INZESTRARE MUZICALA A COPIILOR - ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII

1. OBIECTIVELE, IPOTEZA SI METODELE DE CERCETARE

In educatia muzicala a scolarilor trebuie sa se tina seama de faptul ca muzica este, in primul rand, obiect al sensibilitatii copiilor si in al doilea rand este obiect al activitatii sale intelectuale de invatare, punandu-se accent pe formarea si adancirea experientei muzicale directe, pe trairea ei, pe imbogatirea si aprofundarea impresiilor, a emotiilor, pe dezvoltarea interesului pentru acest domeniu al artei. Inainte de a putea explica si intelege muzica, trebuie asimilata o mare bogatie de impresii si trairi afective intense care sa constituie, ulterior, o baza solida pentru abordarea teoretica a fenomenului artistic.

Pornind de la receptivitatea, aproape generala, a copiilor fata de lumea sunetelor, educatorul are sarcina de a cultiva auzul muzical al acestora.

Obiectivele lucrarii:

Identificarea diferitelor elemente de limbaj muzical in cadrul auditiilor;

Recunoasterea prin auditie a cantecelor de diferite genuri (cantece de scoala, de mars, de joc, de copii, patriotice, de leagan, populare, a lucrarilor instrumentale);

Ipoteza:

Presupunand ca auditia muzicala este una din activitatile specifice, fundamentale de formare, dezvoltare si consolidare a deprinderilor elevilor de a asculta o piesa muzicala si de a recepta si intelege continutul muzicii, vom determina toate fenomenele gandirii logice a copiilor cu privire la perceperea elementelor sonore prin activitati de clasa si extrascolare.

Metodele de cercetare

Metoda observarii independente se refera la indrumarea elevilor spre audierea independenta a unor emisiuni radiofonice muzicale, spre vizionarea unor filme sau spectacole muzicale, eventual participarea la concerte corale sau simfonice, organizarea unor auditii muzicale in afara scolii, adica integrarea vietii muzicale in activitatea extrascolara si independenta a elevilor.

Experimentul pedagogic declanseaza o actiune educationala noua sau originala, diferita de cea obisnuita. Rezultatele acestei situatii nou creata prin introducerea unei modificari in starea naturala va permite inregistrarea si prelucrarea rezultatelor pentru a demonstra eficienta lor educativa.

Metoda testelor. Testul supune subiectul la o anumita proba, il pune sa faca ceva anume, sa realizeze un comportament si de cele mai multe ori nu i se solicita sa-si aprecieze performantele. De aceea testele au o mare precizie si valabilitate.

Prin metoda testelor, folosind probe ritmice, melodice si de memorie muzicala, s-a inregistrat existenta sau lipsa unor inclinatii mozicale, precum si nivelul de evolutie, in plan receptiv, ca urmare a experimentului desfasurat.

Esantionul este format din:

grupa experimentala, alcatuita din 25 de elevi, dintre care 16 fete si 9 baieti;

grupa martor, alcatuita tot din 25 de elevi, dintre care 14 fete si 11 baieti.

In cadrul grupei experimentale s-a actionat cu factorul experimental conform ipotezei cercetarii.

Esantionul grupei martor a fost folosit pentru compararea rezultatelor si evidentierea factorului experimental.

2. CUNOASTEREA GRADULUI DE INZESTRARE MUZICALA A COPIILOR

2.1. TESTE INITIALE PRIVIND STADIUL DEZVOLTARII MUZICALE A ELEVILOR

Pentru a le educa interesul pentru auditia muzicala si pentru a le putea dezvolta gustul estetic prin muzica, a trebuit sa aflu stadiul dezvoltarii muzicale a fiecarui copil si abia dupa aceea sa aplic experimental o metodologie in urma careia sa obtin rezultatul scontat. In realizarea acestui obiectiv, am folosit grupa experimentala si grupa martor ca esantion de control, unde activitatile de educatie muzicala s-au desfasurat in mod clasic, traditional.

In cadrul testarii initiale am pornit de la urmatoarele obiective de referinta:

recunoasterea sunetelor de inaltimi diferite;

recunoasterea timbrurilor muzicale;

intonarea corecta a unei linii melodice;

marcarea ritmului din cantece.

Obiective operationale:

O₁ - sa intoneze corect 3-4 sunete muzicale dupa propunator;

O₂ - sa interpreteze linia melodica insotita de text a fragmentului audiat, dintr-un cantec cunoscut;

O₃ - sa reproduca din memorie un exercitiu melodic prezentat de propunator;

O₄ - sa marcheze prin batai din palme fiecare silaba dintr-un fragment de cantec;

O₅ - sa precizeze denumirea instrumentului muzical prezentat.

Itemi:

I₁ - Intoneaza sunetele pe care le auzi! (1p)

I₂ - Precizeaza inaltimea lor! (1p)

I₃ - Canta un fragment din cantecul "Iepurasul"! (2p)

I₄ - Canta dupa mine! (2p)

I₅ - Marcheaza, prin batai din palme, ritmul urmatorului fragment muzical! (2p)

I₆ - Precizeaza instrumentul muzical pe care il auzi! (2p)

Materiale muzicale pentru:

I₁ a) b) c) d)

I₃           Fragmente din cantece studiate de copii: VEZI ANEXA 1

I₄           Exemple muzicale de tipul:

a) b) c) d)

I₅           Fragmente din cantecele:

"La padure", din folclorul copiilor

"Copacelul", de C. Meres

"Voinicii", de N. Ionescu

"Randunica", de I. D. Vicol

"Vulpea si gasca", melodie germana.

I₆ Fragmente muzicale interpretate la pian, vioara, trompeta, fluier, tambal, nai.

Descriptori de performanta

Foarte bine (9 - 10)

I₁ - intoneaza corect grupurile de sunete;

I₂ - recunoaste sunetele inalte, joase, medii;

I₃ - intoneaza cu usurinta fragmentele muzicale, fara ezitari;

I₄ - reproduce corect din memorie exercitiile muzicale;

I₅ - marcheaza fiecare silaba a cantecului prin batai usoare;

I₆ - recunoaste toate instrumentele prezentate.

Bine (7 - 8)

rezolva sarcinile cu sprijin la 3-4 itemi

Suficient (5 - 6)

rezolva sarcinile cu sprijin permanent

Insuficient (0 - 4)

executa si recunoaste cu foarte multa dificultate.

Acesti descriptori de performanta au inlesnit stabilirea a patru niveluri de apreciere, sporind gradul de obiectivitate.

Au rezultat urmatoarele aprecieri exprimate in punctaje:

Grupa experimentala

Tabel sintetic

LEGENDA: FB (9-10) - 10 elevi

B (7-8) - 8 elevi

S (5-6) - 5 elevi

I (0-4) - 2 elevi

Grupa martor

Tabel sintetic

LEGENDA: FB (9-10) - 9 elevi

B (7-8) - 10 elevi

S (5-6) - 4 elevi

I (0-4) - 2 elevi

Analiza rezultatelor si interpretarea lor

In urma aplicarii pretestului si studiind datele obtinute, am observat cateva aspecte semnificative cu privire la nivelul de dezvoltare muzicala a elevilor. Orientandu-ma dupa valorile procentuale, am constatat ca nu este o mare diferenta intre esantionul experimental si cel martor. Corespunzator calificativului FOARTE BINE, se observa un usor avantaj al grupei experimentale. Mai bine de o treime dintre subiecti au un auz fiziologic normal, receptioneaza intocmai informatiile primite, interpreteaza corect fragmentele muzicale propuse, au simtul ritmic si memoria muzicala bine dezvoltate. Intr-un cuvant, stapanesc temeinic notiunile si deprinderile muzicale.

Intr-un procent de 8 %, atat asupra grupei experimentale, cat si asupra grupei martor trebuie actionat corectiv pentru apropierea lor de muzica, auditia fiind o cale in sensibilizarea acestor copii, precum si participarea activa la activitatile muzicale dupa posibilitatile lor.

Carentele provin din:

insuficienta dezvoltare a auzului muzical;

timiditate excesiva, blocaj;

lipsa unor cunostinte minime si a unor deprinderi muzicale de la gradinita;

slaba dezvoltare a vocii (emisie, respiratie, dictie defectuoasa).

2.2. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ABORDAREA AUDITIEI IN ACTIVITATILE MUZICALE DIN CLASA SI IN ACTIVITATILE EXTRASCOLARE

2.2.1. POSIBILITATI DE RECEPTARE A MUZICII IN FAMILIE

Muzica are un rol hotarator in educatia estetica a copiilor, dar pentru aceasta trebuie sa o asculte, sa o simta, sa o inteleaga, sa o traiasca si sa o practice fiecare dupa posibilitatile sale. Numai asa se va forma viitorul auditoriu capabil sa aprecieze valorile artei nationale si universale.

Scoala continua activitatea educativa inceputa in familie. Familia inseamna prima scoala a sensibilitatii, a primelor emotii, ea il invata pe copil sa inteleaga si sa-si insuseasca valorile morale, estetice, intelectuale.

Grija pentru pregatirea copiilor o au nu numai parintii, ci si cadrul didactic care isi da seama de necesitatea si exigentele vietii moderne si, spre deosebire de multi parinti, dispune de calificarea necesara pentru educarea copiilor, deoarece astazi nici un aspect al educatiei nu trebuie neglijat.

Cadrul didactic este acela care trebuie sa se ocupe nu numai de munca didactica, ci sa se considere si sa actioneze si ca cercetator metodic impreuna cu copiii lui. Aceasta pentru ca, o data cu inceperea scolii, apar dificultati in procesul instructiv-educativ din cauza lipsei de omogenizare, situatie care se estompeaza pe parcurs. Sursele diversitatii pronuntate a copiilor constau in modalitatea si calitatea educatiei in familie. Acest aspect este valabil pentru intreg procesul instructiv-educativ dar se preteaza in mod special la activitatea muzicala, unde capacitatea inegala a copiilor de a percepe si reda muzica este evidenta.

Pentru a trece mai usor peste aceste dificultati de inceput este necesara o cunoastere concreta a conditiilor de viata ale copiilor si mai ales a posibilitatilor de receptare a muzicii in familie. Pentru aceasta am realizat un chestionar cumulat la cele doua grupe.

CHESTIONAR

1.   Ce aparatura posedati?

2.   Ascultati muzica?

la scoala

in familie

3.   Ce genuri de muzica ascultati?

4.   Ce programe radio preferati?

5.   Ce emisiuni de televiziune urmariti?

Primul punct al chestionarului s-a referit la inzestrarea cu aparatura a familiei. Familiile din care provin copiii dispun de:

Inzestrarea familiei cu aparatura audio-video constituie pentru dezvoltarea copilului o conditie care se cere comentata. Raspandirea mijloacelor de comunicare in masa implica procedee de educatie cu privire la utilizarea lor judicioasa, atat in regimul zilnic al copiilor, cat si cu privire la continutul programelor, al preferintelor sale.

Al doilea punct se refera la copiii care asculta muzica la scoala sau in familie. Procentajul este urmatorul:

Al treilea punct a cuprins preferintele muzicale ale copiilor.

De remarcat este faptul ca, acolo unde parintii sunt atrasi de muzica simfonica si copiii fac pasi timizi spre intelegerea acestui gen de muzica.

Urmatorul punct cuprinde programele radio preferate. Din analiza datelor am ajuns la concluzia ca toti care poseda aparat radio, asculta muzica. Din pacate, audierea acesteia serveste doar ca fundal pentru alte preocupari. Unii subiecti au motivat ca pe fondul muzical pot lucra mai cu spor. Este adevarat ca muzica este stimulativa, dar intelegerea ei, adesea sufera.

Al patrulea punct se refera la emisiunile de televiziune cale mai urmarite, iar procentajul este urmatorul:

2.2.2. METODOLOGIA AUDIERII MUZICII

"Procedeul didactic intrebuintat de pedagog depinde de modul in care el concepe natura psihologica a cunostintei care se cere insusita." (Hans Aebli)

In cercetare am urmarit realizarea unor obiective prin care sa dezvolt gustul estetic, sa atrag atentia copiilor spre activitatile muzicale extrascolare, sa valorific repertoriul de cantece prin interpretare si audiere:

formarea capacitatii de a audia muzica:

formarea deprinderilor de analiza structurala si depistare a elementelor de limbaj muzical;

imbogatirea repertoriului de cantece;

memorarea unor teme accesibile din creatia muzicala culta.

O prima sarcina a reprezentat-o studierea programelor scolare si a culegerilor de cantece pentru stabilirea cerintelor comune legate de desfasurarea activitatilor muzicale, in care auditia sa fie cat mai mult frecventa.

Nu am neglijat nici posibilitatile de abordare interdisciplinara, in care un cantec sau o auditie sporesc gradul de receptivitate.

Pentru ca eficienta audierii sa fie pe deplin valorificata, activitatea in sine necesita o pregatire suplimentara a invatatorului pentru auitie, constand in informarea (documentarea) atat in domeniul artei muzicale, cat si in alte specialitati, pentru a stabili corelatiile necesare, pregatirea conditiilor necesare desfasurarii auditiilor muzicale (verificarea locului unde se va desfasuara auditia, a aparatelor, a discurilor, a casetelor etc.), selectarea materialului de audiat in functie de criteriile accesibilitatii, a valorii educative si estetice si concordantei cu tema lectiei, antrenarea copiilor in conversatii pregatitoare pentru intelegerea pieselor muzicale, crearea linistii exterioare si interioare care este o conditie hotaratoare in realizarea ascultarii, interventia pe parcursul ascultarii, cand este cazul, cu anumite precizari a unor motive muzicale, fara a stirbi continuitatea ascultarii, reluarea anumitor fragmente caracteristice pentru a fi reascultate in cazul cand acest lucru este util, audierea integrala a pieselor muzicale mai lungi la clasele III-IV, pentru a le da copiilor imaginea de ansamblu.

Audierea trebuie sa capete o importanta in lectia de muzica, chiar in cazul cand in scopul ei se prevedea invatarea unor exemple muzicale in mod practic, prin cantare. Ea trebuie inclusa intre activitatile componente ale fiecarei lectii si pentru ca intr-o lectie nu avem timp sa invatam decat unul sau doua exemple muzicale in legatura cu subiectul ei, desi numarul acestora este mult mai mare.

Incluzand audierea ca activitate componenta a fiecarei lectii, o facem si cu gandul de a inlocui unele aspecte teoretice prin audiere, adica printr-o activitate specifica muzicii.

Fiind in directa legatura cu subiectul lectiei, auditia de acest fel va cuprinde doua-trei lucrari ce contin aceeasi problema muzicala pe care au invatat-o elevii in ora respectiva.

Lucrarile alese pentru audiere vor fi prezentate cat se poate de scurt pentru a avea timp sa le ascultam. In aceasta prezentare vom include titlul lucrarii, compozitorul, interpretii, autorul textului.

Lucrarile pentru aceste auditii vor fi alese in concordanta cu subiectul lectiei si in special despre valoarea estetica si dupa accesibilitatea lor pentru elevi.

Durata acestui tip de auditie poate fi de circa 5 minute, putand prelungi acest timp daca am terminat mai devreme celelalte activitati din lectie.

Structura activitatii de auditie muzicala

1.     Activitati introductive

asigurarea disciplinei;

crearea cadrului necesar desfasurarii auditiei;

captarea atentiei copiilor prin: povestire, tablou, portret, conversatie etc.

2.     Desfasurarea auditiei

anuntarea titlului lucrarii, a autorului si a interpretilor;

informatii succinte si relevante despre autor si opera;

jalonarea unor aspecte ce trebuie urmarite;

audierea lucrarii;

3.     Comentarea auditiei

conversatie privind caracterul piesei, destinatia, structura ei etc.;

exprimarea propriilor impresii declansate de muzica audiata;

4.     Reluarea auditiei

reaudierea unor fragmente caracteristice sau a intregii piese;

5.     Incheierea activitatii

recomandari de lecturi suplimentare si auditii radiofonice;

concluzii.

Auditia muzicala este metoda prin care se formeaza deprinderea evilor de a asculta o piesa muzicala si de a intelege in general muzica, pe calea dezvoltarii receptivitatii muzicale.

Educatia auditiva - deprinderea de-a asculta - porneste de la linistea totala. Copiii trebuie sa descopere ei insisi ce inseamna liniste, realizand progresiv o relaxare totala, de destindere si receptivitate. Exercitiile de relaxare pot imbraca diferite forme. La cei mici o poveste scurta, spusa cu voce calma, trezeste in modul cel mai direct interesul auditiv al copiilor, pregatindu-le atentia auditiva pentru tot ceea ce intentionam sa le adresam. Este bine de stiut, de asemenea, ca lectia de tacere este o modalitate deosebit de eficienta, care ascute atentia auditiva si trezeste curiozitatea intelectuala pentru descoperirea faptelor sonore, copiii calmandu-se si dezvoltandu-si gustul pentru liniste. Odata realizata linistea, se poate cere copiilor sa asculte. Un sunet prelungit, pierdut ca un ecou, sustine continuitatea atentiei auditive.

In profunda liniste, am cerut copiilor sa asculte un cuvant mai intai vorbit, apoi cantat si sa spuna care le place mai mult, ce impresie le face cuvantul cantat, spre deosebire de cel vorbit. Se repeta apoi exercitiul de ascultare asupra unei scurte propozitii, mai intai recitate si apoi cantate.

Exemplu:

Hai, sa can - tam

Este momentul prielnic in care elevii isi formeaza deprinderea de a asculta si apoi de a canta. In general copii au tendinta sa deschida gura o data cu propunatorul, mormaind fara sa auda sau sa inteleaga linia melodica a cantecului. Aceasta tendinta daunatoare trebuie sa fie corectata, oprind copiii sa cante inainte de a asculta si a memoriza cantecul ascultat.

Pentru inceput, copiii vor fi pusi sa asculte cantece formate dintr-un singur rand melodic.

Exemplu:

Cal - da - ru - sa pli - na

Hai - dem in gra - di - na

Treptat se merge catre ascultarea unor cantece mai complexe, care urmeaza sa fie invatate prin ascultare, alternativ cu cantarea, reproducand linia melodica cu mai multa claritate si precizie in intonatie.

Copiii, chiar din aceasta faza pot face analiza structurala a cantecului prin ascultare, urmarind fiecare rand melodic, asociat cu versurile poetice. Se cere copiilor sa asculte si sa spuna cate randuri melodice are cantecul, daca seamana randurile melodice unul cu altul, daca difera, daca semana partial sau total, care randuri seamana si care se deosebesc.

Exemplu:

Ie - pu - ras, dra - ga - las, A fu - git de pe i - mas

Si s-a dus co - lo sus, Intr-o tu - fa s-a as - cuns

Randul I seamana cu randul al III-lea (au aceeasi melodie). Pentru a ne convinge sa le cantam pe silaba la. In schimb randul al II-lea nu seamana cu randul al IV-lea.

Treptat se trece la cantece mai complexe, alcatuite din doua parti, in forma A-B, adica A = cuplet si B = refren, sau din trei parti A-B-A.

Am dat spre analizare cantecul "Capra cu trei iezi" si am cerut sa arate din cate randuri este alcatuit acesta. Plecand de la atmosfera de liniste si calm putem asculta cantece sau muzica instrumentala descriptiva, in care se aud eventuale onomatopee sau efecte sonore care redau anumite fenomene din natura (ciripit de pasarele, murmur de izvor, fosnetul copacilor, vuietul marii, bataia vantului, tunetul ce vesteste furtuna, etc). Alteori plecand tot de la liniste, ascultam o muzica in care se spune o poveste sau care doar acompaniaza o poveste, muzica ce sugereaza stare de veselie sau de tristete. In mod treptat se va propune spre ascultare o muzica in care copiii se deprind sa deosebeasca timbrurile instrumentelor, asociindu-le cu diferite personaje sau stari sufletesti. Vioara: dulce luminoasa, plina de gingasie; violoncelul: cald, barbatesc si viguros; trompeta: guraliva si entuziasta; harpa: picurand margaritare; contrabasul: mormaind ca ursul; fagotul: povestind ca bunicul, etc.

In momente de profunda liniste cerem elevilor sa asculte sunete de aceeasi inaltime si de inaltimi diferite, sub forma de numaratori melodice: ascultati si spuneti cum se aud cifrele pe care le cant (urca, coboara sau sta pe loc?).

1 2 3 4 5(stau pe loc)

Cantati si aratati cu mana cum stau pe loc.

Dar acum?

1

2

3

4

5(coboara pe scara)

Cantati si aratati cu mana cum coboara.

Dar acum?

5(urca pe scara)

4

3

2

1

Cantati si aratati cu mana cum urca.

Treptat, auzul elevilor, in profunda liniste, reuseste sa distinga relatiile de inaltime dintre sunete, pregatindu-se sa perceapa intonatia sunetelor, asociata cu denumirea lor uzuala. Pentru aceasta cantam:

Pe masura ce deprinderea de ascultare se formeaza tot mai mult, sfera de cuprindere a ascultarii se largeste, imbracand forma auditiilor muzicale. De la cele mai mici varste, auditiile muzicale cuceresc interesul elevilor, daca in prealabil exista deprinderi de ascultare constienta si daca ascultarea este consecvent realizata, prin material muzical adecvat, care retine atentia auditiva a copiilor si le dezvolta placerea estetica de a asculta.

Auditiile in cercul muzical al elevilor

Cercul muzical al elevilor este bine sa fie organizat pe grupuri de clase respectand astfel capacitatea de intelegere a elevilor si pregatirea lor muzicala.

Principala activitate din cadrul cercului muzical al elevilor trebuie sa fie audierea unor lucrari frumoase si accesibile. Pe langa aceasta, cercul muzical mai poate fi un bun ajutor pentru profesorul de muzica si in organizarea si realizarea auditiilor in cadrul scolii, in pregatirea si realizarea unor serbari, concursuri, etc.

Tinand seama de capacitatea de intelegere a elevilor din cercul muzical, consideram ca muzica ce va fi audiata in cadrul fiecarui cerc trebuie oranduita astfel: la clasele I-IV vom folosi muzica cu text, pentru ca intelegerea acestei arte sa fie usurata de asocierea ei cu textul respectiv. Aici se include cantece usoare, cu subiecte din natura si din viata copiilor, de factura omofona, apoi cu o melodie acompaniata vocal sau instrumental. Dupa aceea se va trece la lucrari pe doua-patru voci, in care melodia trebuie sa fie evidenta pe tot parcursul lucrarii, chiar daca nu se afla numai la vocea I. Intr-o faza mai avansata a pregatirii muzicale la aceste clase, se vor audia si canoane la doua voci, ceea ce constituie o buna pregatire pentru intelegerea lucrarilor polifonice.

Prin auditie copilul se dezvolta muzical observand linia melodica, reproducand-o, o memoreaza pe un timp indelungat, asociaza marcarea ritmului prin batai din palme sau utilizand instrumente simple, executa miscari corporale ordonate, intoneaza sincronizat in grup, invata elemente de dirijat intuitiv, capata expresivitate in interpretare prin sesizarea nuantelor si tempourilor, se familiarizeaza cu marea muzica, devine receptiv la fondul muzical prezent in desene animate, diferite spectacole de teatru pentru copii.

Bazandu-ma pe existenta stransei relatii intre imaginea auditiva complexa si cea vizuala verbalizata in procesul perceperii si intelegerii fenomenului muzical la varsta scolara mica, am introdus in vocabularul copiilor termenii de tempo - repede, vioi, rar, potrivit - care au fost invatati de catre copii prin practicarea si observarea directa a cantecelor.

Cantecele si jocurile muzicale sunt mijloace de realizare predominante in activitatea didactica. Fiecare dintre ele poseda un ritm propriu care se insuseste concomitent cu linia melodica.

Activitatile de consolidare a cantecelor si jocurilor muzicale le-am completat si imbogatit cu diferite activitati ritmice, cum ar fi: recitarea ritmica a textului cantecelor, constand in recitarea cu respectarea duratei fiecarei silabe a textului. Ritmizarea textului am folosit-o atat pentru dezvoltarea simtului ritmic in perioada prenotatiei, cat si pentru dezvoltarea dictiei copiilor si pentru constientizarea textului.

Ritmizarea am realizat-o pe strofe, luand rand pe rand, o singura data, cate un vers sau doua, aparand mai ales pe consoane. Pentru a sesiza corect valorile de patrime, am folosit un tempo moderat, iar pentru optimi unul mai miscat.

Pe valori de patrimi

Toamna

de N.Buicliu

Ploa - ia ca - de ne-n - ce - tat,

Toam-na s-a in - tors insat

Pe valori de optimi

Porumbita

Po - rum - bi - ta, tu dra - gu - ta,

Ful - gi - so - rii, o - chi - so - rii

Un - de-ti speli tu oa - re

Al - be - le-a - ri - pioa - re?

Asocierea unor miscari sugerate de textul cantecelor au adus atractivitate actului interpretativ, constituind totodata un mijloc de manifestare a simtului ritmic:

Leaganul copiilor

Cantec de leagan

de N.Lungu

Na - ni, na - ni, pu - iul ma - mii

Pentru marcarea ritmului in cantece am utilizat diferite modalitati pentru batutul fiecarei durate din cantec si respectiv pe fiecare silaba prinuntata, concomitent cu cantarea, marcand succesiunea mai rapida a optimilor si respectiv, mai rara a patrimilor.

Folosind structuri ritmice din folclorul copiilor, acestea au avut ca scop dezvoltarea simtului ritmic, a capacitatii de perceptie si redare a diferentelor de durata dintre sunete, ca si cultivarea memoriei muzicale. Am urmarit prin jocuri realizarea simtului ritmic prin apelul la miscari simple, care insotesc executia.

Ci - ne-i pe ca - ra - re Si are in spinare

X X XX Un ghem plin de ace

E-un arici, da-i pace!

Educarea auzului melodic si formarea deprinderilor necesare redarii si receptarii elementelor melodice au la baza perceperea raporturilor de inaltime dintre sunete. Cel mai important mijloc de formare a deprinderilor melodice este intonarea de cantece. Daca in primii ani de educatie muzicala copiii canta liniile melodice ale cantecelor intonand raporturile intervalice prin imitatie, o data cu intrarea copiilor in scoala invatatorul trebuie sa formeze la elevi si capacitatea de a asculta atent si constient derularea fluxului melodic, de a percepe si reda constient raporturile de inaltime dintre sunete.

Formarea si dezvoltarea memoriei muzicale

Memoria muzicala este legata de recunoasterea si reproducerea inaltimii sunetelor si ulterior a functiilor tonale, de diferentierea celor mai variate nuante de intensitate, care subliniaza expresivitatea muzicii, de conservarea si reactualizarea timbrului. Memoria muzicala implica si conservarea si activarea elementelor constitutive ale muzicii (ritm, metru, masura, miscare) si a elementelor calitative ale acesteia: melodie, armonie, ritm etc.

Memoria muzicala de reproducere se caracterizeaza prin posibilitatea activarii independente a unei succesiuni ritmico-melodice. Se dezvolta, pe de o parte, in cadrul cantarii corale, a exercitiului de cultura vocala si a exercitiilor de solfegiere si dictare, cat si in cadrul auditiei muzicale, pe de alta parte.

In dezvoltarea muzicala a copiilor am folosit diferite metode pentru a-i atrage la activitate: prezentarea pe viu a unor instrumente, a unor spectacole accesibile privind orchestra simfonica, prezentarea de portrete ale compozitorilor asociate cu audierea unor fragmente muzicale.

Jocul didactic muzical reprezinta "o activitate fizica si / sau intelectuala repetitiva, de reconstructie dinamica a acesteia, in care participantii (jucatorii) isi asuma o responsabilitate (provenita din atribuirea rolurilor) intr-un context de traire de spectacol, context care are ca subiect esentializat intr-un titlu si in care se gusta placerea unui act liber, neimpus" (Munteanu Gabriela, "Metodica educatiei muzicale in gimnaziu si liceu", Ed. Sigma Primex, Bucuresti, 1999, p. 65).

In aprecierea cunostintelor am folosit diferite instrumente de evaluare, cum ar fi:

Completati urmatoarele propozitii:

"Orchestra este formata din ..........."

"Flautul este un instrument de ..........."

"Vioara este un instrument de ............"

Gaseste corespondenta!

Enescu                            "Mica serenada"

Vivaldi                             "Anotimpurile"

Mozart                            "Rapsodia romana"

Beethoven                     "Pastorala"

Marcati cu x raspunsurile corecte:

Ascultati cu atentie urmatorul cantec si stabiliti!

a) Mersul melodic este suitor

coborator

linear

b) Cantecul este interpretat                        rar

repede

potrivit

c) Nuanta este                                   tare

incet

potrivit

In cadrul auditiilor muzicale copiii au fost solicitati sa recunoasca anumite elemente muzicale legate de masuri, nuante sau tempouri, ritmuri specifice unor dansuri populare etc. Auditiile muzicale au permis elevilor sa participe constient si activ, depunand efort tot mai mare pentru descoperirea elementului nou, au facut posibila asimilarea imediata a explicatiilor. Prin auditiile muzicale, posibilitatile de dezvoltare si asimilare a problemelor creatiei muzicale au fost pe deplin asigurate. Elevii sunt capabili sa enunte date despre cantecele invatate si despre lucrarile audiate, manifestand preferinte muzicale sustinandu-le cu argumente, pot exprima impresii declansate de audierea unei lucrari muzicale, folosind un limbaj adecvat.

2.2. REPERTORIUL DE CANTECE SI PIESE INSTRUMENTALE

NECESARE AUDITIEI

"Ceea ce compun, nu este altceva decat omul cu toate sentimentele toate gandurile, bucuriile si durerile sale."

Gustav Mahler

".Muzica trebuie sa fie scanteia ce aprinde focul in spiritul omenesc.", spunea Ludwig van Beethoven.

Iata un gand care reflecta nu numai spiritul umanist al marilor creatori, ci si vocatia umanista a muzicii. De-a lungul veacurilor muzica, marea muzica a avut intotdeauna ca valoare suprema omul, a fost de la inceputurile ei si pana astazi un instrument de formare a omului si a personalitatii umane.

Intre o opera literara si o compozitie muzicala exista un raport intre continut si forma. Nu o data s-a spus ca ambele notiuni merg mana in mana, se conditioneaza reciproc, neputand exista una fara cealalta. Asadar, "materia sonora" inchegata intr-un anumit intreg, purtatoare a unui mesaj artistic emotional, reprezinta o unitate care echivaleaza cu forma muzicala. In cantecele pentru copii, fiecarui motiv muzical ii corespunde un vers literar. Cantecele simple sunt formate dintr-un singur motiv, cantandu-se mai multe versuri poetice. De exemplu: "Melc, melc, codobelc", "Ariciul", "Fluturas, fluturas". Mai multe motive dau nastere unei alcatuiri muzicale cu sens expresiv mai larg numita propozitie muzicala, iar mai multe propozitii formeaza fraza muzicala, iar frazele muzicale formeaza o compozitie muzicala, mai mica sau mai mare ca dimensiune.

In repertoriul propus spre auditie, mai ales la copiii din clasele I-II, cantecele despre natura si vietuitoare au un rol hotarator in educatia muzicala. Exprimarea ideilor si sentimentelor se realizeaza cantand. Trebuie sa se acorde o mare atentie textului si in functie de acesta sa dea vocii expresia cuvenita, efectul muzical cel mai puternic, altfel cantul ramane rece si inexpresiv.

Elevul trebuie sa cunoasca prin muzica fenomenele caracteristice fiecarui anotim, interdependenta acestora, activitatile adultilor si copiilor in diferite anotimpuri, masurile de adaptare la schimbarile din natura.

Tot prin auditie elevul face cunostinta prin cantec si vers cu elementele cosmice si meteorologice: soare, luna, negura, ploaie, curcubeu si altele. Ele formeaza o stransa unitate in care predomina ideea de cult al soarelui care este invocat de copii primavara, dar si in timpul verii, sa rasara si sa-ncalzeasca sau sa alunge ploile prea abundente, cand devin periculoase pentru agricultura. Este invocata si luna pentru sanatate si belsug in roadele pamantului. De asemenea, instabilitatea si permanenta norilor; ziua stralucitoare sau cenusie in opozitie cu noaptea intunecata ca un abis fara fund sau luminata de stele si luna; dimineata plina de farmec in decorul muntelui sau al campiei; apusul soarelui care poate fi tragic si insangerat sau fastuos si triumfator, calm, domol si melancolic; cerul ca o betie de spatiu, avand senzatia de nemarginit; roua - efectul condensarii vaporilor de apa din atmosfera pe solul mai rece, asternuta bogat in noptile senine de vara; bruma formata in noptile reci pe plante sau pe pamant cand temperatura scade; fulgerul, tunetul, trasnetul - care sunt o schimbare a campului electric, presiune, vant.

Aspecte ale lumii inconjuratoare se intalnesc si in cantecele care infatiseaza diferite animale si caracteristicile acestor vietati. Ei cunosc caracteristicile si manifestarile unor animale: ariciul, melcul, barza, cucul, capra, racul, broasca, fluturele, gargarita, oaia, ursul. Ariciul sare si joaca; capra cea totdeauna sprintena; cucul aduce bucurie, veselie cand vine, iar la plecare lasa tristete.

In repertoriul ocazional elevii audiaza cantece in care sunt oglindite diferite evenimente: 8 Martie - ziua mamei; 1 Iunie - ziua copilului; 24 Ianuarie - Unirea Principatelor; 15 Iunie - ziua nasterii marelui poet Mihai Eminescu si alte zile care zugravesc diferite aspecte istorico-sociale.

Repertoriul de cantece are o importanta deosebita. Aceste cantece intra in constiinta copilului, servindu-i la intelegerea mai profunda a muzicii, facand trecerea de la limbajul vorbit la cel muzical.

Pe langa aceste cantece elevii audiaza si piese din diferite genuri muzicale: prelucrari din folclor, muzica usoara, de jazz, romante si chiar fragmente din opera pe versuri usoare, compuse anume pentru ei.

Selectie pe clase a repertoriului de cantece si piese instrumentale

Pentru elevii claselor I-II se aleg cantece pe o singura voce sau in aranjamente polifonice usoare. Pentru elevii claselor III-IV repertoriul este mai dificil si poate fi realizat artistic.

In clasele I-II se vor audia:

basme muzicale:

"Capra cu trei iezi"

"Ursul pacalit de vulpe"

"Petrica si lupul", de Serghei Procofiev

"Frumoasa din padurea adormita", de P. I. Ceaikovski

cantece destinate anotimpului de vara:

"Rasuna codrul", de N. D. Chirescu

"In drumetie", de C-tin Romascanu (culegere)

"Vara a sosit", de D. G. Kiriac

"Vino, vara", de T. Popovici

cantece destinate anotimpului de iarna:

"Ninge, ninge"

"Ninge-ncetisor", de A. Motora-Ionescu

"Dansul fulgilor de nea"

"Iarna vesela", de Gr. Teodosiu

cantece despre vietuitoare:

"Iepuras dragalas", folclorul copiilor

"Catelus cu parul cret", de N. Saxu si G. Breazul

"Ursuletul Martinica", de A. Motora-Ionescu

"Umbla ursul", de D. G. Kiriac

In clasele III-IV auditiile muzicale isi largesc sfera:

"In muntii Apuseni", de Martian Negrea

"Simfonia a V-a (Pastorala)", de L. van Beethoven (partea a II-a si a III-a)

"Rapsodiile", de G. Enescu

"Simfonia copiilor (a jucariilor)", de J. Haydn

"Mica serenada", de W. A. Mozart

"Rasuna codrul", de Ioan D. Chirescu

"Cantec de primavara", de, W. A. Mozart

"Anotimpurile", de A. Vivaldi

"Repetitie pentru concert", de W. A. Mozart

"Cantec de leagan", de N. Lungu

"Balada pentru vioara si pian", de C. Porumbescu

"Crai nou", de C. Porumbescu

"Moment muzical", de F. Schubert

"Vals", de J. Brahms

Simfonia Nr. 94 "Surpriza", de J. Haydn

Simfonia a IX-a "Oda bucuriei", de Beethoven

"Flautul fermecat", de W. A. Mozart

"Fantezia pentru pian, cor si orchestra", de Beethoven

"Ciocarlia", de F. Mendelssohn - Bartholdy

"Valsuri simfonice", de Strauss

2. TESTAREA FINALA

In scopul evaluarii cunostintelor reale ale elevilor la sfarsitul crectarii, s-au aplicat atat esantionului experimental, cat si celui martor un test de evaluare, axat pe urmatoarele obiective de referinta:

perceperea si intonarea constienta a raporturilor de inaltime dintre sunetele muzicale;

perceperea constienta a diferentelor de durata dintre sunete;

recunoasterea si interpretarea cantecelor invatate;

distingerea timbrurilor instrumentale muzicale.

Obiective operationale:

O₁ - sa reproduca sunetele muzicale audiate numindu-le conform clasificarii: inalte, joase, medii;

O₂ - sa identifice mersul melodic din fragmentele melodice audiate;

O₃ - sa citeasca ritmic fragmente intalnite in cantece pentru copii;

O₄ - sa recunoasca un cantec dupa un fragment melodic audiat;

O₅ - sa interpreteze cate un fragment din cantecele studiate;

O₆ - sa distinga timbrurile instrumentelor muzicale din cadrul auditiei.

Itemi

I₁: Reproduceti sunetele pe care le auziti (1p).

Se vor intona mai multe sunete de diferite inaltimi. Copiii vor asculta si vor reproduce sunetele intonate, numindu-le conform clasificarii: inalte, joase, medii.

I₂: Cantati in gand fragmentele pe care le auziti si apoi bifati x enuntul adevarat! (1p)

Mersul melodic al fragmnetului (1, 2, 3, 4) este:

suitor coborator linear mixt

Fragmentul I - "Pupaza din tei" de I.D.Vicol

Pu, pu, pup, Strici me - reu Som - nul meu

Fragmentul al II-lea - "Motata" de A.Scornea

Si me- reu cot- co- da - ces - te

Fragmentul al III-lea - "Trenul" de Corneliu Meres

Tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu

Fragmentul al IV-lea - "Hora" din folclorul copiilor

Frun - za ver - de de ci - coa - re

I₃: Executati corect ritmul la urmatorul fragment (se folosesc fragmente din cantecele studiate)! (2p)

"Broscutele" - xxx

"Voinicii" - de Nelu Ionescu

"Cioc, boc" - de D.D.Stancu

I₄: Recunoaste cantecul din care face parte urmatorul fragment! (2p)

"Albina si florile" - de C.Graur

Ta, ta, ta, ta, ta, ta ta, ta, ta, ta, ta, ta

"Broscutele" - xxx

Ta, ta, ta, ta, ta, ta, ta

"Casuta din padure" - de I.Nicorescu

"Cantec de excursie" - de A.Scornea

I₅: Interpreteaza cantecul cunoscut! (2p)

I₆: Distingeti cel putin 5 instrumente dintr-un fragment muzical audiat! (2p)

Se va da spre auditie un fragment muzical din desenele animate "Pisicile aristocrate".

Foarte bine (9-10)

I₁ - intoneaza corect grupurile de sunete;

I₂ - recunosc mersul melodic al fragmentelor audiate;

I₃ - executa corect ritmul la fragmentele date;

I₄ - recunosc cantecele anterior studiate;

I₅ - interpreteaza cantecele anterior studiate;

I₆ - recunosc instrumentele muzicale care sunt folosite in executarea melodiei audiate.

Bine (7-8)

rezolva sarcinile cu sprijin la 3-4 itemi;

Suficient (5-6)

rezolva sarcinile cu sprijin permanent;

Insuficient (0-4)

executa si recunoaste cu foarte multa dificultate.

Stabilindu-se descriptorii de performanta, foarte bine (9-10), bine (7-8), suficient (5-6), insuficient (0-4), au rezultat urmatoarele aprecieri exprimate in punctaje:

Grupa experimentala

Tabel sintetic

LEGENDA: FB (9-10) - 14 elevi

B (7-8) - 7 elevi

S (5-6) - 4 elevi

I (0-4) - 0 elevi

Grupa martor

Tabel sintetic

LEGENDA: FB (9-10) - 7 elevi

B (7-8) - 10 elevi

S (5-6) - 6 elevi

I (0-4) - 2 elevi

Datele de mai sus arata ca la sfarsitul experimentului, cunostintele, priceperile si deprinderile muzicale sunt in general mai sigure decat in faza initiala.

Testul final prezinta cresteri mai mici ale rezultatelor fata de testul predictiv.

Rezultatele obtinute pun in evidenta faptul ca elevii si-au format, alaturi de capacitatea de a intona, pe cea de a asculta atent si constient derularea fluxului melodic, de a percepe si reda constient raporturile de inaltime dintre sunete. In ceea ce priveste ritmul, rezultatul obtinut dovedeste ca elevii, in marea lor majoritate, si-au educat simtul ritmic.

Organizarea materialului de memorat prin procedee logice, a dus la formarea capacitatii elevilor de a fixa, pastra, recunoaste si reproduce sunete, dar si la fixarea, pastrarea si reproducerea elementelor calitative ale muzicii: melodie, armonie, ritm etc.

Orientandu-ne la valorile procentuale corespunzatoare nivelului superior (foarte bine), se constata cresteri substantiale la lotul experimental comparativ cu cel martor.

Nici un elev din lotul experimental nu se plaseaza in grupa valorica cea mai scazuta (insuficient), pe cand la clasa de control raman 2 elevi in aceasta categorie.

Ca urmare a rezultatelor obtinute se confirma valoarea metodologiei aplicate pe parcursul experimentului, rezultand ca ipoteza se confirma.