|
|
|
Actele Parlamentului
Parlamentul adopta: legi constitutionale, legi organice, legi ordinare, regulamente si motiunea de cenzura. In afara acestor acte presedintii celor doua Camere au dreptul de a adopta, sau, dupa caz de a emite o serie de acte prin care se concretizeaza diferite atributii conferite acestora, indeosebi prin regulamente, respectiv: avize, rapoarte, decizii, adrese si hotarari. Actele juridice ce emana de la organele interne de lucru ale Camerelor sau de la organele de conducere ale acestora sunt fara indoiala manifestati de vointa ale unor subiecte de drept public savarsite in scopul de a da nastere unor efecte juridice, adica de a crea drepturi si obligatii.
Legea poate fi definita ca fiind actul juridic initiat potrivit Constitutiei si adoptat de cele doua Camere corespunzator procedurii legislative regulamentare, promulgat de Presedintele Romane si publicat in Monitorul Oficial.
Trasaturile legii ca act normativ sunt:
-este un act al Parlamentulu adoptat de acesta potrivit unei proceduri solemne;
-contine reguli sau prescriptii de conduita sociala general-obligatorie si impersonale, a caror respectare este asigurata la nevoie prin forta de constrangere a statului;
-exprima vointa generala a unei colectivitati.
Profesorul Ioan Muraru defineste legea ca fiind actul juridic al Parlamentului, elaborat in conformitate cu Constitutia, potrivit unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si cele mai importante.
In raport de procedura initiativei legislative, a votarii, a obiectului reglementarii cat si al procedurii intrarii in vigoare, legile sunt: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare conform schemei:
Legi constitutive Legi organice Legi ordinare
Sediul materiei art. 146-148 din Constitutie art. 72, 74 pct.1 art. 72 pct.1 si art. 74 pct.2
din Constitutie din Constitutie
Initiativ-legislativa -Presedintele Romaniei la propunerea - -
Guvernului
-cel putin o treime din numarul -cel putin un deputat sau -cel putin un deputat sau un
deputatilor sau al senatorilor un senator senator
-cel putin 500.000 de cetateni -cel putin 250.000 de -cel putin 250.000
cu drept de vot care trebuie sa cetateni cu drept de vot, de cetateni cu drept de
provina din cel putin jumatate care sa provina din un vot care trebuie sa provina
din judetele tarii, iar in fiecare sfert din judetele tarii dintr-un sfert de judete ale
judet cel putin 20.000 de sau din municipiul tarii si cate 10.000 in
semnaturi. Bucuresti si cate celfiecare judet si respectiv
putin 10.000 din fiecare. municipiul Bucuresti.
- -Guvernul -Guvernul
Domeniul initiativei -Orice dispozitie constitutionala cu -Este strict prevazut de -Orice domeniu ce nu
legislative exceptia dispozitiilor privind: Constitutie in art. 72 intra in cele ce fac
caracterul national, independent, pct.3 respectiv cele mai obiectul Constitutiei
unitar, indivizibil al statului roman importante domenii si al legilor organice
forma republicana de guvernamant
integritatea teritoriului, independenta
justitiei, pluralismul politic, limba
oficiala, precum si suprimarea
drepturilor si libertatilor fundamentale
Modalitatea de -se voteaza de cel putin doua -se voteaza de majoritatea -se voteaza cu majoritatea
votare treimi din numarul membrilor fiecarei Camere (adica membrilor Camerelor
fiecarei Camere 50% din efectivul prezente (adica cel putin
control plus unu) 50% din efectivul prezent
plus unu)
-revizuirea este definitiva numai
dupa aprobarea prin referendum
Data intrarii -Data votarii prin referendum -Data publicarii dupa -Data publicarii dupa
in vigoare promulgare sau data promulgare sau data
prevazuta in legea prevazuta in legea
respectiva respectiva
De mentionat ca potrivit art. 72 pct. 3 din Constitutie, de domeniul de reglementare al legii organice sunt relatiile sociale de importanta deosebita ce privesc sau apar in:
a)sistemul electoral;
b)organizarea si functionarea partidelor politice;
c)organizarea si desfasurarea referendumului;
d)organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e)regimul starii de asediu si a celei de urgenta;
f)infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
g)acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
h)organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
g)statutul functionarilor publici;
j)contenciosul administrativ;
k)regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
l)regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
m)organizarea generala a invatamantului;
n)regimul general al cultelor;
o)organizarea adminsitratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p)modul de stabilire a zonei economice exclusive.
O alta categorie de acte juridice emise de Camerele Parlamentului o constituie hotararile. Prin hotararile Parlamentului se aproba si regulamentele. Hotararile pot fi normative sau individuale. Este de esenta hotararile Camerelor .
sa reglementeze activitati interne ale acestora si sa produca efecte juridice interne.1)
Intre legi si hotararile normative ale Parlamentului nu exista nici o asemanare, ci dimpotriva, deosebiri esentiale, astfel:
a)au o forta juridica inferioara legii;
b)nu parcurg toate fazele procedurii legislative;
c)nu sunt supuse procedurii promulgarii, nu fac obiectul verificarii constitutionale a Curtii Constitutionale.
Conceptul de motiune. Categorii de motiuni.
Potrivit D.E.X. prin motiune se intelege o 'hotarare a unei adunari, aprobata prin vot, prin care aceasta isi exprima atitudinea, doleantele sau revendicarile in anumite probleme majore'.2) Acest termen de motiune este in general utilizat la denumirea unor hotarari ale Parlamentului prin care se exprima atitudinea acestuia intr-o problema pusa pe ordinea de zi. Motiunea este adoptata doar ca instrument de exprimare a unei pozitii a Parlamentului sau a Camerelor. Ca atare, notiunile nu sunt susceptibile sa reglementeze relatii sociale, chiar circumstantiale la sfera de activitate interna a Camerelor sau a Parlamentului, pe cand prin hotarari este posibil acest lucru.
Spre deosebire de hotarari al caror obiect este divers, motiunile se adopta practic in trei situatii:
a)pentru exprimarea pozitiei Camerei cu privire la problema ce a facut obiectul unei interpelari (art. 111 al. 2 din Constitutie);
c)in legatura cu angajarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege (art. 113 al. 1 din Constitutie).
Constitutia si regulamentele Camerelor, fac referire la doua categorii de motiuni: motiunea simpla, reglementata de art. 111 al. 2 din Constitutie si motiunea de cenzura, prevazuta de art. 112 si la care face referire si art. 113 din Constitutie. Motiunea simpla este un act care exprima pozitia Camerei respective intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
Motiunea se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti. Este interesant de observat ca la Senat motiunile se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
Actele politice ale Parlamentului
Atat Camerele in mod separat,cat si Parlamentul ca reprezentant suprem al poporului roman au latitudinea sa stabileasca oportunitatea adoptarii si continutul actelor care au un caracter politic, neexprimand vointa juridica a forului legislativ.
1) A se vedea Decizia nr. 45/1994 a Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial nr. 131/1994
2) Institutul de lingvistica 'Iorgu Iordan', DEX, Editia a II-a, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996, p. 657
