|
|
|
DEFINITIA CULTURII
Exista o multime de definitii ale culturii. Marea varietate a acestora a fost semnalata inca din anul 1950 de catre AL Kroeber si C. Kluckhohn care au facut totodata si critica lor6. De atunci si pana astazi numarul lor a crescut si mai mult, iar continutul lor s-a diversificat, scapand parca de sub orice control. In aceste conditii, a incerca sa faci ordine in acest domeniu, adica a definitiei propriu-zise a culturii, este o sarcina foarte grea, daca nu chiar imposibila.
In cele ce urmeaza, vom defini cultura dintr-o perspectiva sintetica si analitica. Medul in care am rezolvat aceste probleme fundamentale, nu e cu nimic mai prejos decat solutiile oferite de manualele, tratatele, lucrarile sau enciclopediile dedicate pana acum antropologiei culturale in tari cu traditii in acest domeniu, in anumite privinte, pozitia noastra are unele merite fata de o parte dintre acestea.
Propunem urmatoarea definitie a culturii: cultura este modul de viata propriu unui grup de oameni, in circumstantele unui anumit mediu inconjurator, creat de om si format din produsele materiale si non-materiale transmise de la o generatie la aka. Aceasta definitie are trei parti relativ autonome pe care le vom mentiona si dezvolta in cele ce urmeaza:
Prima parte este constituita din precizarea fundamentala conform careia cu/tura este modul de viata a unui grup de oameni. Un mod este o cale, un curs, un proiect de a face ceva. Viafa, in acceptiunea definitiei date, este existenta si activitatea oamenilor, impreuna, modul de viata inseamna maniera caracteristica de a trai, de a actiona. Precizarea ca modul de viata este propriu unui grup de oameni, atrage atentia asupra caracterului particular, specific al culturii. Un grup oarecare nu are un mod de viata 'general', ci unul care este doar al lui, ce fl identifica si fl legitimeaza ca un grup propriu. El are o cultura a sa, inconfundabila.
A doua parte, a definitiei culturii, precizeaza ca modul de viata are loc fn circumstantele unui anumit mediu inconjurator. Aceasta inseamna ca modul de viata nu se desfasoara in vid, ci intr-un mediu inconjurator, rod al creatiei umane si, totodata, specific. Trebuie mentionat in aceasta ordine de idei, ca atunci cand vorbim de mediul creat de om, nu ne referim -doar ia ceea ce au facut alti oameni. Membrii grupului avut in vedere isi aduc si ei contributia la dezvoltarea acestui mediu non-natural.
Ultima parte a definitiei culturii, semnaleaza din ce este constituit mediul inconjurator al modului de viata si cum ajunge el la dispozitia grupului. Acest mediu este format din produsele materiale si non-materiale transmise de la o generatie la alta. Cultura este formata din cultura materiala si non-materiala, dar nu se reduce la acestea.
Ele constituie doar mediul in care se desfasoara modul de viata al unui grup, ca cel mai important element al culturii. Mai trebuie spus ca transmiterea produselor de ambele feluri presupune doua procese importante ale culturii: acumularea in cursul istoriei a produselor materiale si non-materiale si invatarea lor, respectiv transmiterea modului lor de folosinta de catre o generatie catre alta generatie, proces numit in antropologia culturala, inculturatie.
Definitia culturii, asa cum am dat-o si am analizat-o in partile ei componente, este sustinuta de dfinitiile existente in istoria antropologiei culturale. Cu alte cuvinte, ea se verifica prin substanta teoretica a acestei discipline. Pentru ilustrare ne vom referi doar la cateva cazuri, indeosebi celebre. Edward B. Tylor, in lucrarea lui Primitive Culture, spune ca cultura este un intreg deosebit de complex, ce include cunoasterea, credinta, arta, morala, legea, obiceiul si alte capacitati si obisnuinte acumulate de om ca un membru al societatii7. Dupa parerea lui Zdenek Salzmann8, cineva ar putea adauga la aceasta lista organizarea politica, obiectele materiale fabricate de om, limba, religia si multe alte caracteristici ce disting o societate umana de alta. insa, a incerca sa definesti cultura, facand lista tuturor partilor ei componente, este o sarcina imposibila. Din punctul nostru de vedere, definitia lui Edward B. Tylor este reductionista: cultura este redusa doar la partea a treia a definitiei pe care am dat-o, si anume la specificarea din ce este compus mediul inconjurator in care traieste omul. Clyde Kluckhohn9 considera ca termenulantropologic de cultura desemneaza acele aspecte ale mediului inconjurator uman, tangibile sau intangibile, ce au fost create de om. Tot el adauga: o 'cultura' se refera la modul distinctiv de viata, al unui grup de oameni, la intregul lor proiect de trai. Dupa cum se poate vedea, Clyde Kluckhohn recunoaste in definitia pe care o da culturii primele doua parti ale definitiei pe care am propus-o noi. Zdenek Salzmann defineste cultura ca un ansamblu enorm de comportari invatate, influentate social, ce a caracterizat omenirea in intregul curs al istoriei ei10. El pune accent pe ultima parte a definitiei noastre, respectiv cultura, ca ceva transmis de la o generatie la alta. O definitie ce aproape se suprapune cu cea propusa de noi, au dat-o Alfred L. Kroeber si Clyde Kluckhohn: cultura consta din modele (pattems) explicite si implicite, ale comportarii si pentru comportare, insusite si transmise prin simboluri, constituind realizarile distincte ale grupurilor umane, inclusiv materializarea lor in produse11. Foarte multe definitii a!e culturii existente astazi sunt evident limitative, semnaland doar un aspect sau altul al continutului si extensiunii ei. Ca exemplu, il putem da pe Richard A. Barett12, care priveste cultura dintr-o perspectiva simbolica, ca un sistem de semnificatii acceptat, ce serveste ca rezervor de retele sau linii calauzitoare pentru comportarea oamenilor dintr-o societate particulara oarecare.
