|
|
|
Strunjirea suprafetelor conice lungi
-Strunjirea conica prin inclinarea saniei portcutit. Considerand ca avem de prelucrat o suprafata conica cu unghiul la varf 2α, este necesara inclinarea directiei avansului fata de axa de rotire a piesei cu un unghi α. Pentru aceasta se roteste sania portcutit 2 cu unghiul α fata de directia axei piesei 3.Unghiul se regleaza cu ajutorul unui cadran gradat prevazut pe sania transversala 1. Avansul se realizeaza manual cu ajutorul rotii de mana 4, care actioneaza sania portcutit.
sanie
transversala1,Sania portcutit 2, piesa 3, roata de mana 4
-Strunjirea conica prin deplasarea transversala a papusii mobile .Se utilizeaza la strunjirea conicitatilor cu unghi la varf mic la piesele cilindrice lungi.
Varfuri 1,2,inima de antrenare3, papusa mobila 4.
Piesa este fixata intre si fiind rotita de inima de antrenare, papusa mobila se deplaseaza transversal fata de directia axului principal, pe un ghidaj special.
Strunjirea suprafetelor conice scurte
Se realizeaza prin orientarea taisului principal al cutitului paralel cu generatoarea conului.
Taisul principal trebuie sa fie mai lung decat generatoarea conului. Pentru prelucrare se foloseste avansul transversal sau longitudinal. Se poate utiliza si varful cutitului si manevrarea simultana a ambelor avansuri manual.
3.Abaterea de la circularitate ( AFc )
Acesta abatere este distanta maxima dintre profilul real si cercul adiacent. Formele simple ale abaterii de la circularitate sunt :
- ovalitatea, daca profilul real este asemanator cu un oval. Marimea ovalitatii efective este data de diferenta dintre cea mai mare si cea mai mica valoare efectiva a diametrului .
Poligonalitatea, este atunci cand profilul real este aproximativ poligonal.
Valoric, poligonalitatea este egala cu abaterea de la circularitate.Ovalitatea si poligonalitatea se datoresc fie formei initiale a semifabricatului datorita prelucrarilor anterioare, fie formei necirculare a fusurilor arborilor principali ai masinilor unelte.Toleranta la circularitate (Tfc) este valoarea maxima admisa a abaterii de la circularitate.
4.Ajustaje cu strangere
In cazul cand se asambleaza un alezaj cu diametrul efectiv mai mic decat diametrul efectiv al arborelui rezulta un ajustaj cu strangere. Acest ajustaj se caracterizeaza prin existenta unei strangeri minime garantate .Ajustajul cu strangere, este ajustajul care dupa asamblare asigura intotdeauna o strangere intre alezaj si arbore, adica un ajustaj la care dimensiunea maxima a alezajului este sau mai mica sau, in caz extrem egala cu dimensiunea minima a arborelui.
Din reprezentarea conventionala a ajustajului dintre alezaje si arbori inainte de asamblare se poate constata, ca strangerea efectiva poate avea diferite valori cuprinse intre cele doua valori limita, maxima si minima. Smax = dmax - Dmin ;Smin = dmin - Dmax
Prin asamblare, diametrul alezajului se mareste, iar diametrul arborelui se micsoreaza prin deformarea celor doua piese.Intervalul teoretic de variatie a valorii strangerii se numeste toleranta strangerii sau toleranta ajustajului cu strangere.Ajustajele cu strangere au rolul, ca pentru anumite solicitari si temperaturi de regim, sa impiedice deplasarea relativa a pieselor care se asambleaza, fara elemente suplimentare de fixare. Ajustajele cu strangere se prescriu atunci cand, pana la sfarsitul perioadei de functionare, nu este necesara demontarea pieselor asamblate .
