Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Anarhie, stat si utopie

Anarhie, stat si utopie



Punctul de pornire al argumentelor lui Nozick - afirmarea drepturilor indiviziilor "indivizii au drepturi si nimeni persoana sau grup nu le poate face anumite lucruri (fara sa le incalce drepturile)". Cea mai elaborata si mai putin controversata varianta a anarhismului sustine ca statul , prin mentinerea monopolului asupra folosirii fortei in scopul protejarii vieti si propritatii oamenilor in limitele unui anumit teritoriu va ajunge in cele din urma sa violeze drepturile indivizilor si ca asadar statul este imoral.

Nozick urmareste sa dezvolte un argument arhist al carui principiu este: daca din asumarea unei propoizitii decurge falsul acestei propozitii atunci propozitia asumata este falsa. Punctul de pornire pentru argumentul sau este ca cea mai buna stare de anarhie care poate fi conceputa este starea naturala lockeana pe care el o conjuga cu conceptualul "actiunii mainii invizibile". Cea mai buna stare de anarhie la Nozick este starea naturala lockeana plus actiunea mainii invizibile minus contactul social -de ce?, deoarece in ea individual care alaturi de insusirile sale fizice cateva drepturi naturale , prin care cele de capetanie sunt dreptul la viata si dreptul la proprietate.



Drepturile naturale individuale decupeaza pentru fiecare individ interiorul sfatului social al starii naturale , o granita care este inovabila, deoarece aceasta granita sa nu fie violata, aceste drepturi functioneaza in calitate de interdictii si/sau constrangeri colaterale care sunt impuse acelor actiuni ale tuturor celorlati indivizi luati in mod izolat dar si oricaror actiuni ale(tuturor celorlalti indivizi luati in mod) organizatiilor si asociatiilor de indivizi care prin natura ar conduce la incalcarea granitei sau ar constitui un potential risc al unui astfel de incalcari.

Nozick crede ca singurul stat care poate fi justificat si legitimat moral este statul minimal care are ca atributii principale: apararea drepturilor individuale lockene si garantarea inviolabilitatii acelui spatiu social in care indivizii sa se bucure de exercitatea autentica a acestor drepturi.

In "Theory of Justice" John Rawls urmareste sa articuleze o conceptie despre dreptate in care sa poata generaliza si dezvolta dintr-un unghi formal-abstract teoria traditionala a contactului social(Kant, Locke, Rouseau).

Aceasta teorie despre dreptataea distribuitiva sa poata constitui o alternativa la dominatia gandirii etice si sociale a ultimelor doua decenii utilitarismul .

Antimilitarismul lui Rawls este alimentat de nemultumirea acestuia fata de doua defecte capitale ale conceptii pe o supune atacului sau :

-esecul utilitarismului de a lua in serios deosebirile reale dintre personae;

-tendinta de a socoti ca indivizii pot fi tratati ca mijloace in vederea realizarii scopurilor si a bunastarii altor indivizi sau grupuri de indivizi.

Rawls argumenteza ca indivizii ar alege doua principii ale dreptatii distributive (acestia trebuie sa fie ignoranti in ceea ce priveste capacitatea si talentele precum si in privinta pozitii pe care o ocupa in societate, statusul lor socio-economic)definitorii pentru ceea ce el numeste "dreptatea ca impartiala"dintre care cel dintai are prioritatea in fata celui de al doilea.

Principiile lui Rawls:

dreptul egal la libertate- constituie libertatea egala pentru toti si primeste urmatoare formulare".fiecare persoana trebuie sa aiba un drept egal la libertatea fundamentala si cea mai cuprinzatoare compatibila cu o libertate similara pentru ceilalti "



principiul diferentei - incorporeaza o regula cunoscuta in imbajul economic drept regula maxima  care se aplica pentru a maximiza o dimensiune sau un parametru care are valoarea cea mai scazuta sau minima :".inegalitatile sociale sau economice trebuie aranjate in asa fel incat: trebuie sa existe o asteptare rezonabila care sunt in avantajul fiecaruia si sa fie corelate cu pozitii si servicii deschise tuturor".

Acest principiu stabileste de fapt ca inegalitatile economice si de pozitia sociala dintre indivizii pot fi justificate si acceptate numai in masura in care ele se dovedesc a functiona in avantajul celor mai defavorizati ai societatii contribuind la imbunatatirea pozitii acestora.

Totusi Rawls nu va fi capabil sa atace cu succesc utilitarismul si sa conceapa o alternativa teoretica viabila fata de acesta pentru ca propria sa teorie se dovedeste a nu fi decat o versiune foarte sofisticata a utilitarismului sau cel putin o teorie  care este consistenta cu unul dintre principiile constituitive ale utilitarismului si anume acela ca pentru a maximiza utilitatea unei anumite dimensiuni relevante pentru aspiratiile indiviziilor este acceptabil ca unii dintre acestia sa fie folositi ca mijloace, sau chiar sa fie "sacrificati" daca pe aceasta cale se poate obtine o cantitate mai mare din dimensiunea care urmeaza a fi maximimizata in interesul celor mai multi sau in vederea obtinerii unui bine public mai mare.

Principiile lui Rawls sunt criticate de Nozick in urmatoarea masura:                 El demonstreaza ca principiile lui Rawls sunt subminate exact de catre de catre aceleasi incoveniente majpor pentru care el a atacat utilitarismul si anume, aceeasi neputinta de a elimina pana si tendinta de a il considera pe oameni drept mijloace in vederea realizarii bunastarii altora.

Teoria lui Rawls esueaza din punctual de vedere al caracterului neutru si impartial al procedurii prin care sunt adoptate principiile dreptatii distributive in sensul ca Rawls va trebui sa construiasca o teorie in care acele principii sa-si gaseasca o justificare prin derivarea lor din niste conditii care sa garanteze nu numai ca aplicarea principiilor nu va conduce la situatii in care unii vor fi favorizati in diametrul altora.



Ceea ce i se mai poate reprosa teorii lui Rawls este ca : "ca tendinta de a trata pe oamenii ca pe mijloace aservite scopurilor altora este mai mare in cazul reguli maxime decat in acela qal utilitarismului deoarece un utilitarist ar acorda o consideratie egala intereselor fiecaruia in timp ce regula maximin interzice sa se acorde orice consideratie celor mai favorizati, distribuindu-le acestora numai atat cat si numai in masura in care prin atribuirea acestor bunuri favorizati sunt ajutati cei mai defavorizati."

Nozick prezinta teoria dreptatii ca indreptatire:"o distribuire a bunurilor si veniturtilo este dreapta daca provine dintr-o alta distribuire dreapta prin mijloace legitime, adica(un individ care dobandeste o proprietate conform principiului dreptatii in achizitie este indreptatit la acea proprietate) si (un individ care dobandeste o proprietate conform principiului dreptatii in transfer, de la altcineva indreptatit la acea proprietate este indreptatit la proprietate)". Un al treilea principiu este principiul rectificarii care va tine cont de estimarea situatiei contrafactuale cea mai probabila, care este accesibila din starea actuala si care este foarte probabil sa se fi realizat ea insasi in mod actual daca in trecut nu s-ar fi produs nedreptatea respective.

Drepturile naturale ale indivizilor si in mod cu totul special dreptul acestora la proprietate sunt foarte pregnmant conturate.

Nozick considera ca statul minimal este justificat si ca orice stat care are atributii mai extinse decat acele legitime ale statului minimal violeaza drepturile indivizilor.

Faptele morale care delimiteaza spatial moral al starii naturale:

  1. fiecare persoana care se afla in starea naturala are dreptul sa aplice drepturile sale intr-un fel potrivit din punct de vedere moral si sa pretinda o compensatie corespunzatoare cei care i-au violat drepturile.
  2. fiecare persoana are dreptul limitat intr-un mod corespunzator de a pedepsi violarile drepturilor unor terte personae.
  3. mai multor persone le este permis sa faca impreuna prin intermediul unui acord liber si mutual  tot cea ce ii este permis sa faca fiecaruia in mod individ in ceea ce priveste aplicatiile drepturilor si pedepsirea infractiunilor.
  4. unui individ si prin urmare unui grup de indivizi le este permis sa delege sarcinile de aplicare a drepturilor , de pedepsire a altor personae in calitate de agenti ai lor.

Depasirea starii de anarhie si aparitia statului minimal este in logica sau in natura unur procese reale pentru ca reusita actiunilor indivizilor depinde de stabilirea unei minime coordonari ale activitatilor lor si de garantarea respectarii drepturilor individuale. Cu cat este mai mare numarul oamenilor care accepta sa trateze problema apararii drepturilor lor individuale cu acceeasi agentie de protectie cu atat mai valoros va fi serviviul de protectie pe care agentia il poate pune la dispozitia clientilolr sai .



Conceptia utilitarista a rationalitatii sociale cere ca o anumita valoare sa fie maximizata la scara intregii societati si impune o presiune ca indivizii sa fie folositi in calitate de mijloace in vederea acelei maximizari.

Teoria indreptatirii afirma ca originea oricarei pretentii legimite privitoare la proprietatea cuiva asupra unui obiect care ne apartine nimanui rezida in combninare muncii acelei personae cu acele obiecte si in satisfacerea conditiei lockeene ca ulterior apropierii private a obiectului si ca o consecinta a apropierii lui, cei care nu mai au libertatea sa se foloseasca de acel obiect san u fie datorita circumstante intr-o situatie mai proasta decat erau inainte ca acel obiect sa fi fost apropiat.; redistribuirea este o chestiune seriosa care implica violarea drepturilor oamenilor.

Din teoria lui Nozick se desprind cateva consecinte cum ar fi:- imaginea globala a statului minimal contrasteaza puternic cu functionarea si prerogativele reale ale statului capitalist contemporan si daca teoria indreptatirii ar fi aplicata la situatii concrete atunci mai mult ca sigur ca principiul rectificarii ar trebui folosit asupra vastei majoritati a bunurilor si proprietatilor private si de stat existente deoarece chiar si in cea mi optimista estimare, 99% au fost obtinute pe cai necinstite.