|
|
|
Mijloacele de invatamant
Obiective:
Delimitarea corecta a notiunii de mijloc de invatamant
Conceperea si utilizarea corecta a notiunii de strategie didactica
Delimitarea mijloacelor de invatamint traditionale de cele moderna si implementarea corespunzatoare a celor moderne
Abilitarea studentilor in alegerea mijloacelor de invatamant corespunzatoare obiectului de invatamant
Continuturi: 1. Definirea si functiile mijloacelor de invatamant
2. Clasificarea mijloacelor de invatamant
3. Mijloacele tehnice de instruire
4. Exigente in alegerea si utilizarea mijloacelor de invatamant
1. Definirea si functiile mijloacelor de invatamant
Mijloacele de invatamant reprezinta ansamblul materialelor naturale sau realizate intentionat, care sprijina realizarea activitatilor instructiv-educative si ansamblul cerintelor pedagogice de selectare si utilizare a lor. Ele sunt o componenta a strategiilor didactice si, implicit, ale tehnologiei instruirii.
Mijloacele de invatamant detin atat valente informative, intrucat sprijina imbogatirea experientei cognitive a elevilor, cat si valente formative, intrucat ii obisnuiesc pe acestia cu utilizarea unor instrumente, dispozitive, aparate, instalatii, masini etc., contribuind la formarea si dezvoltarea unor priceperi si deprinderi (abilitati) practice si intelectuale.
Informatiile oferite de mijloacele de invatamant, tipurile de stimuli pe care acestea ii contin, contribuie la atingerea obiectivelor operationale numai cu conditia ca activitatea desfasurata de elevi sa nu constea in simpla contemplare, ci sa presupuna o invatare activa si intensa, observatie constienta si selectiva, spirit critic, exersarea operatiilor gandirii, intelegerea celor percepute, cautari, cercetari, interpretari si reflectii personale, efectuarea de generalizari manifestarea imaginatiei si a creativitatii etc.
Potentialul pedagogic pe care il detin mijloacele de invatamant permite valorificarea lor in orice forma de activitate instructiv-educativa/educationala formala sau nonformala si atingerea tuturor tipurilor de obiective fundamentale ale activitatilor didactice: comunicare/transmitere de cunostinte; descoperire de noi cunostinte; demonstrare a unor adevaruri; formare de notiuni; formare de priceperi si deprinderi (abilitati) intelectuale si/sau practice; fixare si consolidare de achizitii; recapitulare; verificare si evaluare etc.
Mijloacele de invatamant pot fi utilizate in orice etapa a activitatilor instructiv-educative, in mod frontal, pe grupe, individual sau combinat:
- la inceputul activitatii didactice - au rol de introducere in tema, de sensibilizare a elevilor, de stimulare a interesului lor, de captare si mentinere a atentiei, de creare a unei viziuni de ansamblu asupra continutului, de reactualizare a unor achizitii etc.
- pe parcursul activitatii didactice - au rol de informare, comunicare de date, explicare, ilustrare, de mentinere a atentiei elevilor etc.
- la sfarsitul activitatii didactice - au rol in realizarea sintezei cunostintelor, in fixarea si consolidarea lor, in ilustrarea, sau completarea continuturilor predate etc
Functiile mijloacelor de invatamant sunt:
Functia stimulativa (de motivatie a invatarii) - consta in dezvoltarea motivatiei interne a elevilor pentru studiu, in trezirea interesului si a curiozitatii acestora.
Functia formativ-educativa - sunt exersate capacitatile operationale ale gandirii, stimuleaza si dezvolta curiozitatea epistemica si interesele de cunoastere ale elevilor.
Functia informativa (de comunicare) - ofera in mod direct un volum de informatii.
Functia ilustrativ-demonstrativa - pot fi valorificate ca substitute ale realitatii.
Functia de investigare experimentala si de formare a abilitatilor intelectuale si practice - pot fi valorificate in actiuni de experimentare.
Functia ergonomica (de rationalizare a eforturilor profesorilor si elevilor).
Functia substitutiva - permit instruirea elevilor aflati la distante mari.
Functia de evaluare - permit aprecierea si evaluarea rezultatelor scolare.
Functia estetica - contribuie la dezvoltarea capacitatii de receptare/apreciere a frumosului.
Functia de orientare a intereselor profesionale ale elevilor - pot oferi informatii in legatura cu anumite profesiuni, insotite de imagini si, eventual, de comentarii etc.
2. Clasificarea mijloacelor de invatamant
Dupa functia pe care o indeplinesc
Mijloace de invatamant de investigare experimentala si formare a abilitatilor intelectuale si/sau practice: materiale naturale - colectii de plante, roci, substante chimice, modele (in special cele obiectuale), truse pentru elevi, dispozitive, aparate si instalatii de laborator s.a.
Mijloace de invatamant de informare: texte, manuale, carti, albume, atlase, dictionare, materiale naturale, modele, instrumente, mijloace audio-vizuale, calculatoare electronice.
Mijloace de invatamant de ilustrare si demonstrare: materiale naturale - colectii de plante, roci, substante chimice, ierbare, insectare, acvarii, terarii, modele, instrumente, dispozitive, aparate si instalatii de laborator, mijloace audio-vizuale, calculatoare electronice.
Mijloace de invatamant de rationalizare a eforturilor profesorilor si elevilor: modele, tipare, sabloane, harti de contur, stampile didactice, masini de multiplicat, computere s.a.
Mijloace de verificare si evaluare a rezultatelor scolare: fise de lucru, teste, dispozitive si aparate de examinare, calculatoare electronice, retele de calculatoare.
Dupa natura lor
Mijloace de invatamant obiectuale, respectiv obiecte concrete utilizate de profesor si de elevi numai in actiunea lor comuna.
Mijloace de invatamant obiectuale naturale: minerale, plante, animale, substante chimice, aparate, utilaje, instalatii, masini, instalatii etc.
Mijloace de invatamant obiectuale elaborate in scop didactic: tabla, truse pentru profesori si pentru elevi, modele materiale, mulaje, machete, fotografii, folii, diapozitive, diafilme, filme didactice, casete audio, casete video, dischete, CD-ROM-uri etc.
Mijloace de invatamant/materiale scrise si reprezentari grafice/figurative - contin informatii elaborate prin intermediul scrisului si desenului si deci, pot fi utilizate in absenta autorului lor sau a cadrului didactic: fise de lucru, teste, manuale, carti, modele figurative, planse, scheme, desene, figuri, harti etc.
Reprezentari simbolice: modele ideale, formule matematice, simboluri etc.
Mijloace tehnice de instruire - echipamente tehnice care redau imagini si/sau sunete, receptionate de elevi cu ajutorul analizatorului vizual si/sau auditiv.
Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire in functie de analizatorul solicitat in receptarea mesajului didactico-educativ si de aparatele si materialele suport pentru vehicularea informatiilor pe cale audio-vizuala, oferita de Miron Ionescu (2000), este o clasificare mai complexa, pe care o consideram operanta in practica educationala:
Mijloace tehnice de instruire vizuale - solicita analizatorul vizual:
Aparate: epiproiectorul (pentru materiale pe suport opac), epidiascopul (pentru epiproiectie si diaproiectie), diascolul (pentru diapozitive si diafilme), aspectomatul (pentru proiectia automata sau semiautomata a diapozitivelor), aspectarul (pentru proiectia diapozitivelor), diastarul, retroproiectorul (pentru proiectia imaginilor de pe suport transparent (celuloid), videoproiectorul (pentru proiectia imaginilor de pe casete video sau de pe calculatoare electronice), documatorul (proiector pentru citit microfilme), microscopul, camera de luat vederi si instalatia video (pentru inregistrarea si redarea pe monitoare TV a unor filme didactice).
Materiale pentru proiectia cu aparatele video: documente tiparite (litogravuri, ilustratii din carti si reviste, scheme, figuri, desene, texte), documente rare (manuscrise, pergamente, piese numismatice, stampe), corpuri opace (mostre de roci, metale, imprimari pe ceara), documente fixe proiectabile (diapozitive, diafilme, filme de 8 mm sau 16 mm, microfilme, folii pregatite pentru proiectie, casete video, compact discuri), instrumente de lucru ale profesorului (fise de lucru, sarcini de lucru), produse ale activitatii elevilor (fise de lucru, fragmente de lucrari elaborate etc.).
Mijloace tehnice de instruire audio - solicita analizatorul auditiv in receptionarea mesajului didactic: radioul, pick-up-ul, magnetofonul, casetofonul, reportofonul etc.
Mijloace tehnice de instruire audio-vizuale - solicita atat analizatorul auditiv si pe cel vizual in receptionarea mesajului didactic si fac apel, in special la tehnica video.
Mijloace tehnice de instruire bazate pe dialogul elev-masina: masini si instalatii de invatat, masini si instalatii de examinare si evaluare, calculatoare electronice (computere).
3. Mijloacele tehnice de instruire
Mijloacele tehnice de instruire reprezinta o categorie a mijloacelor de invatamant care cuprinde:
ansamblul de materiale/suporturi pe care s-a stocat informatia - discuri pentru pick-up, benzi pentru magnetofon, casete audio, casete video, dischete, compact discuri (CD-ROM), discuri DVD, discuri opto-magnetice
echipamentele tehnice - dispozitive, aparate (aparate de laborator, unele aparate audiovizuale s.a.), masini (masini de instruire, de examinare s.a.), utilaje, instalatii
echipamentele electronice - casetofoane, videocasetofoane, microscoape electronice, calculatoare electronice (computere), proiectoare multimedia
cerintele pedagogice de utilizare eficienta a acestor echipamente in procesul didactic.
Un merit deosebit al mijloacelor tehnice de instruire este faptul ca permit "vizualizarea", materializarea si studierea unor continuturi complexe, abstracte, greu sesizabile, greu accesibile sau inaccesibile perceptiei directe.
In mod eronat, se realizeaza, uneori, echivalare intre tehnologia instruirii si mijloacele tehnice de instruire, pierzandu-se din vedere faptul ca aparatura electronica, denumita in termeni tehnici hardware, nu se poate utiliza in absenta unor produse intelectuale, denumite software. Produsele software reprezinta programele de lucru fara de care computerul privit ca un simplu aparat electronic, nu ar avea nici o valoare. In pedagogie, conceptul software include si materialele intuitive prezentate elevilor o data cu utilizarea mijloacelor de invatamant (M. Ionescu, 2000).
4. Criterii de alegere si utilizare a mijloacelor de invatamant
Valorificarea eficienta a mijloacelor de invatamant presupune identificarea si studierea valentelor/valorii lor psihopedagogice, formative si informative. Insa, mijloacele de invatamant nu trebuie sa fie considerate auxiliare didactice indispensabile in toate activitatile instructiv-educative sau sa fie utilizate ca scop in sine. Ele nu pot substitui/suplini metodele traditionale sau moderne si nici prestatia didactica a elevilor sau a profesorilor. Statutul lor este de instrumente pedagogice care au menirea de a contribui la aplicarea unor strategii de instruire eficiente, de a optimiza procesul de predare-invatare si comunicarea educationala.
Eficienta mijloacelor de invatamant este conditionata de tipul de strategie didactica, de caracteristicile elementelor sale componente, precum si de caracteristicile situatiei concrete de instruire. Selectarea, imbinarea, integrarea organica si utilizarea cu maxima eficienta a mijloacelor de invatamant in activitatile didactice trebuie sa se realizeze in viziune sistemica, tinand cont de interdependentele si interconditionarile dintre elementele componente ale strategiilor de instruire, elemente care se sprijina reciproc.
Utilizarea lor eficienta nu este conditionata numai de calitatile intrinseci, de resursele lor formative si informative, ci si de metodica utilizarii lor in situatiile de instruire. In functie de obiectivul fundamental, de obiectivele operationale formulate, de natura si caracteristicile continutului stiintific vehiculat, de sistemul metodologic ales, de formele de organizare a activitatii didactice, cadrului didactic ii revine sarcina de a stabili, cu ocazia proiectarii activitatii didactice, care este scopul utilizarii mijlocului/mijloacelor de invatamant, care este functia predominanta a acestora, pe o va valorifica in activitatea instructiv-educativa. Astfel, el va stabili cu claritate care sunt informatiile pe care le va transmite, recapitula, evalua, etc., cele pe care elevii le vor deduce/descoperi, care este momentul in care se valorifica mijlocul/mijloacele de invatamant si care este durata utilizarii lui/lor etc.
Profesorul continua sa detina rolul conducator in proiectarea, organizarea, indrumarea si desfasurarea activitatilor instructiv-educative, sa intervina in mod creator in derularea procesului de invatare, de informare si formare a elevilor, sprijinind activitatea intelectuala si practica a acestora. El orienteaza si focalizeaza atentia elevilor asupra aspectelor esentiale ale continuturilor vehiculate, in functie de scopul secventei de instruire respective: identificarea anumitor elemente, legaturi, relatii cauzale, efecte etc., descrierea componentelor prezentate, interpretarea unei imagini, a unui model, descoperirea de noi cunostinte etc.
Eforturile intelectuale si practic-actionale ale elevilor sunt absolut necesare, intrucat procesul invatarii nu are loc numai pe baza operatiilor si actiunilor perceptive; este necesara prezenta reprezentarilor, exersarea gandirii, a imaginatiei, a capacitatilor creatoare etc., respectiv utilizarea efectiva a soft-urilor.
Este necesara pregatirea cadrelor didactice in metodologia utilizarii mijloacelor tehnice de instruire, cu atat mai mult cu cat experienta didactica de pana acum a demonstrat ca eficienta lor este datorata nu atat calitatii lor intrinseci, cat utilizatorilor. De asemenea, este necesara si pregatirea elevilor in vederea utilizarii mijloacelor tehnice de instruire si in vederea construirii cunoasterii si a invatarii cu ajutorul acestora. Pentru aceasta, profesorul va avea in vedere o serie de cerinte pedagogice referitoare la valorificarea mijloacelor tehnice de instruire si a mijloacelor de invatamant, in general:
Inainte de utilizarea mijloacelor de invatamant este necesar sa se pregateasca clasa de elevi in vederea receptarii si perceperii eficiente a mesajului didactico-educativ, prin:
comunicarea obiectivelor operationale
realizarea unui dialog cu elevii si reactualizarea cunostintelor care au legatura cu tema tratata
oferirea de informatii in legatura cu tema tratata (cel mai adesea precizarea ideii fundamentale transmise de mesaj)
prezentarea si/sau explicarea termenilor noi care vor fi insusiti de catre elevi
orientarea observatiei elevilor prin indicarea aspectelor pe care elevii urmeaza sa le urmareasca
prezentarea unor aspecte tehnice legate de utilizarea mijlocului de invatamant (de exemplu prezentarea pe calculatorul electronic a unor procese care decurg cu o viteza foarte mica sau foarte mare, prezentarea de imagini animate, de demonstratii experimentale, de mecanisme ale reactiilor chimice, de trucaje etc.)
formularea de intrebari la care urmeaza sa se caute raspuns in timpul perceperii mesajului didactic (pentru a obliga elevii sa fie activi si sa asimileze in mod constient informatiile, este de preferat sa se formuleze intrebari-problema si sa se creeze situatii-problema) s.a.
In timpul utilizarii mijloacelor de invatamant, pentru o receptare eficienta a mesajului didactico-educativ, este recomandabil ca profesorul sa stimuleze participarea activa a elevilor, respectiv sa se asigure conditiile interactive intre profesor, elevi si mijloacele de invatamant utilizate (M. Ionescu, V. Chis, 2001). Aceste conditii interactive presupun initierea de dialoguri profesor-elevi si elevi-elevi, de discutii de grup, in cadrul carora sa se surprinda legaturile si relatiile cauzale existente intre aspectele observate, sa se interpreteze si sa se prelucreze observatiile, sa se realizeze analize, comparatii, sinteze, generalizari, esentializari, abstractizari, sa se descopere cunostinte, sa se ofere explicatii, sa se exerseze priceperi si deprinderi intelectuale (de catre elevi), sa se desprinda concluzii etc.
Participarea activa a elevilor in activitatea didactica, formarea la acestia a unei viziuni de ansamblu asupra continuturilor studiate si sporirea eficientei procesului de invatare, impun continuarea dialogului initiat pe tot parcursul prezentarii mesajului didactico-educativ. Pentru a-l intretine, profesorul nu va realiza simple prezentari descriptive si nici nu va oferi toate explicatiile necesare, ci le va lasa si elevilor elemente de investigat si de explicat in legatura cu imaginile prezentate, oferind, daca este necesar, puncte de sprijin.
Dupa utilizarea mijloacelor de invatamant, in secventele de instruire care urmeaza, profesorul va urmari valorificarea sistemului de reprezentari, cunostinte, priceperi si deprinderi dobandite de elevi si integrarea lor in sistemul cognitiv propriu. In acest sens, el va incuraja elevii sa formuleze pareri personale, sa isi puna intrebari si intrebari-problema, sa desfasoare activitati independente, investigatii si descoperiri etc. pe marginea celor observate cu prilejul utilizarii mijloacelor de invatamant. In acelasi timp, profesorul va identifica aspectele care nu au fost sesizate de elevi sau au fost sesizate in mod gresit, confuziile pe care acestia le fac etc., va clarifica si completa unele cunostinte, va oferi explicatii, va realiza sistematizari, corelatii intre cunostinte si abilitati etc.
Posibilitatile virtuale, intrinseci ale mijloacelor de invatamant pot fi exploatate numai in secvente de instruire atent anticipate, organizate, conduse si indrumate de cadre didactice bine pregatite, care sa manifeste o atitudine creatoare in proiectarea si realizarea activitatilor instructiv-educative si care sa le pretinda si elevilor o atitudine creatoare in abordarea invatarii cu ajutorul mijloacelor de invatamant.
Sarcini de lucru:
definiti si delimitati mijloacele didactice in cadrul strategiei didactice
prezentati diferitele tipuri de mijloace didactice
prezentai categoriile moderne de mijloace didactice si diferentiatile de cele utilizate in didactica traditionala
prezentati cateva criterii de alegere a mijloacelor didactice utilizate in activitatea didactica
Bibliografie:
Ionescu, M., Bocos, M. (1998), Mijloace si suporturi tehnice in instruire si autoinstruire, in "Educatia si dinamica ei", coord. M. Ionescu, Editura Tribuna Invatamantului, Bucuresti
Ionescu, M. (2000), Mijloacele de invatamant si integrarea acestora in activitatile de instruire si autoinstruire, in "Demersuri creative in predare si invatare", Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca
Ionescu, M., Chis, V. (2001), Mijloacele de invatamant in instructia scolara si autoinstructie, in "Didactica moderna", coord. M. Ionescu, I. Radu, Editura Dacia, Cluj-Napoca
