Conceptul de turism rural

Conceptul de turism rural

In studiul "Rural tourism and Rural Development", 1992, Keane and alii ofera un numar de incursiuni in definirea turismului rural, recunoscand ca exista o varietate de termeni care descriu activitatile turistice din ariile rurale: agroturism, turism la ferma, turism rural, soft turism, turism alternativ si multi alti termeni cu incarcatura diferita de la o tara la alta.

Keane subliniaza de asemenea ca este dificil de evitat o parte din aceasta confuzie legata de etichete si definitii deoarece termenul de turism rural a fost adoptat de catre CE pentru a desemna intreaga activitate de turism din aria rurala.

Ca urmare, la prima vedere definirea turismului rural ar reprezenta o chestiune simpla: este turismul care se desfasoara in mediul rural. Dar aceasta definitie simpla nu este tocmai adecvata, deoarece este dificil de conceput o definitie complexa a turismului rural care sa se aplice in toate contextele[1]:

- ariile rurale sunt dificil de definit. Criteriile de delimitare a spatiului rural difera de la o natiune la alta, asa cum am vazut mai inainte;

- nu toate formele de turism care se desfasoara in spatiul rural sunt strict "rurale"; ele pot fi "urbane" ca forma, dar se pot desfasura in mediul rural;

- turismul este un concept urban; majoritatea turistilor locuiesc in mediul urban si incurajeaza schimbarile economice si culturale, determinand o anumita influenta urbanistica;

- exista diferite forme ale turismului rural in diferite regiuni: turismul la ferma in multe regiuni din Germania si Austria si, mai rar, in Statele Unite si Canada; in Franta, self-catering cottage sau gites rurales - reprezinta componentele principale ale turismului rural

- tendinta de diminuare a distinctiei clare dintre urban si rural datorita suburbanizarii, dezvoltarii caselor de vacanta;

- turismul rural este o activitate complexa, cu multe fatete: acesta cuprinde agroturismul, ca principala componenta (adica vacanta bazata pe activitatile din ferma, din jurul fermei) dar include de asemenea vacantele orientate catre natura (ecoturism), plimbari, escaladari, hipism, aventura, sport, vanatoare si pescuit, calatorii educationale, turism pentru arta si traditii, turism etnic etc.

Avand in vedere toate aceste consideratiuni, Bernard Lane[2] considera turismul rural in forma sa pura ca fiind turismul:

1.     Localizat in ariile rurale;

2.     Rural din punct de vedere functional, adica construit pe baza caracteristicilor speciale ale intreprinderilor rurale de mici dimensiuni, a deschiderii spatiale, a contactului cu natura, traditia, cu practicile si societatea traditionala;

3.     Rural din punct de vedere al dimensiunii si deci, de dimensiune mica;

4.     Traditional in caracter, functionand in stransa conexiune cu familiile locale;

5.     Referinta complexa a mediului, economiei, istoriei rurale.

Alti autori (Grouleau, 1994) apreciaza turismul in mediul rural ca fiind un vector al dezvoltarii locale atata timp cat acesta este controlat de actori sociali ce considera comunitatea locali ca fiind beneficiara avantajelor generale. Pentru aceasta, considera autorul, turismul in mediul rural trebuie sa fie constituit local si gestionat de catre rezidenti adica acesta ar trebui sa fie local din punct de vedere a 5 aspecte:

initiativa locala;

management local ;

impact local;

geografia locala;

cultura locala.

Din aceasta noua perspectiva, dezvoltarea turismului in mediul rural, pe baza importului de programe si resurse, nu constituie o strategie corespunzatoare de promovare a dezvoltarii locale.

Alte caracteristici tipice ale turismului rural se pot surprinde din analiza comparativa a acestuia cu turismul de tip urban, pe baza unei liste a trasaturilor definitorii stabilite de OCDE (Paris, 1994).

Analiza comparativa a turismului de tip urban versus rural

Sursa: OCDE, 1994

Putine arii vor afisa insa toate aceste caracteristici ale turismului rural. Multe dintre ele pot chiar prezenta anumite trasaturi "urbane": multe arii sunt in proces de dezvoltare catre dimensiuni mai mari, catre statiuni de tip urban. Acelasi concept al continuitatii, al evolutiei ce caracterizeaza ariile rurale este prezent si in privinta trasaturilor turismului rural. Acesta este  foarte util, permitand planificatorilor sa recunoasca un anumit trend, sa-l regularizeze sau sa prevada infrastructura necesara. Trebuie insa specificat ca strategiile de implementare si dezvoltare a turismului rural trebuie, in general, sa aiba ca obiectiv conservarea ruralitatii ca o importanta resursa.

Literatura in domeniu prezinta, asa cum am aratat mai sus, o larga varietate de concepte in privinta turismului in mediul rural si care, in anumite privinte, evidentiaza variatele sale posibilitati. De o maniera generala, turismul in mediul rural cuprinde: agroturismul, ecoturismul, turismul de afaceri, turismul destinat tinerilor, turismul social, turismul sportiv, turism in scopul imbunatatirii sanatatii etc.

Indiferent insa de activitatile turistice predominante, turismul in mediul rural ar trebui sa se incadreze astazi intr-un model ce reconciliaza doua obiective, potential conflictuale: dezvoltarea economica a mediului rural si prezervarea resurselor naturale locale.

In acest sens, agroturismul prezinta veritabile atu-uri: Acesta furnizeaza o cantitate relativ scazuta de produse turistice dar care sunt veritabile si reprezentative teritorial, evitand efectele distructive ale turismului de masa.