|
|
|
Ciuperci
- Perpetuarea diferitelor specii de ciuperci se poate
face si datorita transportului pasiv al sporilor de catre
numeroasele inscte.
Ciupercile cuprind o varietate extrem de larga (peste 100.000 de specii
raspandite in toate ecosistemele), fiind incluse in mod traditional
printre vegetale.
Cantharellus cibarius -
galbiori
Morfologia ciupercilor
- Ciupercile clasice din paduri, au un picior mai
mult sau mai putin dezvoltat, cand doar cilindric, cand ingrosat sau
subtiat la baza, cateodata chiar ondulat si uneori turtit,
sau prelungit in sol cu un miceliu de lungime variabila. Suprafata
poate fi neteda, zbarcita, cu
vinisoare, striata etc.
Este important sa se observe si modul de insertie a piciorului
in palaria de deasupra lui: aceasta poate fi complet centrala,
mai mult sau mai putin excentrica, si rareori complet
laterala.
- Forma palariei variaza foarte mult; la
inceput ea este de forma globuloasa, iar la maturizarea deplina
poate fi concava sau chiar in forma de palnie.
Suprafata poate fi neteda, crapata, cu aspect lucios,
vascos, uscat sau granulat. Marginea este de regula intreaga, dar de
multe ori si sinuoasa sau lobata, cateodata cu franjuri
dantelate care atarna.
Armillaria mellea - ghebe
Cum traiesc ciupercile? Ciuperci saprofite
- Cea mai mare majoritate a ciupercilor se dezvolta pe resturile moarte
sau in descompunere ale organismelor vegetale ca: busteni putreziti,
frunzis din padure, ramuri sau scoarta de copac cazute
pe pamant, balegar de la erbivore.
Ciuperci parazite
- Aceste ciuperci traiesc pe seama unor organisme vegetale vii, in special
arborii mari, pe care se instaleaza profitand de raniri accidentale
ale acestora.
Otravirea cu
ciuperci
Printre ciuperci exista diferite specii toxice sau uneori mortale, dar
chiar si cele mai bune pentru consum pot da simptome toxice, care se
manifesta prin deranjamente stomacale, voma, dureri de cap, transpiratie
abundenta sau simptome asmatice destul de grave.
Este de mentionat ca pana si speciile considerate printre cele
mai bune de consum, ca hribii sau champignon, daca sunt culese prea tarziu
sau daca sunt atacate de paraziti, ori au degerat, pot contine
substante toxice asemanatoare celor care se formeaza in
carnea in curs de putrezire.
Exista numeroase specii de ciuperci, care atunci cand sunt crude, au un
oarecare grad de toxicitate, dupa o fierbere mai mult sau mai putin
indelungata devin total inofensive si foarte bune de mancat.
Numeroase specii de ciuperci produc toxine rezistente la caldura, pe
care nici macare firberea foarte indelungata nu reuseste
sa le distruga, provocind astfel otraviri foarte grave sau chiar
moarte.
Boletus satanas - hrib tiganesc
