Amenajarea functionala / ergonomica si arhitecturala a blocului operator, ambulantei si a sectiei de endoscopie

Amenajarea functionala / ergonomica si arhitecturala a blocului operator, ambulantei si a sectiei de endoscopie

Sectia centrala de chirurgie. De la 10 pana la 30 de sali de operatii se gasesc in blocurile operatorii ale marilor spitale din marile orase ale lumii.

Pentru existenta sectiilor centrale de chirurgie exista mai multe motive medicale, tehnice, igienice, organizatorice si ergonomice.

Centralizate si conduse de medici specialisti, pacientilor le stau la dispozitie metode de tratament optimale si complexe. Pentru un nivel medical ridicat o conditie o reprezinta dezvoltarea tehnica pentru succesul in tratament. Acest lucru compenseaza costul investitiilor precum si utilizarea tehnicilor avansate.

Sectia chirurgicala centrala pune la dispozitie toate conditiile pe care le impune spatiul necesar. Posibilele dezavantaje pe care le pot avea astfel de sectii mari sunt ingreunarea pastrarii igienei, datorita numarului mare de persoane active in aceasta zona, a multiplelor posibilitati de transmitere a bacililor si in legatura cu materialele si aparatele. Totodata apar dificultati personale si organizatorice in ceea ce priveste desfasurarea fara probleme a activitatii. De aceea o sala de operatii nu ar trebui sa aiba mai mult de 8 dependinte.

In practica se recomanda mai putine dependinte si de aceea trebuie sa se verifice care dintre ele se pot uni intr-una singura si totodata trebuie sa se tina cont de pastrarea zonelor aseptice si septice ce trebuie sa fie bine delimitate.

In afara de modurile diferite de transmitere a bacteriilor - la operatiile aseptice din afara inauntru, la cele septice din inauntru in afara - cerintele cu privire la igiena, modul de lucru, arhitectura si organizare pentru ambele feluri de operatii sunt in principiu egale. Plina de pericol este insa si parerea, inca intalnita, ca ranitii in accidente sa fie operati in conditii septice, pentru ca ar fi "murdari" de pe strada.

O victima a accidentului trebuie tratata in sali aseptice de operatie sau sali chirurgicale aseptice pentru urgente, chiar netinand cont de toate masurile de curatenie si dezinfectare preoperatorii.

Criteriile de care se tine cont in ceea ce priveste impartirea spatiului in cadrul unui bloc operator prevad (fig. 23.1; fig. 23.2):

caile de acces;

- acces si echipare (pregatirea personalului in vederea realizarii unei interventii chirurgicale);

- dezechipare.

Acest sistem conduce la o buna separare a materialelor septice de celelalte
(fig. 23.2)

Fig. 23.1 - compartimentarea BO Fig. 23.2 - compartimentarea BO

cu un singur coridorcu coridor steril

In figura 23.3 se prezinta structura functionala a unui BO referitoare la personal, pacienti, materiale tehnico - sanitare.

Fig. 23.3 - Structura functionala a unui BO

Reteaua de coridoare - cu scopul de a se pastra igiena s-au dezvoltat in ultimul timp retele de coridoare, formate din 2 sau mai multe trasee dus / intors.

Exemple in acest sens sunt printre altele si traseele diferite pentru aprovizionarea cu materiale si pentru eliminarea lor sau separarea cailor de acces si de iesire a pacientilor respectiv a anestezistilor, a chirurgilor si a asistentilor lor, care ajung printr-un coridor separat si sali de spalare separate in sala de operatie.

Pentru ca trasee complet diferite spre sala de operatie sunt aproape imposibil de realizat si pentru ca disciplina personalului este mult mai avansata decat masurile de constructie luate, sistemele de 2 sau mai multe coridoare se justifica greu din punct de vedere igienic; ranile de la operatie sunt acoperite inainte de parasirea salii, instrumentarul, materialul, textilele pot fi impachetate igienic si transportate pe acelasi coridor, care se foloseste pentru aprovizionarea pacientului si personalului.

Blocul operator poate fi in asa fel amplasat incat camerele si coridoarele sa ofere o buna imagine spre afara si pe unde poate patrunde lumina naturala. Astfel se evita crearea "atmosferei de buncar" datorita luminii artificiale.

Coridoarele mai scurte si astfel supravegherea mai buna a activitatii usureaza desfasurarea muncii in blocul operator.

Suprafetele mai mici scad costurile de constructie si de mentinere si ingrijire.

Podele, pereti, tavane - componente importante a masurilor de constructie ce trebuie luate este finisarea podelelor, peretilor si tavanelor cu suprafete netede, usor de curatat si dezinfectat si cat mai putin paros posibil si fara crapaturi.

Peretii obisnuiti, tencuiti sunt foarte usor afectati de solutiile de curatat si dezinfectat din zilele de azi. In locurile afectate ale tencuielii se pot aduna bacterii si totodata reparatiile relativ dese sunt costisitoare. Pe de alta parte materialele ca otel crom-nichel, otel lacuit sau placat cu plastic antistatic ofera o suprafata neteda, fara pori si care rezista la solutiile de curatat si dezinfectat. Avantajosi sunt si peretii construiti dintr-o bucata si livrati de catre industrie. Acestia pot fi usor demontati iar astfel se pot realiza modificari, reparatii si se pot chiar inlocui. Avantajos este si timpul scurt necesar montarii si demontarii acestora.

Pe podele se folosesc placi adezive din diferite materiale plastice. La locul de intalnire cu peretele se ridica marginile materialelor cu care este acoperita podeaua pe perete, astfel incat sa nu se formeze spatii in care sa se adune microbii.

Materialul cu care se acopera podeaua este ieftin si se poate schimba usor, trebuind insa indeplinite si anumite conditii, cum ar fi o baza tare.

Tehnica aerului conditionat / instalatiile de ventilare - trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii in blocul operator:

- sa reduca numarul microbilor din aer;

- sa evacueze gazele narcotice si amestecurile eventuale de gaze inflamatorii;

- conditii favorabile de lucru prin reglarea temperaturii si umiditatii aerului.

In acest scop s-au creat conditii tehnice speciale. De exemplu presiunea de protectie impiedica patrunderea in sala de operatie aseptica a aerului nefiltrat din exterior si astfel introducerea particulelor daunatoare, in sens invers impiedica aceasta presiune ca aerul contaminat din sala septica de operatie sa nu se imprastie in spital.

Aceste conditii se pot obtine prin masuri tehnice si de constructie speciale si prin-un comportament adecvat al personalului, astfel evitandu-se tranzitul nedorit al aerului dintr-o parte in alta.

Prin filtre de aer, amestecul aerului din incapere cu aer filtrat se poate obtine un nivel mult mai scazut al impuritatii aerului.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatia de aer conditionat sunt:

- calea de evacuare a aerului trebuie sa fie situata la mai mult de 3 metri de pamant, exceptie facand doar cazul cand trebuie evacuate gaze inflamabile;

- centrala de aerisire trebuie situata in apropierea salilor deservite;

- canalul de absorbtie si agregatele trebuie sa fie dispuse la indemana pentru control, curatire, dezinfectare, schimbare a filtrelor;

- schimbul aerului de 20 de ori pe ora in salile de operatie;

- dirijarea aerului in sala de operatie din sus in jos de la picioarele pacientului la cap, pentru a se evita formarea amestecurilor gazoase in aria de operare;

- mentinerea presiunii de protectie cum s-a descris mai sus;

- filtrarea tripla a aerului din exterior, posibilitatea dezinfectarii dupa a treia treapta;

- aparate pentru masurarea diferentei de presiune pentru controlul murdaririi filtrelor la fiecare treapta de filtrare;

- conectarea instalatiei de aer conditionat la generatorul de urgenta;

- functionarea continua, la jumatatea capacitatii, in afara programului de operatii;

- temperatura, umiditatea, evacuarea caldurii excesive, reobtinerea caldurii;

- despartirea tehnica a diferitelor incaperi pentru a nu se afecta intreaga arie de actiune in cazul aparitiei unor defectiuni tehnice sau a aglomerarii de bacterii.

Cu timpul s-au construit instalatii speciale de aer conditionat dezvoltate pentru interventii cu pericol mare de infectie ca cele asupra oaselor, a transplanturilor, a interventiilor pe cord si ca neurochirurgia, respectiv pentru interventii asupra pacientilor cu un sistem imunitar slabit.

Tehnica de curatire a aerului cu curenti de aer ce nu provoaca turbulente este o metoda cunoscuta din industrie si din calatoriile in spatiu. Aceasta metoda se bazeaza pe un schimb crescut al aerului (pana la 600 de ori pe ora) si pe un curent de aer vertical sau orizontal, constant (de 0,45 m/s) si care are un efect apasator asupra particulelor. Prin filtre ultra speciale se poate face ca aerul sa devina aproape fara particule.

Climatizarea salilor de operatie.

In chirurgie, infectiile ce apar in timpul operatiilor, sau postoperator, depind in mare masura de cantitatea de germeni in aerul din sala de operatie.

Cerintele maxime sunt solicitate in chirurgia ortopedica. Decisiv pentru producerea infectiilor este daca acesti germeni ajung in campul operational. Aerul poate fi contaminat de catre personal, pacient sau folosirea aparatelor sau materialelor nesterile. De aici, necesitatea izolarii campului operational de aer contaminat de germeni.

Din punct de vedere tehnic, este posibil ca aerul ce patrunde in sala de operatie sa fie curatat prin trei straturi de filtratie cu filtre de materiale in suspensie. Mai dificila este conducerea aerului pana la campul operational, fara a crea turbulente datorate reflectoarelor (lampilor OP) sau unitatilor de alimentare de tavan, cat si personalului. Astfel, este necesar ca in sala de operatie, sistemul de circulatie al aerului, cat si instalatiile necesare, sa fie astfel organizate incat traiectoria curentului de aer spre campul operational sa fie minim interferat. In practica, se folosesc in salile de operatie sisteme de ventilatie speciale, care pot fi confectionate, fie ca grila de otel inox cu elemente de sustinere, fie ca grila cu folii verticale inconjuratoare, pentru directionarea aerului, fie ca folii poroase si omogene din material sintetic.

Figura 23.4 arata un exemplu de sistem de ventilatie cu grila cu elemente de sustinere-pereche zidite, in care pot fi instalate filtre de materiale in suspensie. Cele doua elemente de sustinere servesc la reglarea patrunderii verticale a curentului de aer, in special in fata lampii OP si a personalului.

Transportul aerului (curentul de aer) astfel obtinut este reprezentat in figura 24.5. Curentul de aer peste masa de operatie va fi in mare masura echilibrat. In afara sistemului de ventilatie de formeaza vartejuri. Pentru a elimina orice risc, se absoarbe aerul din sala de operatie, astfel incat cel de la podea, cat si cel de sub tavane. De altfel ventilatia trebuie astfel realizata, incat sa nu patrunda in campul operational aerul cu germeni patogeni.

Aceste cai de transmitere pot fi doar teoretic combatute, astfel incat masurile de igiena cele mai importante sunt inlaturarea zonelor cu igrasie si reducerea la maxim a modalitatilor de contact. Sterilizarea salilor de terapie intensiva trebuie sa fie pe primul loc.

Fig. 23.4 Fig. 23.5

In ciuda progreselor obtinute apar insa si efecte nedorite. Problemele tehnice pot fi remediate doar cu un mare efort. Lampile chirurgicale, aparatele si persoanele din jurul mesei de operatie, stau in calea curentului de aer si astfel creeaza vartejuri. Emisia de particule prin piele si organele respiratorii ale persoanelor ce activeaza aici poate fi doar cu greu impiedicata prin haine de protectie ce acopera intreg corpul.

Datorita complexitatii tehnice si a costului mare a unor astfel de instalatii speciale ele sunt utilizate doar in cazurile speciale. Apar insa discutii cu privire la discriminarea cazurilor si cum se poate hotari gradul de risc al interventiilor.

Prin limitarea la cabine cu aer purificat in interiorul spatiului pentru operatie se pot economisi bani si efort tehnic. Cabinele sunt usor de montat, cu pereti laterali din sticla sau perdele de plastic, cu capul pacientului, a anestezistului si a aparatului de narcoza ramasi in afara. Aceasta s-a dovedit a fi foarte efectiva, actionand ca o bariera in calea bacteriilor.

Conditii asemanatoare produce si sistemul de aerisire a ariei de actiune, plasat chiar in spatiul de operatie, in care aerul filtrat, aproape fara particule este suflat prin furtune perforate. Verificari bacteriologice au demonstrat avantajele acestei tehnici, care functioneaza independent de numarul particulelor din aer si prin care vartejurile de aer produse de catre personal pot fi controlate si evitate mai usor.

Acest sistem poate fi insa folosit doar in legatura cu un aparat de curatire a aerului normal care preia celelalte functii necesare, ca temperatura, umiditatea etc.

De multe ori aceste instalatii sunt completate de un tub fix prin care se emana in plus aer filtrat racit si cu viteza mare. Un dezavantaj ar fi acela ca se pot produce curenti si astfel apare riscul ca partile mici din aria chirurgicala, ca de exemplu materialul de cusut sa fie deplasat. Pentru ca acest tub nu este reglabil trebuie ca masa de operatie cu pacientul sa fie pozitionata in functie de felul interventiei. In multe cazuri pozitia nu se poate modifica datorita pozitiei lampilor si a diferitelor aparate etc.

Blocul operator - pe baza unei experiente de ani de zile s-a ajuns la concluzia ca dimensiunea necesara a blocurilor operatorii este de 40- 42 metri patrati. Se urmareste obtinerea unei latimi de 7,20 metri pentru ca diferitele camere adiacente salii de operatii sa fie dispuse una dupa alta.

Conditia pentru desfasurarea fara probleme a activitatii in conditii aseptice o prezinta impartirea blocului operator intr-o zona de trecere cu transportul pacientului, zona de lucru a echipei de anestezisti, a asistentilor, a infirmierilor, si o zona linistita pentru activitatea echipei chirurgicale, pentru instrumentele si bunurile sterile.

De aceea trebuie ca usile in numar cat mai redus sa fie dispuse in zona de trecere. Motivele igienice si practice propun folosirea usilor batante care se inchid automat in portiunea exterioara a blocului operator.

Peretii in sala de operatie trebuie sa fie netezi, usor de curatat si dezinfectati. De aceea trebuie ca rafturile pentru pastrarea instrumentarului, bunurilor sterile etc. sa fie puse in incaperi invecinate ( cantitatea necesara pentru o zi se poate aduce in sala de operatie pe rafturi mobile.) Exceptii sunt sectiile chirurgicale in care din lipsa de spatiu aceste materiale sunt depozitate in sala de operatie, in dulapuri de otel crom-nichel, care se inchide ermetic si datorita felului in care sunt construite se pot curata usor. Utile s-au aratat si dispozitivele care prin apasare pe buton introduc in nisele sparte in perete aparatele electrice dupa care se inchid in fata de niste usi de sticla.

In general s-a renuntat la construirea canalelor de scurgere in podeaua salii de operatie din motive igienice. Interventiile chirurgicale speciale care necesita folosirea unei cantitati mari de solutie de limpezire, de exemplu: interventii urologice - obliga totusi la un compromis: o scurgere in forma de teava din otel de crom nichel, se ridica doar atat in latime incat sa nu prezinte un pericol de impiedicare. El este prevazut cu un ventil de inchidere si o legatura cu un furtun, de la palnia sau orificiul de scurgere al mesei de operatie pana la scurgerea din podea. Dupa terminarea interventiei se inchide ventilul si se insurubeaza deasupra, ermetic, o clapa din metal. In afara de aceasta situatie in care se afla instalate in tavan dispozitivul de apa sterila, in sala de operatie nu trebuie sa existe robinete.

Aparatele de aer conditionat trebuie sa introduca aer filtrat fara particule si uscat. Pentru pozitia mesei de operatie se foloseste urmatoarea regula: intersectia diagonalelor salii trebuie sa reprezinte mijlocul mesei de operatii. La spatiile necesare operatiilor ortopedice, in ginecologie, neurochirurgie etc. este suficient de obicei daca masa se deplaseaza cu 0,5 m pe lungime, cu pozitia lampilor ar trebui sa se procedeze la fel si cu toate celelalte aparate si dispozitive, care trebuie sa fie pana aproape de masa de operatie si de personalul care lucreaza acolo. Punctele fixe necesare pentru montarea diferitelor aparate sunt plasate tot in functie de pozitia mesei de operatie fixe, care are doar placile demontabile. Piciorul mesei se roteste in jurul axului propriu iar impreuna cu diferitele placi si alte dispozitive ce se pot monta pe ea, se creeaza conditiile necesare diferitelor tipuri de interventii chirurgicale.

Cai de acces - pentru a nu se crea probleme in desfasurarea activitatii trebuie sa existe pentru ambele functii 2 incaperi separate de circa 3 metri latime pentru intrare si de circa 2,5 metri pentru iesire, bazandu-se pe o latime a blocului operator de 7,20 metri. O lungime de 4,20 metri lasa in incaperea de intrare suficient loc pentru conectarea aparatelor pentru anestezie si supravegherea pacientului, dar si pentru un raft de perete pentru depozitarea medicamentelor, instrumentelor, accesoriilor pentru anestezie si operatie, bunuri sterile, un frigider pentru medicamentele sensibile, sertare pentru seringi, perfuzii, banc de lucru cu chiuveta si robinet etc. Pe langa functia de spatiu de scoatere a pacientului, incaperea de iesire mai reprezinta si incaperea prin care se scot din sala instrumentarul folosit, deseurile contaminate, impachetate sigur si a rufelor. De multe ori in aceasta incapere se curata si dezinfecteaza instrumentarul inainte de transport. De aceea este necesara montarea dispozitivelor pentru curatare si dezinfectare, un banc de lucru compus din: chiuveta, robinet, masina pentru curatat si dezinfectat. In raftul de sub bancul de lucru se depoziteaza solutiile de curatat si dezinfectat.

Incaperea pentru spalare - prezenta celorlalte incaperi permite si prezenta acestei incaperi cu latimea de circa 1,80 metri, inaintea salii de operatie. In acest fel au loc 3 chiuvete una langa alta, daca nu un jgheab cu mai multe armaturi. Bateriile obisnuite manuite manual sunt tot mai des inlocuite de cele manuite cu piciorul sau cele ce functioneaza foto-electric, la care apa curge doar cand mainile se afla sub robinet. Un geam intre sala de spalare si cea de operatie permite personalului sa observe stadiul pregatirilor din sala de operatie.

Camera pentru aparatura - aparatura ce nu este folosita permanent poate fi depozitata in aceasta camera. Pentru accesoriile si componentele mici ale aparatelor se recomanda existenta rafturilor de perete din otel de crom-nichel ce se pot curata si dezinfecta cu usurinta.

Camera de trezire - este cea in care pacientul ce a fost supus unei anestezii totale este supravegheat pana la trezire. In acest sens anestezistul are nevoie de toate conditiile necesare interventiei in cazul aparitiei unor complicatii. De aceea trebuie ca sa fie situata in apropierea blocului operator. Pentru ca sa nu se aduca un pat in aceasta camera sau ca pacientul sa nu ramana pe placa mesei de operatii pana la trezire, aceasta camera a fost plasata in asa fel incat sa fie cat mai aproape de sala de operatie dar totusi in afara blocului operator. Trebuie sa existe posibilitatea readucerii in sala de operatii in cazul aparitiei unor complicatii.

Camera de garda - in interiorul blocului operator trebuie ca aceasta camera sa indeplineasca aceleasi conditii ca si celelalte. Ea trebuie sa fie situata la marginea blocului operator. Ar trebui sa fie bine luminata cu lumina naturala, sa aiba vizibilitate in afara, sa fie bine aerisita si sa creeze o atmosfera placuta cu materiale care se pot curata si dezinfecta usor.

Camere-filtru pentru pacienti - daca este necesar camera e impartita intr-o zona curata de alta "murdara". Intre aceste zone se afla usi daca spatiul permite iar daca nu bariera dintre cele 2 zone este reprezentata de un geam. In domeniul impus se afla un recipient mobil pentru rufele folosite, ce apar dupa dezbracarea pacientului. In zona curata se afla rafturi pentru depozitarea cearceafurilor cu care este acoperit pacientul si a altor accesorii necesare operatiei. Numarul acestor camere depinde de marimea blocului operator, de frecventa operatiei. La sectii de chirurgie mari se mai face o impartire in camere-filtru preoperative si postoperative.

Camere-filtru pentru personal - exista o antecamera impusa, in care se intra in imbracamintea din clinica. Aici se depoziteaza imbracamintea si pantofii folositi. Totodata se gaseste aici dus si toaleta. Un dispozitiv pentru solutia dezinfectanta de maini, poate fi legat de un contact electric ce deschide usa spre camera sterila. Camera sterila este prevazuta cu o bariera ce este dotata cu o zona de sedere in care se iau pantofii, ciorapii si imbracamintea chirurgicala. In zona impusa se afla containere colorate pentru rufe folosite (fig. 23.6).

Fig. 23.6

Camere-filtru pentru materiale si aparate - din motive igienice sunt necesare camere separate pentru aprovizionare si evacuare. Sunt dotate cu usi ce se pot inchide din ambele sensuri cu suficient loc pentru despachetarea materialelor si dezinfectarea lor, apoi transportul in sala de operatie. Tot aici se pot depozita in conditii igienice sacii cu deseuri.

Curatirea si pregatirea materialelor - exista o tendinta crescuta pentru construirea unor camere speciale, separate in zone curate si impure, in care se pot demonta, curata si dezinfecta aparatele ce sunt folosite in operatie. In special pentru aparatele de anestezie s-au creat conditii speciale de manevrare. Lucrul manual este tot mai des inlocuit de masini mari de spalat si dezinfectat, care curata chemo-termic si usuca. Totusi in acest fel se consuma mari cantitati de apa si energie.

2 Ambulanta

Localizarea ambulantei la intrarea in spital si renuntarea la camere-filtru ce ingreuneaza activitatea, obliga la o grija deosebita cu privire la igiena in tratarea pacientului. Acest lucru este valabil mai ales atunci cand pentru pacientii banuiti de infectii nu exista camere speciale de asteptare sau tratare.

Consultarea mai multor pacienti in aceeasi incapere nu poate impiedica afectarea pacientilor prin zgomote, sunete si conversatii auzite involuntar.

De regula ambulanta este formata din urmatoarele incaperi:

- sali de asteptare;

- toalete pentru pacienti;

- sali de consultare si de tratament, ultimele cu posibilitati de punere a bandajelor cu ghips;

- camere unde se pun in ghips fracturile osoase;

- eventual sala pentru interventii chirurgicale minore;

- eventual sala pentru supraveghere si repaus dupa aceste interventii;

- depozit curat pentru bunuri sterile, materiale si medicamente;

- sala pentru aparatura;

- sala de curatire pentru aparatele de curatire, solutii de curatat si dezinfectat;

- vestiare pentru personal si toalete, daca nu se gasesc in apropierea ambulantei.

Peretii si podelele trebuie sa fie ca cele din sala de operatie usor de spalat si dezinfectat.

Salile in care se pun bandajele de ghips trebuie sa fie dotate cu dispozitive de evacuare pentru a se evita infundarea tevilor cu namolul de la ghips. In industrie se construiesc bancuri de lucru speciale pentru ghips, din otel de crom-nichel, cu o lungime de 2-3 metri, pe care se pot desfasura fasiile de ghips. Sub acest banc se afla rafturi in care se pastreaza ustensilele si materialele necesare.

3 Endoscopia

Din motive igienice ar trebui ca salile de endoscopie sa fie situate in zone linistite mai putin circulate. Interventiile aseptice, ca de exemplu laparoscopiile, trebuie separate arhitectural de salile in care se fac doar consultatii, pentru ca in timpul acestor interventii se imprastie multi agenti patogeni. Daca acest lucru nu este posibil trebuie ca macar consultatiile sa nu se faca in acelasi timp, doar dupa ce instrumentele, aparatele si suprafetele au fost bine curatate si dezinfectate.

Salile pentru consultatii endoscopice, aseptice trebuie sa nu fie situate imediat pe coridor ci in ele trebuie sa se patrunda doar printr-o camera de pregatire (preparare).

In cazul ideal este formata o sectie de endoscopie din urmatoarele componente:

- toalete pentru pacienti;

- sala de asteptare cu suprafata suficienta pentru pacienti: sezand sau culcat;

- sala pentru programari si loc de organizare;

- sali de consultatie;

- depozit curat pentru bunuri sterile, materiale si medicamente;

- sala de consultatie pentru endoscopie in legatura cu interventii aseptice;

- sala de pregatire (preparare) pentru sala de consultatie amintita mai sus;

- spatii de evacuare si de lucru;

- camera pentru aparatul de curatat, pentru solutii de curatat si dezinfectat;

- vestiare pentru personal si toalete;

Peretii si podelele trebuie sa fie usor de curatat si dezinfectat ca in sala de operatii.

Curatarea, dezinfectarea, protejarea si pastrarea endoscoapelor valoroase si chiar sensibile trebuie sa se bucure de o mare atentie. Trebuie sa existe mese speciale din otel de crom-nichel in conformitate cu aparatul folosit si totodata si aparate de clatire si dezinfectare. Se recomanda si un automat pentru spalat si dezinfectat instrumentele folosite si ustensilele, inainte de a fi pregatite, impachetate si sterilizate.

Pentru depozitarea endoscoapelor se folosesc sertare late de 1,20 metri sau rafturi verticale in care se agata endoscoapele. Suportii speciali si tuburile de plastic in care sunt introduse instrumentele, protejeaza endoscoapele de afectiuni mecanice. Aceste tuburi umplute cu dezinfectant au rol si in dezinfectare si in sterilizarea la rece dupa 4 ore a endoscoapelor.

In endoscopie au fost introduse mese de consultatie speciale, cu picioare fixate in podea dar cu placi mobile si care lasa sa treaca razele Roentgen. Prin apasare pe buton se poate regla inaltimea mesei, se poate impinge placa si se pot crea diferite pozitii ale pacientului, ce usureaza interventia laparoscopica.

Concluzie: Pentru a crea conditiile necesare desfasurarii activitatii normale, este necesara colaborarea ergonomica a medicilor cu arhitecti si, inginerii proiectanti in tehnica medicala. Astfel toate sectiile trebuie sa se coordoneze intre ele pentru a se ajunge la o desfasurare cat mai usoara si fara complicatii a activitatii.