|
|
|
PRACTICA
Strungurile paralele
65. mandrinele universale trebuie sa fie protejate cel putin la partea superioara cu aparatori
66. functionarea strungului va fi conditionata de pozitia de protectie a ecranului
67. mandrinele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminente radiale cu exceptia bancurilor de strangere iar acestea nu vor depasi periferia mandrinei cu mai mult de 1/3 din lungimea lor
68. platourile vor avea marcate vizibil turatia maxima pana la care pot fi folosite in conditii de securitate
73. strungurile sunt prezentate cu frane care se asigure o franare eficace si rapida a axului principal dupa decuplare
79. fixarea cutitelor de strung in suport trebuie facuta inlatimea cuitului sa corespunda procesului de aschiere
Inaltimea cutitului care iese din suport nu trebuie sa depaseasca de 1.5 din inaltimea capului cutitului pentru strunjire normala.
Fixarea cutittului in suport se va face cu cel putin 2 suruburi care vor fi bine stranse
85. La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa mobila iar pinola se va bloca in pozitia de strangere
86. Slabirea piesei din pinola papusei se poate efectua numai dupa oprirea strungului
87. La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elestice strangerea si desfacerea bucsei se va face numai dupa oprirea completa a masinii.
Strunguri Carusel
83. La strungurile carusel la care echilibrarea traversei si a suportului se face cu contra greutati, acestea trebuie sa fie ingradite
94. La strung carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile pentru prevenira accidentelor cauzate de aschiile proiectate sau de piesele proeminente in rotatie.
96. Se interzice urcarea pe platoul strungului in timp ce masina este conectata la reteaua de alimentare.
Strunguri revolver si automate
97. Strungurile automate trebuie sa fie prevazute cu aparatori pentru stropi
99. La strunguri automate se vor prelucra numai bare drepte tesite la ambele capete
100. Strungurile automate si cele revolver trebuie destinate pentru prelucrarea barelor trebuie sa fie prevazute pe toata lungimea lor cu aparatori care vor fi prevazute la randul lor cu dispozitive de amortizare a zgomotului.
Masini de frezat
102. Masinile de frezat trebuie sa fie astfel concepute incat rotile de mana cu maner ale avansului sa nu se roteasca in timpul avansului rapid
103. In timpul inlocuirii rotilor de schimb masina de frezat trebuie sa fie deconectata de la retea
104. Inainte de montarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, daca corespunde materialului ce urmeaza sa se prelucreze precum si regimul de lucru indicat in fisa
108. Montarea si demontarea frezei se va face cu mainile protejate
109. Dupa fixarea si reglarea piesei se va regla si dispozitivul de protectie astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea muncitorului.
110. Fixarea pieselor pe masinile de prelucrat trebuie sa se execute cu dispozitive speciale de fixare in menghina. Se interzice improvozatiile pentru fixarea piesei.
117. La operatia de frezare, cuplarea avanslui se va face numai dupa pornirea prealabila a axului frezei. La oprirea masinei de frezat se va decupla intai avansul , apoi se va opri axul piesei.
Masini de rabotat, mortezat si brosat
130. Sepingurile trebuie sa fie prevazute cu colectoare de aschii prinse de masa masinii. Pe peretele colectorului in fata capului port scula, se va monta unn ecran rabatabil, care sa opreasca zborul aschiilor.
131. La rabotezele la care cursa maxima a masie mobile depaseste gabaritul batiului spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade.
140. Masinile de brosat interior verticale trebuie sa aibe un dispozitiv de protectie care sa fereasca muncitorii care sa fereasca muncitorii de acccidente in cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere.
144. Masinile de brosat trebuie sa fie prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se racesc cu bumbac sau carpa uda.
Masini de gaurit si alezat
146. Inaintea fixarii piesei pe masa masinii se va curata masa masinii si canalele ei de aschii
147. Prinderea piesei si desprinderea acesteia de pe masa se ca face numai dupa ce axul principal s-a oprit complet.
149. Cursa sculei trebuie sa fie astfel reglata incat sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei.
150. Inaintea pornirii maseinii se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa
153. Se interzice franarea mandrinei cu mana in timpul functionarii masiniei pentru strangerea sculei.
154. Burghiul sau alezorul introdus in axul principal trebuie sa fie centrat si fixat.
155. Scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule speciale
159. Se interzice folosirea burghiilor necorespunzatoare sau prost ascutite
165. Se recomanda camasinile de gaurit si alezat sa fie prevazute cu posibilitatea de franare a arborelui principal. Timpul de franare pana la oprirea arborelui principal se recomanda sa fie de 6 sec.
Masini de rectificat, polizoare si corpuri abrazive
177. Masinile fixe care utlizeaza corpuri abrazive trebuie astfel concepute incat vibratiile sa aibe o valoare cat mai redusa. Ele trebuie sa fie ancorate rezistent de fundatie.
178. Toate masinile trebuie sa fie echipate cu carcase de protectie pentru asigurarea protectie lucratoruluiin cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.
187. Masinile de rectificat rotund cu prelucrarea intre varfuri trebuie dotate cu dipozitive de bflocare care sa excluda posibilitatea deplasarii accidentale a pinolei papusii mobile. Aceste masini trebuiesa fie prevazute cu livrete pentru rectificarea pieselor lungi.
188. Masinile de rectificat rotunde cu avans prin patrundere trebuie sa fie dotate dupa necesitate cu dispozitive de control activ.
216. Transportul corpurilor abrazive se vor face cu mijloace de transport acoperite si inchise in conditii de imobilizare pentru a fi evitate izbirea sau frecarea acestora intre ele sau cu peretii mijlocului de transport
217. Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire
232. Carcasele de protectie trebuie sa fie din otel si astfel concepute astfel incat sa permita inlocuirea cat mai usoara a corpului abraziv. Carcasele de protectie trebuie sa fie astfel concepute si executate incat sa retina bucatele c orpului abraziv in cazul spargerii acesteia fara a se deforma sau deplasa.
PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE
Strunjirea este metoda de prelucrare prin aschiere la care miscarea de aschiere este circulara, materializata prin rotatia piesei in jurul axei sale, iar miscarea de avans este rectilinie fiind materializata prin deplasrea sculei.
Prin strunjire se prelucreaza suprafete, in general, de revolutie exterioara sau interioara, utilizandu-se drept scule aschietoare cutite se strunjit sau scule speciale, iar ca masini-unelte se utilizeaza strungurile.
Masina-unealta de tipul strungului este destinata prelucrarii suprafetelor de revolutie prin combinarea a doua miscari, a miscarii principale de aschiere si miscarii de avans. Miscarea principala de aschiere este miscarea de rotatie, executata de semifabricat, iar miscarea de avans
este in general rectilinie, executata de scula care deregula este un cutit de strung.
Operatia caracterstica este cea de strunjire, dar pot fi executate si alte tipuri de operatii. De exemplu gauriri, alezari cu cutitul sau alezorul, rectificari chiar si frezari daca freza este prinsa in arborele principal, iar semifabricatul pe sania transversala.
Pe strungurile longitudinale universale se pot prelucra piese de forme si dimensiuni foarte diferite. Operatiile pot fi executate cu o singura prindere sau cu mai multe prinderi. Semifabricatul este fixat intre varfuri, cand lungimea lui depaseste mult diametrul; in platan sau in mandrina univesala, cand diametrul este mai mare decat lungimea.
Parametri caracteristici principali sunt distanta maxima intre varfuri si diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor sau deasupra saniei transversale. Strungurile sunt caracterizate si de urmatoarele marimi: greutatea si dimensiunile de gabarit, numarul treptelor de turatie, diametrul alezajului arborelui principal, marimaea canalului real la arborele principal, puterea motorului antrenor si a surubului conducator.
Dupa destinatie strungurile pot fi:
normale;
carusel
de deblanare
revolvere
frontale
semiautomate
automate
Scule pentru prelucrarea prin aschiere:
de
masini se folosesc foarte multe tipo-dimensiuni de cutite pentru
aschiere datorita diversitatii mari de masini-unelte
pe care lucreaza, datorita varietatii de piese prelucrate,
datorita gamei largi de operatii si datorita
conditiilor diferite impuse pieselor prelucrate. Tinand seama de
toate acestea, cutitele se clasifica dupa criteriile prezentate
in continuare.
1)
In functie de directia si sensul avansului se deosebesc:
1,a - cutite cu avans longitudi-nal, pe dreapta (cu avans de la dreapta la stinga) sau pe stanga (cu avans de la stinga la dreapta), fig. 13.1;
1,b - cutite cu avans tangential, fig. 13.2;
1,c - cutite cu avans transversal, fig. 13.3,g,h,i,j. 2) Dupa tipul masinii unelte pe care se folosesc:
2,a - cutite pentru strung, fig. 13.1, 13.2, 13.3;
2,b - cutite pentru raboteza, fig. 13.4,c;
Fig. 13.2. Cutit cu posibil avans tangential.
2,c - cutite pentru morteza;
2,d - cutite pentru strunguri automate si semiautomate;
2,e - cutite pentru masini de alezat, fig. 13.8, (fig. 13.9);
2,f - cutite speciale pentru masini speciale.
3) Dupa forma capului si pozitia acestuia in raport cu corpul se detaseaza:
3,a - cutite drepte, fig. 13.4,a;
3,b - cutite cotite spre stanga sau spre dreapta, fig. 13.4,b;
3,c - cutite incovoiate inainte sau inapoi, folosite la rabotare, fig. 13.4,c;
Fig. 13.3. Forme constructive de cutite de strung din oteluri de scule.
3,d - cutite cu capul ingustat (simetrice, ingustate pe dreapta, ingustate pe stanga), fig. 13.4,d.
4) Dupa destinatie, respectiv dupa operatia efectuata, se deosebesc:
4,a - cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise exterioare, fig. 13.4;
4,b - cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor lise interioare, fig. 13.5;
4,c - cutite pentru prelucrarea su-prafetelor profilate exterioare sau interioare, fig. 13.6.
5) Dupa asezarea cutitului in raport cu piesa se pot evidentia:
5,a - cutite cu dispozitie radiala, fig. 13.3;
5,b - cutite cu dispozitie tangentiala, fig. 13.2.
6) Dupa materialul din care sunt construite partile active se deosebesc:
6,a - cutite din oteluri de scule;
Fig. 13.4. Forme diferite ale capului si corpului cutitelor.
6,b - cutite cu partea activa din carburi metalice;
6,c - cutite cu partea activa din mase mineralo-ceramice (oxizi sinterizati);
6,d - cutite cu partea activa pe baza de diamant sau azotura cubica de bor.
7) Dupa modul de realizare tehnologica sunt:
7,a - cutite monobloc;
7,b - cutite realizate din doua sau mai multe materiale, asamblate prin suda-re, lipire sau fixare mecanica.
13.3. CUTITE CU TAISUL DIN CARBURI METALICE
Aparitia intre materialele pentru scule aschietoare a carburilor metalice a reprezentat o revolutie in constructia de masini, deoarece duritatea si rezistenta lor ridicate la temperaturi inalte, mult superioare otelului rapid, au permis lucrul cu viteze de aschiere substantial marite, sporind productivitatea si economicitatea prelucrarilor de aschiere.
Cutitele cu partea activa din carburi metalice se executa in doua constructii diferite, si anume cu placuta din carburi metalice lipita si cu placuta din carburi metalice fixata mecanic (asamblata demontabil). Fiecare din cele doua variante are avantaje si dezavantaje, ceea ce face ca fiecare sa-si aiba domeniul precis de aplicabilitate.
Fig. 13.17. Constructii de cutite de strung pentru prelucrari exterioare, cu placute din carburi metalice lipite.
Astfel placutele cu placute lipite sunt mai rigide, permitand aschierea cu avansuri si adancimi de aschiere superioare, si permit un numar mare de reascutiri. Pe de alta parte, lipirea si reascutirea acestor placute sunt operatii tehnologice riscante, putand duce la compromiterea placutei. In plus, dupa consumarea rezervei de reascutire, din placuta si uneori din corp nu se mai recuperteaza nimic. Pentru placutele fixate mecanic lucrurile se petrec invers decat la cele anterioare, in plus existind avantaje in productia de serie prin micsorarea substantiala a timpilor consumati cu reglarea la cota a cutitului.
Fixarea piesei
Piesa ce urmeaza a se prelucra se fixeaza intr-un dispozitiv tinand seama de forma si dimensiunile ei.
Cel mai des se folaseste sistemul de fixare a apiselor in universal. Universalul este un sistem de fixare prevazut cu trei bacuri care realizeaza simultan centrarea si strangerea pieselor avand diametru intr-o gaura relativ mare.
Cele 3 bacuri: 1 se deplaseaza in consolele din corpul 2 al universalului fiind antrenate de filetul plan 5 de pe fata frontala a rotii dintate 3 care la randul ei este antrenata de pinionul conic 4.
Universalul este montat pe capatul arborelui principalprin insurubare avand un sistem de asigurare. Pt platourile de dimesiuni mici, operatia de montare se realizeaza fara dificultati, ele putand fi montate normal. In cazul universalelor mai grele se recomanda introducerea unei bucse 2 in interiorul universalului de care se prinde in vederea ridicarii si introducerii pe un dorn L montat in arborele principal al strungului. In acest mod se evita scaparea universalului si montarea mai usoara pe capatul filetelor al arborelui principal.
Pt deblocare se actioneaza cutia de viteze la cea mai mica turatie se introduce dornul in arborele principal apoi cu un ciocan de lemn se impiedica rotirea in sens invers a universalului. Piesele de diametru mic se strang cu bacurile in pozitie normala. In varful pieselor de lungime mica si diametru mare, centrarea si prinderea se executa prin actionarea bacurilor de la interior spre ext. Datorita prinderii piesei pe pozitia anterioara a bacurilor 2 acestea se uzeaza. Pentru a afixa corect piesa 1 intr-un asemenea universal este necesara introducerea unui adaos 3 ca in figura:
Fig. 4.9. Forme de suprafete generate pe strung.
Prelucrari executate pe strung:
In general operatiile de strunjire se clasifica in functie de forma geometrica a suprafetei obtinute si a modului in care se materializeaza curba generatoare:
a. Strunjirea suprafetelor plane se utilizeaza pentru executarea unor suprafete plane perpendiculare pe axa de rotatie a piesei cu urmatoarele variante:
- cu avans transversal la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a piesei
- prin retezare la care avansul este tot transversal si se executa in scopul separarii piesei sau a partilor piesei din semifabricat
- cu avans longitudinal la care avansul este parallel cu axa de rotatie a piesei, iar taisul cutitului este cel putin la fel de lat cu suprafata plana inelara care se obtine pe piesa
b. Strunjirea suprafetelor de revolutie se utilizeaza pentru executarea unor suprafete de revolutie coaxiale cu axa de rotatie a piesei, cu urmatoarele variante:
- cu avans longitudinal la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei;
- cu cutit lat cu avans transversal, lucrandu-se cu un cutit cu raza la varf foarte mare si unghi de atac al taisului secundar foarte mic
- de decojire cu avans longitudinal, de cele mai multe ori cu utilizarea unei scule rotative multicutit cu unghi mic de atac, metoda aplicabila la prelucrarea pieselor de gabarit mare, greu de rotit.
- prin retezare cu avans longitudinal, aplicabila in cazul retezarilor unor saibe sau discu-ri circulare dintr-un semifabricat de tip disc;
- strunjirea suprafetelor conice la care miscarile sunt aceleasi cu cele de la prelucrarea suprafetelor cilindrice, suprafata conica rezultand din reglari ale masinii unelte cum ar fi: dezaxarea papusii mobile la prelucrarea pieselor prinse intre varfuri, sau inclinarea saniei port-cutit cu avans longitudinal.
- cu avans transversal la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a piesei taisu-lui cutitului este cel putin la fel de lat ca suprafata de executat.
c. Strunjirea filetului se executa cu scule profilate care executa avansul de rotatie egal cu pasul filetului; in functie de scula utilizata si forma suprafetei infasuratoare a filetului se disting:
- filetarea cu cutitul la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei si foloseste drept scula un cutit filetat cu unghiul la varf corespunzator cu cel al filetului.
- prelucrarea filetelor plane, procedeu la care avansul este transversal folosindu-se un cutit de filetat profilat simplu (cu un singur tais principal) iar avansul pe dinte este egal cu pasul elicei.
d. Strunjirea cu scule profilate este procedeul de strunjire care utilizeaza o scula profilata ce reprezinta profilul complementar al profilului filetului piesei, in functie de felul avansu
lui poate fi:
- cu avans longitudinal la care avansul este paralel cu axa de rotatie a piesei iar cutitul are taisul profilat cu latimea mai mare sau egala cu a suprafetei de executat, sau cutitul executa un canal inelar, pe suprafata frontala a piesei.
- cu avans transversal, la care avansul este perpendicular pe axa de rotatie a piesei iar taisul sculei are latimea mai mare, sau egala cu suprafata de executat cu variantele: canela
re sau executarea unui canal circular; tesirea exterioara sau interioara.
PRELUCRAREA PRIN FREZARE
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere care utilizeaza scule de frezat (freze) cu mai multe taisuri dispuse in mod diferit pe suprafetele unor corpuri de revolutie la care miscarea de aschiere, de rotatie, este executata de scula si miscarea de avans, rectilinie este executata de piesa sau scula.
Miscarea de avans presupune o deplasare intre scula si piesa montata notata μs care se exprima in rot/min a frezei.
Prelucrerea prin frezare poate fi realizata in contra avansului sau in sensul avansului. Frezarea in contra avansului se foloseste frecvent deoarece dintii sculei sunt solicitati in mod propriu.
Frezarea in sensul avansului se aplica mai des la operatiile de degrosare sau de frezare rapida.
Tipuri de freze
Frezele se pot clasifica dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza
1. Dupa felul suprafetelor pe care sunt dispusi dintii:
a) freze cilindrice, avand dintii dispusi numai pe suprafata cilindrica exterioara (fig. 16.1,a);
b) freze disc, cu dintii dispusi pe suprafata cilindrica si uneori cu taisuri si pe una sau pe ambele suprafete frontale (fig. 16.1,b);
c) freze cilindro-frontale, avand dintii dispusi pe suprafata cilindrica si pe una din suprafetele frontale (fig. 16.1,c);
d) freze frontale, cu dintii dispusi pe una din suprafetele frontale ale frezei (fig. 16.1,d).
Atat frezele cilindro-frontale cat si cele frontale au taisuri atat pe partea frontala, cat si pe cea de revolutie, dar la frezele frontale, aceste taisuri sunt de lungime foarte mica, in comparatie cu lungimea taisurilor periferice de la frezele cilindro-frontale;
e) freze unghiulare, avand dintii dispusi pe suprafete conice (fig. 16.1,e);
f) freze profilate, cu dintii dispusi pe suprafete profilate de revolutie (fig. 16.1,f).
2. Dupa forma dintilor frezei se deosebesc:
a) freze cu dinti frezati avand directoarea fetei de asezare rectilinie, care se ascut pe fata de asezare sau pe fata de asezare si de degajare (fig. 16.2,a,b);
b) freze cu dinti detalonati avand directoarea fetei de asezare spirala arhimedica (sau logaritmica), care se ascut pe fata de degajare (fig. 16.2,c).
1Fig. 16.1. Tipuri de freze.
Frezele cu dinti executati prin frezare prezinta unele avantaje in raport cu frezele avand dinti detalonati,care constau in:
- durabilitate de pana la de doua ori mai mare;
- executie mai simpla a dintilor (cu exceptia frezelor profilate care necesita dispozitive speciale pentru frezarea si ascutirea dintilor);
- rugozitate mai mica a suprafetelor prelucrate.
Ca dezavantaje se mentioneaza micsorarea sectiunii canalelor pentru evacuarea aschiilor si a diametrului exterior prin reascutire.
Avantajele prezentate sunt precumpanitoare, recomandandu-se ca frezele cu dinti detalonati sa fie utilizate numai daca este absolut necesar (de ex. la frezarea suprafetelor profilate).
2Fig. 16.2. Ascutirea frezelor cu dinti frezati si detalonati.
3 Fig. 16.3. Dispozitia dintilor frezelor.
Clasificarea elementelor frezelor se face conform STAS 577/1-1978 dupa urmatoarele elemente:
1. Dupa dantura frezelor:
a) dantura dreapta (fig. 16.3,a);
b) dantura elicoidala cu elice pe dreapta sau cu elice pe stanga (fig. 16.3,b,c)
c) dantura in zig-zag (fig. 16.3,d).
2. Dupa forma dintilor frezelor:
a) dinte triunghiular (fig. 16.4,a);
b) dinte cu spate curb (fig. 16.4,b);
c) dinte cu fateta proeminenta (fig 16.4,c);
d) dinte trapezoidal (fig. 16.4,d);
e) dinte detalonat (fig. 16.4,e).
3.Dupa forma taisurilor frezelor:
a) tais neted (continuu) (fig. 16.5,a);
4
5 Fig. 16.4. Forme ale dintilor frezelor.
b) tais intrerupt (fig 16.5,b);
c) tais rotund (pentru degro-sare) (fig. 16.5,d);
4. Dupa pasul danturii frezelor:
a) freze cu pas unghiular constant (fig. 16.6,a)
b) freze cu pas unghiular variabil (fig. 16.6,b)
5. Dupa modul de pozitionare-fixare pe masina-unealta
a) freze cu coada
a.1. cilindrica
a.1.1. neteda (fig. 16.7,a);
6
Fig. 16.5. Forme ale taisurilor frezelor.
a.1.2. cu aplatizare (fig. 16.7,b);
a.1.3. filetata (fig. 16.7,c)
a.2. conica
a.2.1. cu con Morse, cu gaura filetata (fig. 16.7,d);
a.2.2. cu con Morse, cu gaura filetata si aplatizare pentru antrenare (fig. 16.7,e);
a.2.3. cu con Morse, cu cap de evacuare (fig. 16.7,f);
a.2.4. cu con Morse, cu cap de evacuare si locas pentru fixare pe con (fig. 16.7,g);
a.2.5. cu con 7:24 (fig. 16.7,h);
b) freze cu alezaj
b.1. alezaj cilindric (fig. 16.8,a);
b.2. alezaj cilindric si gauri de antrenare (fig. 16.9,b);
b.3. alezaj cilindric cu canal de pana longitudinal (fig. 16.8,c);
b.4. alezaj cilindric cu canal de pana frontal (fig. 16.8,d);
b.5. alezaj cilindric cu canal de pana frontal si gauri pentru montare (fig. 16.8,e);
b.6. alezaj cilindric filetat (fig. 16.8,f);
b.7. alezaj conic (fig. 16.8,g).
7Fig. 16.6. Pasul unghiular al dintilor frezelor.
Fig. 5.28. Tipuri
de freze
Freza cilindrica cu dinti rari, elicoidali.
Freza tip "stiulete de porumb".
Masini de frezat
Masinile de frezat sunt destinate prelucrarii suprafetelor plane, profilate (plan si spatial), a canalelor de diferite forme etc. Accesoriile si echipamentele de comanda numerica permit prelucrarea suprafetelor elicoidale, a suprafetelor alezajelor prin frezare, a danturilor etc. Masinile de frezat universalefac parte din categoria masinilor de frezat cu consola.
In fig. 5.39 se evidentiaza ansamblurile principale. Astfel, pe placa de baza este asezat montantul. Pe partea din fata a acestuia se afla ghidajele verticale, in lungul carora
se deplaseaza consola C actionata in directie verticala de un mecanism surub-piulita.
Intre sania transversala ST si masa M exista o placa pivotanta (nereprezentata) prin intermediul careia masa se poate pozitiona circular, unghiul maxim de pozitionare fiind 450.
Masa se poate deplasa in directie longitudinala in lungul ghidajelor prezente in partea superioara a saniei transversale.
In mod similar, saniatransversala se deplaseaza fata de consola. Actionarea pentru deplasarea pe ambele directii se face cu un mecanism surub-piulita.
Masina poate lucra ca masina de frezat orizontala sau verticala, in al doilea caz fiind necesar un dispozitiv suplimentar care schimba directia de rotatie a arborelui principal.
Schema cinematica structurala a masinii de frezat universale este prezentata in fig. 5.40.
Fig. 5.39 Blocurile componente ale masinii de frezat universale.
Prelucrari executate pe masini de frezat
In functie de suprafata activa a sculei aschietoare operatiile de frezare se clasifica astfel:
a. Frezare cilindrica la care freza aschiaza cu taisurile principale aflate pe suprafata sa cilindrica, scula denumindu-se freza cilindrica, iar daca are o latime mica se numeste freza disc. In functie de sensul miscarii de avans executata de piesa se disting metodele:
- frezare in sens contrar avansului care se aplica deobicei la degrosarea semifabricate-lor sau cand exista la suprafata acestora o creasta dura, deoarece dintii frezei se uzeaza mai incet intrand in material de la partea subtire a aschiei, neproducand socuri mari in material iar componenta verticala a fortei de aschiere apasa semifabricatul pe masa masinii, fiind suficiente forte mici de strangere
b. Frezare frontala la care taisurile se afla pe suprafata frontala a frezei, care prelucreaza semifabricatul.
c. Frezarea cilindro-frontala la care semifabricatul este prelucrat simultan cu ajutorul
taisurilor principale de pe partea cilindrica a frezei si taisurile secundare aflate pe partea frontala a acesteia. Prin operatiile de frezare cilindrica frontala si cilindro-frontala se realizeaza suprafete plane.
d. Frezarea supafetelor de revolutie, uzual cilindrice, se caracterizeaza prin faptul ca miscarea de avans este circulara, prelucrandu-se suprafete exterioare sau interioare
e. Frezarea suprafetelor elicoidale se caracterizeaza prin faptul ca miscarea de avans este elicoidala, realizata de obicei prin compunerea unei rotatii si a unei translatii, cu raport constant, efectuate de catre piesa, ca de exemplu frezarea filetelor sau a melcilor.
- frezarea filetelor lungi se face utlizand o freza disc profilata, ingusta, corespunzand doar unui gol al filetului, a carui axa este inclinata in directia pantei filetului si avand un avans corespunzator pasului filetului sau utilizand o freza speciala care, odata cu misca-rea principala de rotatie are si o miscare de avans longitudinala. In cazul prelucrarii de acest fel este necesar ceva mai mult de o rotatie a piesei iar latimea frezei determina lungimea maxima a filetului executat.
f. Frezare prin rualre necesita o freza cu profil de referinta, are executa simultan o misca-re de avans si o miscare de rulare.
RABOTAREA MATERIALELOR
Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere care utlizeaza scule (cutite de rabotat) la care axa longitudinala este perpendicular ape directia miscarii de aschiere.
Miscarea de aschiere este orizontala repetata, de cele mai multe ori rectilinie, iar miscarea este de avans intermitenta, efectuata cand scula nu este in contact cu piesa.
Miscarea de aschiere este executata de piesa la masina de rabotat, sau scula la rabotarea longitudianala executata pe seping.
Masini de rabotat:
a. masini de rabotat transversale → este o masina cu cutit mobil
b. masini de rabotat longitudinale (raboteze) → se folosesc in special pentru prelucrarea pieselor la care predomina lungimea.
Scule aschietoare folosite la rabotare:
- pentru prelucrarea pe masina de rabotat se foloseste mai multe tipuri de cutite asemanatoare cu cele utilizate la strunjire.
la rabotare cutitele lucreaza in conditii mai grele din cauza socurilor puternice care se produc la patrunderea lor in metale
Tipuri de cutite:
a. cutite normale → se folosesc pentru prelucrarea de degrosare
b. cutite drepte
c. cutite incovoiate si cotite
d. cutite late si cotite
e. cutite de canelat
f. cutite de retezat
Prelucrari executate pe masinile de rabotat:
a. prelucrarea suprafetelor orizontale se executa pe masinile de rabotat cu cutite normale
b. prelucrarea suprafetelor normale → se executa pe masini transversale sau longitudinale in functie de dimensiunile piesei de prelucrat
c. prelucrarea suprafetelor inclinate → se executa in mod similar ca suprafetele verticale cu deosebirea ca scula avanseaza dupa o directie inclinata.
Prelucrarea prin mortezare
Mortezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere care utilizeaza cutite de mortezat, scule la care axa longitudinala este orientata dupa directia miscarii de aschiere.
Miscarea de aschiere este verticala, repetata, de cele mai multe ori rectilinie, executata de scula, iar miscarea de avans este intermitenta executata cand scula nu se afla in contact cu semifabricatul. Mortezarea este utilizata in mod special pentru prelucrarea suprafetelor poligonale interioare.
Masina de mortezat
Masina de mortezat se carcterizeaza prin miscarea principala rectilinie alternativa efectuata de scula in planul vertical. Ele sunt destinate pentru prelucrarea prin rabotare a diferitelor suprafete plane, circulare, profilate, interioare sau exterioare in productie individuala sau in serie.
Prelucrarea piesei are loc prin actionarea sculei, montata pe berbec, care executa miscarea principala rectilinie alternativa de aschiere si deplasarea piesei, fixata pe masa circulara care executa miscarea secundara de avans transversal, longitudinal sau circular. Cursa activa a sculei este de sus in jos - aschierea. Miscarea de avans a piesei este intermitenta si are loc la sfarsitul cursei pasive. Intre cele doua miscari trebuie sa existe o sincronizare. Se pot executa prelucrari dupa o directie inclinata prin rotirea capului masinii in jurul axei XOY cu aproximativ 10-150 intr-o parte si in cealalta.
Prelucrari executate pe masini de mortezat sunt acele prelucrari asupra suprafetelor inguste dar si late in acelasi timp, in special canale si suprafete interioare si exterioare care sunt greu de executat prin alte procedee de prelucrare.
Mortezarea se foloseste numai la productia individuala si de serie mica in atelierele de intretinere si scularie.
Masinile de mortezat pot fi grupate dupa lungimea cursei L a berbecului in:
- masini de mortezat mici, cu L<250 mm
- masini de mortezat mijlocii, cu L=250..800 mm
- masini de mortezat mari, cu L>800 mm
Dupa tipul lor, avem masini de mortezat:
- obisnuite
- transportabile
- speciale
La unele msini de mortezat in vederea maririi gradului de universalitate, capul cu ghidajele berbecului se poate inclina fata de axa verticala.
