii , textul legii se refera la pedeapsa prevazuta in partea speciala a codului penal pentru infractiunea dedusa judecatii si nu la pedeapsa majorata sau diminuata ca urmare a constatarii unor cauze de agravare sau atenuare[13].

Atat doctrina [14] cat si practica judiciara sunt de acord ca prevederile art.171 alin.3 nu se aplica in cazul infractiunilor ramase in faza de tentativa, daca jumatatea maximului special nu este mai mare de 5 ani.

Daca in cursul judecatii se schimba incadrarea juridica a faptei intr-o infractiune pentru care nu mai este obligatorie asistenta juridica , imprejurarea ca inculpatul nu a fost asistat , nu atrage nulitatea hotararii insa , in situatia in care se schimba intr-o infractiune pentru care asistenta juridica este obligatorie , iar inculpatul nu a fost asistat , hotararea pronuntata in cauza este nula[15].

Aparatorul ales si aparatorul din oficiu

Orice persoana are dreptul sa-si aleaga in mod liber avocatul.

Din dispozitiile art.171 alin.5 reiese clar care modalitate a asitentei juridice prevaleaza in procesul penal roman.

Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

Avand in vedere natura relatiilor dintre aparator si parte, precum si caracterul confidential al acestor raporturi, cei interesati trebuie sa aiba posibilitatea sa recurga la serviciile aparatorului pe care il aleg personal. Asistenta partii de catre aparator, ca urmare a unui act de vointa , nici nu poate fi considerat altfel decat un act de alegere intuitu personae.

Dupa cum am observat, alegerea aparatorului este posibila indiferent de faptul ca asistenta juridica este facultativa sau obligatorie.

In legatura cu aceste aspecte , practica judiciara a contribuit si ea la conturarea unor concluzii . Astfel s-a considerat ca daca aparatorul ales a solicitat pentru motive intemeiate lasarea dosarului la sfarsitul sedintei , cand va putea participa si indeplini mandatul de aparator al inculpatului (fara a fi vorba de lipsa inculpatului si nici de amanarea cauzei) , gresit a procedat instanta care a respins cererea si a desemnat un aparator din oficiu, trecand la judecarea in continuare a cauzei in prezenta acestuia desi inculpatul avea aparator ales[16].

O astfel de solutie a dat instanta in urmatoarea cauza[17].

In speta se depusese la dosar o cerere prin care inculpatul minor solicita instantei de judecata amanarea cauzei pentru angajarea unui nou aparator ales , intrucat cel avut a decedat, iar noul aparator nu cunoaste dosarul pentru a face o aparare corespunzatoare.

In loc sa aprobe aceasta cerere, instanta a trecut la judecarea cauzei considerand ca apararea inculpatului a fost asigurata prin desemnarea uni aparator din oficiu.

In cauza, a fost declarat recurs in anulare care s-a considerat a fi fondat pe urmatoarele considerente: numai in situatia in care se dovedea ca inculpatul nu doreste sa isi angajeze un aparator ales , instanta putea trece la judecarea cauzei cu aparator desemnat din oficiu, ceea ce nu era cazul.

De asemenea, faptul ca in cauza au intervenit mai multe amanari din motivul ca aparatorul ales al inculpatului era internat in spital iar ulterior a decedat , aceasta imprejurare nu putea fi imputata inculpatului , in sensul ca tergiverseaza judecarea cauzei , din moment ce si-a manifestat expres dorinta de a-si angaja un aparator ales, cerere pe deplin justificata.

Procedand la felul sus-mentionat instanta de judecata a adus atingere drepturilor procesuale ale inculpatului cu privire la garantarea dreptului la aparare.

In conformitate cu prevederile art.484 alin.1 si 171, alin.2 Cod procedura penala, judecarea unui minor se face in prezenta acestuia iar asistenta juridica este obligatorie . Daca inculpatul minor si-a exprimat vointa in sensul alegerii unui alt aparator erau incidente dispozitiile art.171, alin.5.

2. Reprezentarea .Notiune. Feluri

Legislatia procesual penala romana permite, alaturi de asistenta juridica , si reprezentarea.

Reprezentarea difera atat de asistenta juridica cat si de substituirea procesuala (substituitii procesuali indeplinesc activitati procesuale in nume propriu , in vederea realizarii unui drept al altuia) dar si de succesiunea in drepturile procesuale (succesorii sunt parti in procesul penal , pe latura civila a cauzei si isi valorifica propriile drepturi , intrucat antecesorii prin deces , au incetat sa mai fie subiecti de drept ). In cazul reprezentarii , partea ale carei interese sunt reprezentate este inlocuita in procesul penal de reprezentant .

Reprezentarea apare in procesul penal sub doua forme : reprezentarea legala respectiv conventionala .

In literatura de specialitate s-a mai conturat o forma a reprezentarii si anume reprezentarea tehnica.[18]

Opinia majoritara , cu care suntem de acord , este ca impartirea reprezentarii in reprezentare legala si conventionala cuprinde si reprezentarea tehnica alaturi de toate modalitatile de reprezentare . Nu se pune problema unei clasificari exhaustive ci , credem , este cea mai buna , realista si practica diviziune a reprezentarii .

Reprezentarea conventionala este tipul comun , este regula in procesul penal . Ea se mai numeste si voluntara si are la baza un contract de mandate incheiat de reprezentant , persoana care are capacitate deplina de exercitiu si este parte in proces si reprezentant .

Facem mentiunea " are capacitate deplina de exercitiu " deoarece reprezentatul din cealalta modalitate a reprezentarii , cea legala , este lipsit de capacitatea de exercitiu , acesta fiind si temeiul reprezentarii .

Pe parcursul procesului penal , reprezentarea conventionala cunoaste un tratament diferentiat in functie de faza procesului in care se realizeaza cat si de calitatea procesuala a partii reprezentate .[19]

In faza de urmarire penala , in principiu , toate partile pot fi reprezentate dar se impun cateva precizari cu privire la reprezentarea invinuitului sau inculpatului .

De exemplu , invinuitul sau inculpatul nu poate fi reprezentat in actele procesuale cu caracter personal , unde trebuie , in mod obligatoriu, sa fie prezent . Astfel de acte sunt ascultarea invinuitului inculpatului , confruntarea , reconstituirea , etc.

Alteori , reprezentarea lor cunoaste o atenuare prin faptul ca este nevoie de un mandate special , de pilda in situatia in care legea prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala , impacarea putand fi facuta prin reprezentant daca acesta din urma are un mandat special in vederea impacarii .

In art. 104 alin. 2 si 4 Cod de procedura penala se arata ca organul de urmarire penala poate efectua perchezitia domiciliara si ridica obiecte si inscrisuri de la locuinta invinuitului sau inculpatului in prezenta unui reprezentant . In situatia in care invinuitul sau inculpatul este retinut ori arestat , daca nu poate fi adus la cercetarea la fata locului , organul de urmarire penala ii pune in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura , la cerere reprezentarea ( art. 129, alin.3). In cazul exercitarii caii de atac impotriva incheierii pronuntata de instanta in cursul urmaririi penale privind arestarea preventiva , invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus in fata instantei si va fi ascultat , in prezenta aparatorului sau . In cazul in care acesta se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata instantei sau in alte cazuri in care deplasarea sa nu este posibila, recursul va fi examinat in lipsa inculpatului , dar numai in prezenta aparatorului , caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii ( art. 140, alin. 3 ). Atunci cand se propune instantei prelungirea arestarii dispuse in cursul urmaririi penale , daca inculpatul arestat ( care trebuie adus in fata instantei si asistat de aparator ) se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata instantei sau in alte cazuri in care deplasarea sa nu este posibila , propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului , dar numai in prezenta aparatorului , caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii ( art. 159 alin. 4) .

In ceea ce priveste faza de judecata , prezenta inculpatului in fata instantei constituie regula ( potrivit art. 314 Cod de procedura penala judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului , cand acesta se afla in stare de detinere ; aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie ) , reprezentarea acestuia fiind permisa ca exceptie si aceasta datorita faptului ca , inculpatul prin prezenta sa permite instantei sa analizeze in mod direct personalitatea acestuia . In faza de judecata a procesului penal ,cazurile de reprezentare a inculpatului sunt strict nominalizate de lege din ratiuni ce tin de o buna desfasurare a procesului .

Conform art.174 din Codul de procedura penala (modificat prin Legea 281/2003) in cursul judecatii invinuitul si inculpatul , precum si celelalte parti pot fi reperezntati, cu excetia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie(alin. 1) . In toate cazurile cand legea permite reprezentarea inculpatului , instanta de judecata are dreptul, cand gaseste necesara prezenta acestuia , sa dispuna aducerea lui ( alin. 2).

Articolul referitor la drepturile partilor in cazul comisiei rogatorii ( 134) arata alin. 3 ca atunci cand inculpatul este arestat , instanta care urmeaza a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui aparator din oficiu, care il va reprezenta . Pentru inculpat , asa cum reiese din dispozitiile art. 362 alin. 2 si art. 385 , apelul sau recursul poate fi declarat si de catre aparatorul sau . Declararea apelului ( art. 366) se face prin cerere scrisa . Cererea trebuie semnata de persoana care declara apelul . Pentru persoanele care nu pot sa semneze , legiuitorul a stabilit ca cererea poate fi atestata de catre anumite persoane , aparatorul fiind una dintre ele . Daca cererea nu este semnata ori atestata ea poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei . In alin. 3 din art. 368 se prevede ca renuntarea sau revenirea asupra renuntarii la apel poate sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special . Potrivit art. 369, alin. 1 , de catre aceleasi persoane se poate face si retragerea apelului. Dispozitiile art. 366, 368 si 369 mai sus mentionate se aplica in mod corespunzator si in cazul declararii , renuntarii sau retragerii recursului , conform art. 385 .

Pentru protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu , in cadrul procesului penal exista posibilitatea reprezentarii legate sau necesare . Aceasta forma a reprezentarii nu este reglementata printr-un text de lege datorita faptului ca invinuitul sau inculpatul , lipsit de capacitatede exercitiu , fiind minor sub 14 ani , nu raspunde penal si , deci , nu poate fi subiect de drepturi si obligatii in procesul penal .

Minorul cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca pe baza unei expertize psihiatrice ca a savarsit fapta cu discernamant , iar minorul care a implinit 16 ani raspunde penal . In astfel de situatii , el este reprezentat legal in procesul penal de catre parinti sau tutori ori de persoana careia i-a fost incredintat . Reprezentantul legal are dreptul sa asiste minorul cu varsta intre 14 si 16 ani la efectuarea si indeplinirea unor acte si activitati judiciar penale .

Intrucat reprezentantul legal nu poseda o pregatire judiciara necesara pentru a combate eficient si competent organele judiciare iar apararea drepturilor si intereselor invinuitului sau inculpatului minor nu poate fi lasata la latitudinea si cunoasterea acestuia , legiuitorul a prevazut obligativitatea asistentei juridice a minorului in tot cursul procesului penal .

Problemele care comporta discutii sunt legate si aici de reprezentarea legala a inculpatului sau invinuitului .

In situatia in care acesta este minor sub 14 ani , nu raspunde penal si , deci nu poate aparea ca subiect intr-un proces penal . In situatia in care lipsa capacitatii de exercitiu nu este consecinta minoritatii , putem intalni doua situatii distincte care restrang sfera reprezentarii invinuitului sau inculpatului . O prima situatie ar fi cand persoana lipsita de capacitate de exercitiu este iresponsabila . In aceasta ipoteza , conform art. 48 Cod penal , persoana in cauza nu raspunde penal . A doua situatie este cand incapacitatea survine pe parcursul procesului penal ; in atare ipoteza va interveni suspendarea urmaririi penale ( art. 239 C. pr. pen. ) sau judecatii ( art. 303 Cod de procedura penala ) .

Izolat , totusi , se poate vorbi de o reprezentare legala a invinuitului sau inculpatului .

In conformitate cu prevederile art.132 alin. 3 C. pen. , impacarea , in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu , se face de catre reprezentantii lor legali. Reprezentantul legal poate declara apel sau recurs pentru minor potrivit art. 362 alin. 2 si art. 385 Cod de procedura penala si poate retrage calea de atac cu respectarea conditiilor legale conform dispozitiilor art. 369 alin. 2 si art. 385 alin. 2 .

3. Drepturile si obligatiile aparatorului

Aparatorul are drepturi generale , proprii profesiei de avocat , si drepturi speciale determinate de specificul activitatilor desfasurate in cursul procesului penal in fiecare faza procesuala .

Drepturile aparatorului sunt cuprinse in art. 172 Cod de procedura penala modificat prin Legea nr. 45/1993 si Legea nr. 281/2003 , in Legea nr. 51/1995 si in Statutul profesiei de avocat, republicate .

In reglementarile trecute , aparatorului i se permitea sa asiste numai la efectuarea catorva acte de urmarire penala , care , practic , nu erau dintre cele mai frecvente si semnificative .[20] Participarea aparatorului la toate celelalte acte de urmarire ramanea sub cenzura organelor judiciare , intrucat avocatul avea dreptul sa asiste numai cu incuviintarea organului de urmarire penala .

In reglementarea actuala , pentru verificarea garantarii dreptului la aparare al invinuitului sau inculpatului in cursul urmaririi penale , art. 172, alin. 3 arata ca , in cazul in care aparatorul este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala , se face mentiune despre aceasta iar actul este semnat de aparator .

In lumina prevederilor Legii nr. 51/1995 , aparatorul are urmatoarele drepturi :

dreptul de a exercita toate activitatile specifice profesiei de avocat conform legii si anume :

a). dreptul sa asiste si sa reprezinte persoana fizica si juridica in fata tuturor instantelor , autoritatilor si institutiilor , precum si in fata altor persoane ( acestia avand oblgatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului in conditiile legii ) ;

b). dreptul de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie si dreptul la un proces echitabil ;

c). dreptul de a acorda consultatii , de a redacta cereri cu caracter juridic , de a redacta acte juridice ,etc;

- dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau ;

- dreptul de a renunta la contractul de asistenta juridica incheiat cu clientul in conditiile prevazute de lege ;

- dreptul de a se opune la perchezitionarea domiciliului , a sediului profesional principal , secundar si al biroului de lucru , precum si la perchezitia corporala , cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile sus mentionate sau asupra sa ;

- dreptul de a efectua , in baza contractului de asistenta juridica si in limita puterilor conferite prin acesta , orice acte specifice profesiei pe care avocatul le considera necesare in vederea realizarii interesului clientului ;

In conformitate cu prevederile art. 172 Cod procedura penala , modificat prin Legea nr. 45/1993 si Legea nr. 281/2003 , aparatorul are in faza de urmarire penala dreptul de :

a asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala ;

a formula cereri si a depune memorii ;

a lua contact cu persoana retinuta sau arestata , in tot cursul urmaririi penale pentru a-i face apararea ;

a se plange , daca cererile nu au fost acceptate , in conditiile art. 275 Cod de procedura penala ,impotriva masurilor si actelor de urmarire penala .

In faza de judecata , aparatorul are urmatoarele drepturi :

dreptul de a-l asista pe inculpat ;

dreptul de a exercita drepturile procesuale ale inculpatului ( posibilitatea de a lua cunostinta de dosarul cauzei , dreptul de a formula cereri , de a ridica exceptii si de a pune concluzii );

dreptul de a lua contact cu inculpatul , cand acesta este arestat .

Obligatiile aparatorului sunt date de lege , statut , codul deontologic si de contractul de asistenta juridica legal incheiat . Indiferent de faza procesului penal , aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa acorde asistenta juridica invinuitului sau inculpatului prin exercitarea drepturilor mentionate mai sus .

Cand instanta sau organele de cercetare penala descopera nerespectarea acestor obligatii pot sesiza conducerea baroului de avocati in vederea luarii masurilor prevazute de lege .

Dispozitiile legale pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat , in vederea realizarii activitatilor de asistenta juridica in conformitate cu contractul incheiat cu clientul , prevad in sarcina aparatorului urmatoarele obligatii :

sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate , angajate sau din oficiu ;

sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori ale institutii conform mandatului incredintat ; sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala ; sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile in proces ; sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau intanta de judecata dispune in acest sens ;

sa acorde asistenta juridica in cazurile in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou ;

sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata cu exceptia cazurilor prevazute de lege ;

sa foloseasca drept mijloace de proba copii de pe actele care iau fost incredintate de client , pastrand actele originale pentru a le prezenta la cererea instantei ;

sa respecte solemnitatea sedintei de judecata , fiindu-i interzisa folosirea unor cuvinte sau expresii care ar putea jigni completul de judecata , procurorul , pe ceilalti avocati , partile in proces sau pe reprezentantii acestora ;

sa respecte in activitatea profesionala si in viata privata principiile care guverneaza exercitiul liber al profesiei de avocat ( libertate , demnitate , constiinta, independentta , probitate , umanism , onoarea , loialitatea , tact , delicatetea si moderatia ) ;

sa nu furnizeze relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata , decat daca are dezlegare prealabila , expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza .

De asemenea , avocatul are obligatia sa nu foloseasca in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse , procedee incompatibile cu demnitatea profesiei ori mijloace de reclama sau publicitate in scopul dobandirii clientelei .

Porivit Statutului avocatul trebuie sa asiste si sa repreznite clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate , abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului . Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente . Ca o derogare , pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor clientului , in situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta , avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei , daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului , situatie in care avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale . Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata , pregatirea temeinica a cauzelor , dosarelor si proiectelor cu promptitudine , potrivit naturii cazului , experientei si crezului sau profesional .

Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt , a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situatia de fapt , pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei , tacticilor , tehnicilor si metodelor specifice in raport de evolutia cauzei , a dosarului sau a lucrarii in care avocatul este angajat .

In vederea definirii tacticii si strategiei activitatii aparatorului in cursul procesului penal , acesta are obligatia in detaliu a cauzei , a pozitiei partii asistate , dar si a celorlalte parti , fapt care ii permite alegerea cu atentie a momentului exercitarii anumitor drepturi procesuale functie de datele concrete din dosare ( plangerea impotriva actelor si masurilor procesuale de organele de urmarire penala , formularea de cereri cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala , formularea de cereri la primul termen de judecata , formularea cererilor de apel , recurs etc) . Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor , tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client . In raporturile dintre aparator si clientul sau acesta are obligatia sa foloseasca toate mijloacele si caile proprii exercitarii dreptului la aparare , in conditiile legii .

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor , drepturilor si intereselor legitime ale clientului si sa ii dea clientului sau sfaturile juridice corespunzatoare prevederilor legale si crezului sau profesioanl , caz in care va actiona numai in limitele contractului incheiat cu clientul sau si fara ca independenta avocatului sa prejudicieze interesele clientului sau .

In conformitate cu art. 139 alin. 6 din Statut neglijarea cauzelor clientului , absenta nejustificata in mod repetat , fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului , constituie abatere disciplinara .