Exigentele casatoriei

EXIGENTELE CASATORIEI

a). Tabu'ul de incest

Unul dintre principiile fundamentale relevante pentru studiul aliantei (casatorie si rudenie) este dupa parerea lui Robin Fox³ urmatorul: Rudele de gradul intai nu trebuie sa se imperecheze intre ele. Aproape pretutindeni in lume, imperecherea ce incalca acest principiu este socotita incestuoasa si nu este incurajata. De cele mai multe ori ea este interzisa total, iar deviantii de la aceasta regula sunt pedepsiti cu severitate. Tocmai acestei tendinte aproape universale de a interzice (sau cel putin de a evita) relatiile sexuale intra-familiale ne vom opri, pe scurt, in continuare. Altfel spus, vom incerca sa definim problematica incestului. Mentionam de la bun inceput ca el este, de regula, definit astfel: relatie sexuala intre persoane cu un grad de consanguinitate interzisa de lege sau de traditie (in = nu + costus = cast, pur).

Toate societatile au un concept de incest. De asemenea, toate societatile au determinata o prohibitie sau un tabu impotriva lui. Definitiile date acestuia variaza in mod esential dupa modul in care este privit incestul si dupa rudele apropiate intre care a avut loc o relatie interzisa. Reactiile fata de violarea tabu-ului variaza de la societate la societate, in unele societati oamenii privesc la incest cu repulsie, cu sila. in alte societati reactie e de usor amuzament. Taria cu care incestul este condamnat poate depinde de tipul relatiei incestuoase, daca partile sunt copii sau adulti si de circumstantele violarii normelor. Nu se stie cu precizie unde isi afla originile tabu-ul de incest. Exista o varietate de opinii, destul de mare, referitoare la aceasta problema. Astfel, Sigmund Freud a sustinut ideea ca oamenii au o dorinta innascuta pentru a comite incest, in acelasi timp el a considerat ca tabu-ul de incest ii indeparteaza pe oameni de realizarea acestei dorinte aflate undeva in profunzimile constiintei lor. Dupa parerea lui, fiul o doreste pe mama lui (familiaritatea naste apropiere). Ceea ce rezulta este o rivalitate cu tatal sau (Freud a numit aceasta

.situatie complexul Oedip). Dar fiul trebuie sa-si domine aceste sentimente sau, altfel, va trebui sa faca fata maniei tatalui, care este, de departe, mai puternic decat el. In mod similar, situatia fiicei fata de tatal ei, sau altfel spus complexul Electra, o situeaza in rivalitate cu mama ei. in teoria lui Freud toti suntem supusi unor dorinte incestuoase pe care le reprimam. Aceasta reprimare este dupa parerea freudistilor mostenita. Astfel, intr-un timp nespecificat, barbatii hoardei au omorat barbatul batran in scopul de a ajunge la femeile pe care acesta le-a monopolizat. Dar, deoarece ei au fost conditionati sa se supuna lui, ei s-au simtit vinovati si au avut mustrari de constiinta. Astfel ei au renuntat la femeile respective. Noi, de atunci ne simtim vinovati de acest lucru si desi in sinea noastra avem dorinta de incest, o supunem unui proces de reprimare prin mecanismul vinei noastre mostenite. O alta pozitie, evident opusa celei a lui Freud, a sustinut antropologul finlandez Edward Westermarck. Acesta a afirmat ca oamenii manifesta o sila naturala fata de a face sex cu membru apropiati ai familiei. Teoria lui este aceea ca 'familiaritatea naste dispret'. Altfel spus dorinta innascuta este aceea de a evita incestul si de a nu-1 comite. Multi antropologi considera ca in cazul in care relatiile incestuoase nu ar fi fost condamnate, omul ar fi ramas intr-o stare incestuoasa caracteristica animalelor. Astfel ei pun tabu-ul de incest la temelia umanitatii. Aceasta inseamna, in acelasi timp, ca in cazul in care incestul nu ar fi interzis, omul ar f i o fiinta avida de a comite incest.

Robin Fox s-a referit, printre altele, destul de critic, la ratiunile care fac necesara persistenta tabu-ului de incest. Prima categorie da ratiuni rezulta din afirmatia ca in cazul in care relatiile sexuale intra-famLHaie ar fi admise, s-ar creea o situatie dezastruoasa. Se presupune ca incestul ar impiedica nasterea unei retele extinse de relatii sociale. Alt dezavantaj ar fi acela ca el ar da nastere la o mare confuzie a relatiilor de rudenie. Astfel, se spune ca daca un barbat va avea un copil cu fiica lui, atunci copilul va fi frate cu mama lui, generand confuzii in cadrul relatiilor de rudenie. Un alt argument este acela ca incestul de-a lungul generatiilor este 'imposibil', deoarece el submineaza relatiile de autoritate in familie, in unele zone ale Africii, un barbat se poate casatori cu o femeie si cu fiica surorii sotiei lui. In acest caz sotia ar trebui sa imparta autoritatea in familie cu nepoata ei. Cea mai importanta observatie impotriva incestului este aceea ca el ar avea consecinte genetice dezastruoase, in aceasta ordine de idei trebuie amintita opinia prin care reproducerea prin relatii sexuale intre rude ar naste monstri si idioti.

Motivatiile persistentei incestului au fost supuse discutiei si in parte abandonate. Astfef, o explicatie este aceea conform careia relatiile dintre rudele apropiate sunt 'pazite' de natura umana sau altfel spus, de oroarea instinctiva de incest. Daca asa ar sta lucrurile este greu de explicat o serie de 'exceptii'. Printre incasii din Peru, impere­cherea dintre frati si surori a fost intr-un timp permisa, astfel incat sangele nobil sau divin al catorva oameni sa nu fie contaminat prin relatiile cu muritorii de rand. De asemenea, nu putem gasi o justificare a faptului ca violarea tabu-ului de incest este departe de a fi nesem­nificativa in America de Nord. Se estimeaza ca 10-14% dintre copiii sub 18 ani din S.U.A. au fost angrenati, intr-un fel sau altul, in relatii incestuoase. O alta motivatie a tabu-ului de incest este de natura genetica, el nefacand posibile efectele negative ale relatiilor dintre rudele apropiate, in legatura cu aceasta motivatie trebuie spuse mai multe lucruri: 1) Este adevarat ca preferinta pentru un partener diferit din punct de vedere genetic tinde .sa mentina un inalt nivel de diversitate intr-o populatie. Acest fapt este in favoarea speciei; 2) in cazul animalelor domestice relatiile intre 'rude apropiate' promo­veaza caracteristicile dezirabile, precum si cele indezirabile, in felul acesta este posibil ca cele responsabile pentru caracteristicile indezirabile sa fie rapid eliminate din populatie; 3) Studiile referitoare la comportarea animalelor au scos in evidenta faptul ca exista o tendinta pe scara animala pentru evitarea relatiilor dintre 'rude apropiate'. Aceasta tendinta se manifesta la alte primate cu deosebire la cele apropiate de om - cimpanzeii, in sfarsit, trebuie sa spunem ca deasupra tuturor ratiunilor recunoscute mai inainte se afla factorul cultural. Tendinta de evitare a incestului este de natura culturala, cu precizarea ca este posibil sa aiba si un substrat biologic. Culturile sunt acelea care stabilesc tabu-ul fata de incest si tot ele definesc incestul in mod diferit. In determinarea incestului este necesar sa subliniem distinctia dintre incest si exogamie (asupra careia ne vom opri mai pe larg in paragraful ce urmeaza). O facem, luand in considerare indeosebi specificarile lui Robin Fox facute in acest sens. Aceasta diferenta este de fapt identica cu diferenta dintre sex si casatorie, in nici o societate nu se pune problema izgonirii sexului din casatorie si exista o evidenta unanimitate in sustinerea combinarii celor doua. Dar sexul fara casatorie poate fi blamat si efectiv este blamat. Aceasta precizarea este importanta deoarece, nu in putine teorii antropologice care isi pun problema explicarii lipsei de temei legal a relatiilor sexuale in afara familiei sunt de fapt explicatii ale precizarii dupa care casatoria intre membrii familiei nu este permisa. Trebuie spus ca tabu-ul de incest si regulile exogamiei nu coincid intotdeauna. Altfel spus, in unele societati nu se considera un fapt incestuos a avea relatii sexuale cu persoane care sunt interzise ca soti sau sotii. Este nevoie, prin urmare, sa facem o distinctie clara intre: 1. incest -care se refera la relatiile sexuale; 2. exogamie - care se refera la relatiile conjugale.

b. Endogamie sl exogamie

Aceste doua fapte sociale si culturale in acelasi timp, se refera la casatorie, spre deosebire de incest, care presupune o reglementare referitoare la sex. Endogamia pretinda individului ca trebuie sau s-ar cuveni sa se casatoreasca in grupul sau categoria lui sociala. Regulile endogamiei sunt mai putin comune, desi ele sunt obisnuite pentru un antropolog. Nu putine culturi sunt unitati endogen «e desi nu este nevoie de reguli formale sa stabileasca acest lucru. Exogamie solicita individului sa se casatoreasca sau sa prefere sa se casatoreasca In afara grupului sau categoriei lui sociale, in mod fundamentai exogamia leaga grupurile impreuna in timp ce endogamia izoleaza grupurile unele de altele si le mentine ca unitati distincte. Trebuie spus de la bun inceput ca tabu-ul de incest este pur prescriptiv (adica el interzice) in timp ce regulile exogamiei pot fi, de asemenea, si prescripitive (adica sub forma de recomandare). Altfel spus, incestul stabileste ceeea ce este interzis, in timp ce regulile exogamiei pot determina cu cine s-ar cuveni sa se casatoreasca individul.

Distinctia dintre endogamie si exogamie depinde de felul in care este definit grupul propriu. Cateva exemple pot fi date in legatura cu endogamia. intre acestea sistemul de caste din India este cel mai cunoscut. Castele sunt grupuri stratificate in care calitatea de membru (statusul) este atribuita de la nastere si pe intreaga durata a vietii. Indivizii nu au posibilitatea de alegere in ceea ce priveste afilierea lor la o casta sau alta. Castele sunt stratificate si endogame. Sistemul indian de caste este format din cinci categorii majore numite vama. Rangul fiecarei caste este relativ la celelalte patru si toate castele se extind pe tot teritoriul Indiei. La randul ei, fiecare varna cuprinde un numar mare de caste numite jati. Fiecare dintre acestea include oameni dintr-o regiune care pot sa se casatoreasca unii cu altii. Toate castele jati ale unei varna oarecare dintr-o regiune sunt ierarhizate exact la fel cum sunt ierarhizate castele varna. Castele se deosebesc unele de altele mai ales dupa ocupatie: casta agricultorilor, casta comerciantilor, artistilor, preotilor si maturatorilor. Cei de jos, existenti pretutindeni in India, includ caste a caror stramos, status social si ocupational sunt considerate atat de impure incat oamenii din castele de mai sus socotesc contactul, chiar intamplator, cu acestia ca fiind profanator. Cei de jos constituie casta celor 'de necontactat' (sau de neatins), in India, un barbat care a avut relatii sexuale cu o femeie dintr-o casta inferioara poate sa-si refaca puritatea sa cu o baie si cu o rugaciune, insa o femeie care are relatii sexuale cu un barbat dintr-o casta inferioara nu are o asemenea scapare. Deoarece femeia face copii, aceasta diferenta pastreaza puritatea castelor, asigurand o linie de stramosi pura copiilor castei de sus.

Este constatat, mai mult ca o raritate, fenomenul numit Incest Regal care, ihtr-un anumit sens, este similar endogamiei castelor. El este ilustrat prin situatia incasilor din Peru, al vechilor egipteni si a hawaiienilor traditionali. Aceste culturi au acceptat casatoriile intre fratii si surorile regale. Aceasta endogamie privilegiata, in parte o violare a tabu-ului de incest, comuna exemplelor date a reprezentat un mijloc de distinctie a conducatorilor in raport cu supusii lor.

in S.U.A. sistemul de stratificare implica contrastul dintre albi si negri, in unele state americane, in urma cu cateva decenii erau interzise casatoriile dintre albi si negri, insa regula ce a contribuit cel mai mult la crearea si perpetuarea acestui sistem ce seamana cu cel al castelor a fost aceea a hipodescendentei. Ea stabileste ca fiul sau fiica unei casatorii intre un negru si un alb este intotdeauna negru sau negresa. Aceasta regula, considerata arbitrara, nu ia in considerare infatisarea fizica a copilului si impartirea egala a compozitiei genetice ce provine de Ia fiecare parinte. Hipodes-cendenta in mod automat fixeaza copiii familiilor mixte intr-un grup dezavantajat socioeconomic, respectiv in cel al 'rasei' negre din S.U.A. in Romania, mai precis in realitatea traditionala a satelor, s-au manifestat de asemenea tendinte endogamice. Despre acestea aflam in lucrarea lui S.F1. Marian intitulata Nunta Io. romani, in capitolul incuscrirea este prezentata regula ce 'nu indatineaza feciorii a se insura cu fete din alte sate, ci, mai fiecare ficior cauta a se casatori cu o fata din satul sau. Mai ales insa fetele sunt acelea carora nu le convine nicidecum a se marita prin sate straine'. Mai categorica este urmatoarea precizare: 'Atat feciorii cat si fetele care se insoara si se marita in alt sat si se stabilesc acolo, sunt priviti de catre locuitorii satului ca niste straini, aratandu-le dispret si numindu-i venetici, iar in satul din care au iesit nu numai fetele, ci si feciorii sunt priviti ca maritati, adica ca ceva/emeietfc'. Endogamia viza si casatoriile cu cineva de alta etnie. Romanii, spune acelasi autor, 'se feresc de a-si da fiicele dupa feciori de alta nationalitate, fie noestia nu numai din alt sat, ci chiar din satul lor propriu, oricat de avuti si cinstiti'.