Pregatirea fabricatiei

PREGATIREA FABRICATIEI

1. Activitatile desfasurate pentru pregatirea fabricatiei

Activitatile desfasurate pentru pregatirea fabricatiei sub aspect organizatoric si tehnic sunt:

a    cerere de oferta;

a    documentare in vederea preofertarii;

a    preoferta;

a    elaborare studiu tehnic;

a    oferta finala;

a    incheiere contract;

a    realizare produs;

a    planificare:

pentru proiectare;

pentru fabricare.

a   proiectare efectiva:

elaborarea documentatiei de studiu;

elaborarea documentatiei tehnice de baza;

elaborarea documentatiei pregatirii sumare de fabricatie pentru prototip;

fabricare prototip;

executarea probelor.

a    pregatirea fabricatiei de serie zero:

elaborarea tehnologiilor pieselor primare;

elaborarea tehnologiilor de asamblare;

elaborare deviz de materiale;

elaborare deviz de manopera pe tipuri de operatii;

analiza necesitatii colaborarii l fabricarea produsului;

lansarea seriei zero in vederea omologarii pregatirii de fabricatie:

fabricare serie zero;

omologare serie zero in vederea validarii pregatirii de fabricatie care valideaza proiectul final.

a   aprovizionare:

cu materii prime;

cu servicii (colaborari la realizarea produsului pe diverse tipuri de fabricatie, procedee).

contractare furnizori;

selectare furnizori;

contractare servicii cu furnizorii;

receptia calitativa/cantitativa a serviciilor furnizorilor.

a   lansare in fabricatie a produsului;

a   fabricarea produsului.

planificarea productiei in baza comenzii primite;

controlul echipamentelor, dotarilor, utilajelor folosite in fabricarea produselor;

controlul aparatelor de masura si control;

identificare si trasabilitate conform Planului Calitatii, cod PC-001.

a    livrare produs.

a    service.

a     control final, receptie, instruire personal pentru exploatarea corecta a ansamblului.

2. Controlul aprovizionarii - evaluarea furnizorilor

In cele ce urmeaza am propus un chestionar cu referire la evaluarea furnizorilor.

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA FURNIZORILOR

I. Informatii generale

1. Societatea:

i. Adresa: __________ ______ ____ ________________

ii. Telefon: _____ _______ ______ ______

iii. Fax: _____ _______ ______ _________

2. Numarul total de angajati:

i. Numarul angajatilor in Controlul Calitatii:

ii. Numarul angajatilor in Asigurarea Calitatii: _____________

3. Produse/servicii oferite:

4. Persoane de contact in domeniul Asigurarii Calitatii:

Nume: _________________Functie: __________________ Telefon: __________

5. Este proiectat si implementat un sistem al calitatii conform standardelor:

ISO 9001  ISO 9002 ISO 9003Alte

DA  IN CURSNU

6. Sistemul calitatii este certificat:DA  IN CURS NU

a) daca raspunsul este DA, este sufucient sa transmiteti o copie a certificarii si "Chestionarul pentru evaluarea furnizorilor" completat pana la acest punct.

b) daca raspunsul este IN CURS, mentionati numele firmei specializate cu care colaborati si termenul propus pentru finalizare, completand mai departe "Chestionarul pentru evaluarea furnizorilor".

c) daca raspunsul este NU, va rugam sa ne transmiteti "Chestionarul pentru evaluarea furnizorilor" completat in intregime.

II. Chestionar pentru evaluarea furnizorilor conform ISO 9001:2000

N.A. = neaplicabil

3. Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie

Indiferent de marimea sau sfera in care isi desfasoara activitatea o firma, aceasta trebuie sa se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce trebuie efectuate. Aceste materiale pot fi: materii prime, piese semifabricat, componente, subansamble, dispozitive de verificare, scule. In acest context devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare sa fie supusa unui  riguros control.

Asigurarea materiala si organizatorica a fabricatiei urmeaza etapei de pregatire tehnologica si cuprinde ansamblul masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru, precum si activitatile care au drept scop asigurarea tuturor conditiilor tehnice, materiale si de forta de munca cerute de realizarea eficienta a sarcinilor din programul de productie pentru o anumita perioada

In cadrul acestei etape un rol important revine activitatilor de pregatire a factorilor activi de productie cum sunt:

masinile;

utilajele;

instalatiile;

suprafetele de productie.

Aceasta activitate se realizeaza parcurgand secvential un proces care cuprinde:

• analiza documentatiei de pregatire tehnologica pentru produsele din programul de fabricatie si intocmirea situatiei centralizatoare a tuturor utilajelor prevazute in fisele tehnologice, concretizata in Lista utilajelor, inclusiv gruparea acestora pe verigi de productie;
• confruntarea tipului si caracteristicilor utilajelor stabilite in secventa anterioara cu existentul de utilaje din cadrul verigilor de productie si intocmirea listei cu utilaje, masinile si instalatiile de procurat prin investitii care vor fi puse ulterior in functiune. In cadrul acestei secvente, se executa urmatoarele activitati:

a)     verificarea starii tehnice a fiecarui utilaj existent;

b)    analiza planului de reparatii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se masurile care se impun;

c)     verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru masinile, utilajele si instalatiile ce

se procura prin investitii, astfel ca acestea sa intre in productie la termen, cu precizarea totodata, a masurilor interne pentru montarea si efectuarea rodajelor si probelor tehnologice aferente acestora.

d)    controlul activitatii de pregatire tehnica a executiei, cand se compara sarcina de productie

ordonantata pe termene de livrare a produselor, cu starea tehnica a utilajelor cuprinse in capacitatile de productie cu care se executa acestea.

Dupa ce se stabileste numarul de masini, utilaje sau instalatii tehnologice, este necesara dotarea acestora si a locurilor de munca cu SDV - urile necesare. Aceasta etapa se realizeaza in mai multe etape, si anume:

analiza documentatiei tehnologice, urmarind elaborarea unei situatii centralizatoare pe tipuri de SDV - uri codificate, corespunzatoare echiparii utilajelor si dotarii locurilor de munca;

analiza comparativa a necesarului de SDV - uri cu SDV - urile existente atat in depozit cat si in sectiile de productie, inclusiv comenzile lansate pentru conceperea si executia

SDV - urilor  speciale;

stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munca cu SDV - uri;

stabilirea masurilor tehnico-administrative pentru intretinerea, repararea si reconditionarea SDV - urilor.

Calitatea lucrarilor si a masurilor stabilite in etapa de pregatire materiala si organizatorica a fabricatiei influenteaza in mod hotarator rezultatele activitatii de productie, atat pe linia costurilor de productie, pe linia productivitatii muncii cat si pe linia realizarii sarcinii de productie.

In acest procesul complex de control al aprovizionarii trebuie avute in vedere cateva etape cheie foarte importante in buna desfasurare a acestuia:

Evaluarea furnizorilor

Este esential in  controlul aprovizionarii pentru ca calitatea produselor achizitionate depinde de furnizor. De aceea se va actiona cu o prudenta deosebita in alegerea acestora, stabilindu-se o procedura specifica de evaluare bazata pe criterii stricte.

Metodologia de evaluare a furnizorilor

Aceasta implica o multime de actiuni prin care in principal i se solicita furnizorului date referitoare la facilitatile sale de productie, organizare, resurse umane si financiare, toate aceste informatii fiind clasificate intr-un formular tipizat.

Date despre aprovizionare

La orice activitate de aprovizionare trebuie avute in vedere exigentele de calitate pe care sa le satisfaca furnizorul. Acestea vor fi incluse in specificatiile contractuale.

Controlul oportunitatii si exactitatii datelor de aprovizionare

In aceasta etapa se vor elabora proceduri de verificare a calitatii produselor stipulate in specificatiile contractuale.

Verificarea produsului aprovizionat

Sistemul de verificare se va stabili de comun acord cu furnizorul inainte de finalizarea comenzii de aprovizionare pentru evitarea oricarei probleme ulterioare. Se va face verificarea produsului numai conform acestei proceduri stabilite de comun acord.

Inregistrarea calitatii materialelor aprovizionate

Trebuie sa se realizeze o inregistrare adecvata si continua a calitatii produselor achizitionate. Acest lucru trebuie avut in vedere pentru a avea o dovada a controlului aprovizionarii dar si ca mijloc de urmarire a performantelor furnizorului.

Relatiile cu furnizorii

Pe termen lung si pentru un nivel de performanta in domeniul calitatii cat mai ridicat este necesara o interactiune activa intre furnizor - achizitor inclusiv prin consilierea primului cu solutii tehnice noi care ar putea ca in final sa conduca la cresterea calitatii produsului ce urmeaza a fi achizitionat.

Pregatirea fabricatiei presupune aprovizionarea cu materialele necesare desfasurarii activitatii de productie a ansamblului Motor pneumatic liniar. Astfel se va intocmi o lista cu toate materialele necesare pentru realizarea celor 16 piese ce intra in componenta ansamblului. Pe baza diagramei fluxului de fabricatie se vor indica toate activitatile de aprovizionare cu materiale, semifabricate, componente si instrumente. Se vor procura toate SDV - urile necesare precum si toate instrumentele pentru realizarea montajului.

4. Aprovizionarea locurilor de munca cu materii prime si materiale necesare

In orice firma industriala se disting urmatoarele tipuri de stocuri:

stocuri necesare fabricatiei compuse din materii prime, repere special tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firma;

stocuri de piese de schimb necesare masinilor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale si produse pentru intretinerea acestora;

stocuri de semifabricate, care apar intre diferitele faze tehnologice ale procesului de fabricare a produsului finit;

stocurile de produse finite.

Tabelul 1. Lista materiilor prime

Tabelul 2. Lista reperelor furnizate

Tabelul 3. Lista de consumabile

4.1. Determinarea sistemului de productie

4.2. Determinarea numarului de masini-unelte

4.3. Determinarea coeficientului de incarcare al MU

4.4. Calculul lotului optim de productie

4.5. Calculul duratei ciclului de productie

4.6. Perioada de repetare a loturilor

4.7. Aprovizionarea cu materii prime, mat si SDV

4.1. Determinarea sistemului de productie

Prin managementul productiei se intelege totalitatea activitatilor legate de planificare, coordonare, comanda si controlul productiei. In definitia de mai sus se gasesc functiile managementului.

In cadrul functiei de planificare trebuie sa se faca planificarea resurselor tehnice, de timp si umane pentru fiecare loc de munca. In procesul de planificare a productiei reperului care face obiectul prezentului proiect se pleaca de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate in tabelul urmator.

Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi interdependenti, determinand principalele proportii de desfasurare ale procesului de productie in spatiu si in timp, permite crearea conditiilor materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii fabricatiei la parametrii optimi de eficienta economica.

Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a sistemului de productie este metoda coeficientului sistemului de productie.

Coeficientul sistemului de productie se determina cu relatia:

unde : r_g este ritmul de fabricatie al produsului

t_ig este norma de timp la operatia I

Daca din calcule rezulta:

- - productia este considerate de masa

- - productia este considerate de serie mare

- - productia este de serie mijlocie

- - productia este de serie mica

Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:

unde: F_n este fondul de timp nominal,

N programa de productie (15000)

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii resursa de timp F_n se calculeaza cu relatia:

F_n=60*z*k_s*h

unde : z este nunarul de zile lucratoare,

h este numarul de ore lucrate pe schimb;

k_s este numarul de schimburi.

Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:

Pentru cazul luat in considerare :

F_n=60*265*2*8=254400[min/an]

Cum N = 15000bucati pe an, rezulta

N_j=N₁+N₂+N₃=15000+150+50=15200

Unde: N₁ sunt nunarul de piese comandate,

N₂ numarul de piese de schimb,

N₃ este numarul de rebuturi acceptate.

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru K_ij la fiecare operatie:

pentru operatia 1:

  serie de masa

pentru operatia 2:

  serie mare

- pentru operatia 3:

serie mare

pentru operatia 4:

serie mare

pentru operatia 5:

serie mare

pentru operatia 6:

serie mare

pentru operatia 7:

serie mare

pentru operatia 9

serie mare

pentru operatia 10:

serie mare

pentru operatia 11 si 13:

  serie mare

pentru operatia 12:

  serie mare

Deoarece predomina seria mare se alega ca tipologie a productiei seria mare si se va face in continuare organizarea productiei in conformitate cu principiile de proiectare corespunzatoare caracteristicilor acestui tip de productie.

4.2. Determinarea numarului de masini-unelte

Determinarea numarului de MU m_a,i necesare executarii operatiei i, in cadrul procesului de fabricatie a reperului j se face dupa cum urmeaza:

unde: t_i este timpul necesar executarii operatiei i,

m_a,i numar calculat de masini la operatia i,

k_up =0.93 este coefficient de planificare utilizat,

r_med este ritmul mediu de fabricatie

Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de forma :

m_a,i=a+b

unde: a - parte intreaga; b- zecimala

Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se majoreaza sau micsoreaza la o valoare intreaga dupa cum urmeaza:

m= a daca b<=0.15

m=a+1 daca b>0.15 deci:

  - se aleg 3 MU

  - se alege 1 MU

  - se alege 1 MU

  - se alege 1 MU

  se alege 1MU

  - se alege 1MU

  - se alege 1 MU

  -se alege 1MU

  - se alege 1MU

  - se alege 1MU

  - se alege 1 MU

3. Determinarea coeficientului de incarcare al MU

Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:

unde k_in,ci este coeficientul de incarcare al masinii,

m_ci este numarul de masinii calculat la punctual anterior,

m_o,I numarul de masii adoptat.

Facand calculele rezulta:

 

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

4.4. Calculul lotului optim de productie

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se realizeaza numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de productie pe unitatea de obiect al muncii.

Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:

unde N_j = 15200[buc/an] este volumul de productie,

D cheltuieli dependente de marimea lotului;

C_m cheltuieli materiale;

A cheltuieli independente de marimea lotului,

ε_n= 0.2 coef de cuantificare a pierderilor

Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:

D=B+B'[lei/lot]

Unde B reprezinta cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatieila locul de munca. Cheltuielile B se determina cu relatia :

unde t_pi- timp de pregatire incgeiere;

m_i=nr de masini unelte;

s_mi= salariu pe ora al muncitorului

B=0.16*3*38500+0.16*1*38500*4+0.16*1*35000*4+0.16*1*40000+0.16*1*45000+0.16*1*48000=12320+24640+22400+6400+7200+7680=86740[lei/lot]

Cheltuielile B' se determina cu relatia:

unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea administrative a lotului si p=20

D=B+B'=86740+17348=104088[lei/lot]

Cheltuielile materiale se determina cu relatia:

C_m=m_s*C_sf-m_d*C_d

Unde m_s = masa semifabricatuluiin kg;

C_sf =40000 costul unui kg de piesa turnata;

m_d=3.5 kg si reprezinta masa deseurilor;

C_d=10000lei/kg cost kg deseu

C_m=69.5*40000-3.5*10000=2745000

Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:

A=C_m+C_s+C_ind+C_if [lei/buc]

unde: C_if este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata timpului de lucru efectiv;

C_ind cheltuieli indirecte;

C_s cheltuieli salariale

C_s=0.016*(41.007*38500+15*38500+14.45*38500+15.629*38500+3.149* 38500+3.1*35000+5.84*35000+4.564*35000+2.5*35000+10*40000+2.089* 48000+10*45000)=0.16*(3435548+560140+400000+450000+100272)=0.16* 4540960=72655.36[lei/buc]

Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:

unde R_f este regia de fabricatie a sectiei

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv se determina cu relatia:

C_if=0.16*(41.007*20000*2+15*20000+14.45*20000+15.629*20000+3.149* 20000+3.1*18000+5.84*18000+4.564*18000+2.5*18000+10*20000+2.089* 22000+10*18000)=0.016*(1640280+300000+289000+312580+62980+55800+105120+82152+45000+200000+180000+45958)=53101.92[lei/buc]

unde a_i reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajului la operatia I

Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:

A=2745000+72655.36+181638.4+53101.92=3052395.68

Coeficientul τ_i se dermina cu relatia :

in care α_i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse forme de organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se aplica organizarea in paralela fara respectarea principiului proportionalitatii.

unde t_ui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei I

Se adopta n_ec= 40[buc/lot] si se determina:

4.5. Calculul duratei ciclului de productie

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face cu relatia:

[min/lot]

4.6. Perioada de repetare a loturilor

Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea in productie la un anumit stadiu de prelucrare doua loturi succesive de obiecte ale muncii de acelasi fel.

Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:

unde L reprezinta numarul de loturi care se lanseaza in fabricatie in perioada de timp considerate.

Se adopta R_c =1 zi lucratoare, adica fiecare lot se executa in tr-o zi lucratoare.

4.7. Aprovizionarea cu materii prime, mat si SDV

Dupa stabilirea tipului de productie si al numarului de masini unelte necesare, se va trece la aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare fabricatiei. Astfel se va calcula necesarul de materiale si se va analiza lista furnizorilor. Furnizorii reprezinta un factor cheie in procesul de productie. Unul din cele opt principii de management prezentate in standardul ISO 9001 : 2001 se numeste "Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii". Nu se pot realiza produse bune prin utilizarea unor materiale si servicii slab calitative. Acest principiu se gaseste in standard la capitolul 7.4 "Aprovizionare". Practic include evaluarea furnizorilor folosind principiul calitate si certificarea sistemelor de management.

Principalele aspecte de care trebuie sa tina cont firma in selectarea furnizorilor sai sunt:

- costul materialelor livrate

- garantii oferite de producator pentru produsele sale

- calitatea materialelor pe care le livreaza

- daca este sau nu certificata firma

- certificate de conformitate

- istoric al firmei

La realizarea componentei principale a "Pompei monoetajate in consola" - "corp pompa" se folosecte urmatorul otel : OT 500-3. In capitolul 8 "Asamblarea produsului" se prezinta lista cu toate componentele necesare realizarii intregii pompe, cu referiri la modul de transport al produsului, materialul din care este confectionat, denumirea sa, numarul necesar de bucatii.

S.D.V.-urile care se utilizeaza pentru fabricatia "corpului de pompa" sunt prezentate in fisa film. Sculele care nu exista in magazia fabricii sau sunt defecte se vor cumpara in vedere producerii piesei.

Calculul tehnic-economic conjuctural comparativ aplicat la produse si la pregatirea proceselor de fabricatie

Calculul tehnic in vederea stabilirii tehnologieie de fabricatie pentru un produs este necesara in primul rand documentarea tehnica de specialitate pentru a se determina itinerariul proceselor tehnologice prin care trece produsul si a se elabora optiunea tehnologica finala.

Pentru fiecare problema exista un numar considerabil de posibilitati. Din punct de vedere tehnic trebuie luate in considerare numai procesele tehnologice compatibile cu proprietatile materialelor care se supun anumitor operatii.

Prin proprietatile tehnologice ale unui material intelegem proprietati legate de comportarea materialului la anumite solicitari la care este supus in cadrul procesului de fabricatie.

Proprietatile tehnologice ale unui material sunt:

Modulul economic al calculului tehnico-economic conjuctural comparativ este compus din foarte multe elemente, deci se pot lua exemple cu peste 100 elemente de cost care intervin in fabricarea unui produs.

Dintre multitudinea de factori economici care dicteaza costul unui produs sunt patru elemente care reprezinta peste la 90% din costul total este costul materialului din care se realizeaza piesa, de costul materialelor uneltelor, utilizate, de costul energiei implicate (consumate) si de costul manoperei specifice, manopera avand diferite valori functie de gradul de calificare al personalului.

La analiza unor solutii tehnice posibile dupa ce se cunosc si costurile solutilor luate in considerare nu se va alege in mod "mecanic" solutia cea mai ieftina ca fiind cea mai buna.

Pentru alegerea solutiei care se va aplica, deci pentru asa numita optiune tehnologica vom fi orientati de conjunctura.

Toate reperele care se proiecteaza vor fi dimensionate pe de o parte in functie de rezistenta specifica a materialului la diferite tipuri si moduri de solicitari si in functie de destinatie se vor aplica asa numitii coeficienti de siguranta care se numesc astefel tocmai pentru a asigura functionarea in bune conditii la sarcini suplimentare uzuale. Prin rezistenta specifica intelegem rezistenta raportata la unitatea de .respectiv sectiune. Prin tip de solicitare intelegem solicitari la efortuei cum ar fi: compresiune, intindere, incovoiere, forfecare, flambaj.

Prin conditii de solicitare intelegem fluxul in care se aplica solicitarea respectiv solicitarea statica, dinamica, alternativa.

Coeficientul de siguranta poate sa amplifice, spre exemplu, sectiunea unei piese oarecare in functie de destinatia ei in cadrul unor ansambluri cum ar fi aeronave sau nave cosmice unde sectiunea nu poate fi marita coeficientul de siguranta se aplica prin reducerea corespunzatoare a timpului de functionare incat sa fim siguri ca ansamblul din care face parte nu se va deteriora in timpul in care piesa respectiva si ansamblul vor fi utilizate.

Problematica pregatirii fabricatiei

Studiul de conjuctura si prognoza

Pentru fiecare produs care urmeaza sa fie analizat din punct de vedere al necesitatii si oportunitatii, precum si a posibilitatii de realizare se pune problema elaborarii unui "studiu de piata" in vederea stabilirii pe de o parte a modului si ritmului in care un produs poate fi cerut respectiv absorbit de catre piata, iar pe de alta parte a posibilitatii de fabricare in conditii economice a produsului respectiv tinand cont si de conditiile concurentei.

Studiile de piata se efectueaza cu ajutorul metodelor specifice prognozei in care sunt luate in considerare activitati care s-au desfasurat cu multi ani in urma intr-un domeniu oarecare, studii care trebuie sa contina referiri pertinente si exacte asupra conditiilor in care s-a desfasurat procesul de productie, precum si a modului in care s-a realizat absortia de catre piata a produselor respectiv utilizarea acestora in conditii satisfacatoare de fiabilitate si calitate. Numai pe baza unor asemenea date si studii este posibila crearea unei baze de date autentice care sa serveasca la fundamentarea unor proiecte corecte pe baza carora sa se initieze sau sa se continue un proces de productie oarecare.

Studiile de prognoza fundamenteaza si concura la elaborarea proiectelor pe baza carora poate fi proiectat si realizat un nou proces de productie sau chiar o ramura de productie.

Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire a fabricatiei

Prima faza este constituita de stabilirea necesitatii oportunitatii si posibilitatii realizarii unor produse cu desfacere intr-o zona previzibila in conditii de profit pentru un interval detimp stabilit, interval in care sa se incheie si amortizarea investitiei si realizarea unui profit scontat.

Pentru a se lua hotararea fabricarii unui produs deci implicit a pregatirii unui proces de fabricatie trebuie cunoscute unele date cum ar fi:

- daca produsul este nou pentru zona in care se prevede desfacerea lui;

- cum s-au comportat consumatorii sau utilizatorii unor produse similare sau identice fata de subiectul respectiv.

Datele de prognoza care se refera la un produs sau un proces de fabricatie pot fi primite contra cost de la institute specializate in activitati de prognoza. Asemenea date pot sa se refere la previziuni pe diferite termene care pot atinge sau chiar depasii 50 de ani.

Datele de prognoza sunt foarte costisitoare intrucat studiile de prognoza implica o activitate de o foarte inalta calificare si in acelasi timp foarte inalta raspundere. Furnizorii de date de prognoza pot ajunge in situatia de a raspune material si in unele cazuri chiar penal pentru date care nu corespund realitatii si pe baza carora solicitantii au suferit daune materiale.

Stabilirea lotului de fabricatie (volumul productiei) si a sistemului de fabricatie (productivitatea), deci productia ca notiune cantitativa este o valoare absoluta care exprima cantitatea totala de produse care se aproximeaza ca vor fi fabricate. Productivitatea este o valoare specifica relativa, ca reprezentand raportul numarului de produ-se fabricate in unitatea de timp, care pentru piese mici poate sa fie ore, minute, zile decade sau luni, iar pentru piese mari ani.

La o productie de repere cum ar fi automobilele, tractoare, camioane, televizoare etc., trebuie corelate productivitatile liniilor care asiguradiferite repere care fabrica subansamble si apoi trebuie realizata convergenta subansamblelor catre punctul de realizare a produsului finit incluzand controlul de calitate interfazic si final.

Pretentiile pentru calitatea partiala sau finala referitoare la un produs oarecare sunt acelea care determina gradul de precizie, complexitatea si tehnicitatea instalatiilor specifice de control.

Pe masura progreselor realizate in stiinta si tehnologie sau aplicat, respectiv sau generalizat aplicarea unor sisteme informationale de inalta tehnicitate precum si unele tehnologii neconventinale cum ar fi laserul sau ultrasunetele care sa concure la progresul calitatii actului de verificare-incercare a exactitatii cu care se realizeaza un produs cu controlul inclusiv al calitatii si performantelor materialelor utilizate.

Pregatirea de fabricatie din punct de vedere al costurilor depinde foarte mult de volumul productiei care cu cat este mai mare cu atat automatizarea proceselor care pregatesc fabricatia devin mai intense si pe aceasta baza produsele tind sa se ieftinesca din punc de vedere al costurilor de productie.

Ex: scaderea costurilor de fabricatie (continua) a unor bunuri de larg consum cum ar fi: automobilele, masinile agricole, electrocasnicele etc.

Problema manoperei care reprezinta contravaloarea activitatilor calificate depuse pentru realizarea unui produs este determinata pentru decizia care se ia in procesul de fabricare a unui produs. Procesul de fabricatie necesita operatii si mijloace de pregatire care sunt in functie de numarul de repere prevazut a se realiza. Spre exemplu daca numarul de repere este foarte mic ordinul unitatilor sau zecilor de bucati produsele vor rezulta implicit mai scumpe datorita faptului ca fiecare produs comporta costuri reprezentand manopera si materiale care sunt mult mai mari decat in cadrul unei productii specializate de serie foarte mare la care pregatirea initiala este mult mai laborioasa in schimb costurile totale se impart, se repartizeaza la un numar mai mare de produse pe care baza produsul poate sa fie realizat laa un pret de cost sensibil mai redus.

S.D.V.

S.D.V.-istica ocupa un loc important in procesul de fabricatie si este cu atat mai extinsa cu cat numarul absolut de produse care se realizeaza este mai mare. Costurile referitoare la S.D.V.-uri trebuie apreciate in functie de tehnicitatea si calitatea acestora elemente care la randul lor sunt in functie de natura reperului care se va realiza cu concursul lor si de natura tehnicitatii proceselor care vor fi aplicate pentru realizarea reperului.

Controlul aprovizionarii

Indiferent de marimea sau sfera in care isi desfasoara activitatea o firma trebuie sa se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce urmeaza a fi efectuate.

Aceste materiale pot fi materii prime, piese semifabricat, componente, subansamble sau materiale care ajuta la procesul de fabricatie si control cum ar fi: sculele, instrumentele de masura, dispozitivele etc.

In acest context devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare sa fie supusa unui riguros control. Responsabilitatea acestui control revine intreprinderii (achizitorului), care trebuie sa asigure prin calitatea produselor achizitionate atat propriile exigente de calitate precum si pe cele ale potentialilor clienti.

De un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste controlul aprovizionarii, vor beneficia atat furnizorii externi intreprinderii cat si furnizorii interni, sau cei care provin din intreprinderi surori.

In acest proces foarte complex trebuie avute in vedere cateva etape cheie foarte importante in buna desfasurare a acestora:

- evaluarea furnizorilor. Acest punct este esential pentru controlul aprovizionarii deoarece calitatea produselor achizitionate depinde in intregime de furnizori, de aceea se va actiona cu foarte mare prudenta in alegerea acestora, stabilindu-se o procedura specifica de evaluare bazata pe criterii stricte;

- metodologia de evaluare a furnizorilor. Aceasta implica o multitudine de actiuni prin care in principal i se solicita furnizorului (subcontractantului) date referitoare la facilitatile sale de productie, organizare, resurse umane si financiare etc.

In aceste informatii se vor clasifica intr-un formular tipizat facandu-se astfel o prima selectie a furnizorilor. Se va continua apoi mai in profunzime prin vizitarea acelor furnizori alesi in aceasta prima etapa, pe baza analizarii datelor preliminare primite de la acestia, de aceasta data insa pe langa verificarea verigiditatii informatiilor furnizate se vor urmarii si alte obiective mai speciale cum ar fi sa se solicite un lot de proba inainte de lansarea in productie, sa fie stipulate clar abaterile acceptate de la specificatiile tehnice sau daca acestea nu sunt acceptate sa fie exprimate explicit acest lucru.

- date despre aprovizionare. In orice activitate de aprovizionare trebuiesc avute in vedere exigentele de calitate pe care furnizorul (subcontractantul) trebuie sa le satisfaca. Acestea vor fi incluse in specificatiile contractuale (fise tehnice, desene, comenzi etc.);

- controlul oportunitatii si exactitatii acestor date. In aceasta etapa vom elabora proceduri de verificare a calitatii produselor stipulate in specificatiile contractuale;

- verificarea produsului aprovizionat. Sistemul de verificare se va stabili de comun acord cu furnizorul, inainteinsa de finalizarea comenzii de aprovizionare pentru evitarea oricarei probleme ulterioare. Se va face verificarea produsului conform acestor proceduri stabilite de comun acord;

- inregistrarea calitatii materialelor aprovizionate. Aceasta etapa presupune o inregistrare adecvata si continua a calitatii produselor achizitionate. Acest lucru trebuie avut in vedere pentru a putea avea in primul rand o dovada a controlului aprovizionarii, dar si ca mijloc de urmarire a performantelor furnizorului;

- relatiile cu furnizorii. Trebuie avut in vedere ca pe termen lung si pentru un nivel de performanta in domeniul calitatii cat mai ridicat este necesara o interactiune activa intre furnizor si achizitor inclusiv prin consilierea primului cu solutii tehnice noi, solutii tehnice care ar putea ca in final sa conduca la cresterea calitatii produsului sau serviciului ce urmeaza a fi achizi- relatiile cu furnizorii. Trebuie avut in vedere ca pe termen lung si pentru un nivel de performanta in domeniul calitatii cat mai ridicat este necesara o interactiune activa intre furnizor si achizitor inclusiv prin consilierea primului cu solutii tehnice noi, solutii tehnice care ar putea ca in final sa conduca la cresterea calitatii produsului sau serviciului ce urmeaza a fi achiziionat.

Evaluarea furnizorilor

Asa cum am precizat calitatea produselor achizitionate depinde in intregime de furnizori. Se va elabora o procedura de evaluare a acestora avandu-se in vedere urmatoarele criterii:

- posibilitatea reala a furnizorilor de a indeplini cerintele de calitate pentru un anumit produs sau serviciu ce  urmeaza a fi contractat;

- verificarea daca exista disponibilitati dotari cu masini, utilaje si mana de lucru calificata la un nivel de tehnicitate cerut de asigurarea unei anumite calitati pentru produsul sau serviciul respectiv;

- verificarea viabilitatii comerciale si financiare a furnizorului;

- verificarea capacitatii de productie si a capabilitatii furnizorului de a respecta ritmicitatea pentru vanzari;

- verificarea eficicacitatii sistemului de asigurare a calitatii pe care furnizorii il au mai implementat in firma.

In cazul in care furnizorii au mai elaborat acelasi tip de produs sau serviciu un punct de plecare in evaluarea acestora poate fi constituit din sau de performantele anterioare realizate care se vor regasi in inregistrarea amanuntita care s-a efectuat la fiecare noua aprovizionare. Un alt punct de plecare pentru evaluarea unui furnizor poate sa fie legat de faptul daca acesta are sau nu un sistem al calitatii avizat de un  cumparator important sau de catre organisme de certificare consacrate.

Va trebui sa ne asiguram de asemenea ca utilajele si instalatiile furnizorului au capacitatile de prelucrare potrivite cu cerintele impuse produsului.

Se va verifica si capacitatea financiara a furnizorului de a indeplini totalitatea angajamentelor pe care le-a contractat simultan intr-o anumita perioada.

In cazul in care cantitatea achizitionata este foarte mica achizitorul trebuie sa efectueze inspectia si incercarea amanuntita a fiecarui produs inainte de a aproba utilizarea sa.

Metodologia de evaluare a furnizorilor

Evaluarea furnizorilor este o operatie ce se efectueaza la aprovizionare si deci intreaga responsabilitate revine compartimentului de aprovizionare.

In realitate, insa evaluarea unui furnizor este o chestiune foarte complexa si interdisciplinara necesitand expertizarea mai multor domenii ca: tehnologia de fabricatie, activitatea financiar contabila, controlul calitatii etc.

Cum insa compartimentul de aprovizionare nu exista specialisti cu competenta in toate aceste domenii se va numi o comisie care sa indeplineasca acesta sarcina cu coordonare generala asigurata de compartimentul de aprovizionare.

Aceasta comisie formata din experti ai intreprinderii va trebui sa viziteze atelierele de productie ale furnizorilor, inainte insa de efectuarea unei astfel de vizite li se va cere acestora informaii despre facilitatile de productie, organizare, resurse umane, date despre posibilitatea de a livra produsul la nivelul de caliate cerut.

Se va utiliza pentru a clarifica toate aceste informatii un formular tipizat de natura celului prevazut in continuare.

Raport de prezentare a furnizorilor

Partea I

Generalitati

1. numele intreprinderii;

2. Felul intreprinderii;

3. Sediul, nr. fax, nr. telefon, e-mail, web;

4. Numele directorului executiv;

5. Suprafata totala a intreprinderii, suprafata utilizata, suprafata neutilizata, grad de utilizare, grad de neutilizare;

6. Numar total de angajati, grad de ocupare, nr de persoane in camp administrativ, numar de angajati din alte compartimente;

7. Gama de produse fabricate;

8. Anul in care s-a dat in folosinta fabrica;

9. Alte informatii

10. Certificam ca informatiile furnizate, inclusiv toate paginiile anexate sunt corecte.

StampilaData

Semnatura

Raport de prezentare a furnizorilor

Partea II

Aspecte tehnice

1. Detalii privind principalele produse fabricate. Tipul produselor, descriere succinta a acestora, productia anuala pe ultimii trei ani;

2. In cazul in care produsul a fost incercat si de alte agentii, detalii, certificate ce calitate a incercarilor aprobate, rapoarte ale incercarilor;

3. Colaborari externe. Lista produselor folosite care fac obiectul acestor colaborari externe. Numele si adresa colaborartorilor;

4. Detalii asupra utilajelor si instalatiilor detinute si echipamentelor, utilajele existente, utilajele legate de produsele in discutie;

5. Asigurarea calitatii

- descrieti modul cum se desfasoara functia de AQ mentionati organizarea si legatura cu directorul general;

- daca exista proceduri scrise pentru toate activitatile referitoare la caliatate;

- se va furniza daca este posibil o copie a manualului calitatii a intreprinderii respective.

6. Verificarea modului cum se realizeaza controlul calitatii materiilor prime sau a altor materii aprovizionate. Daca acestea sunt controlate precizati urmatoarele detalii:.

7. Inspectia si controlul calitatii produselor finite;

8. Extinderi viitoare;

9. Orice alta informatie generala;

10. Certificam ca toate informatiile furnizate, inclusiv toate paginile anexate sunt corecte.

Raport de prezentare a furnizorilor

Partea III

Aspecte comerciale

1. Numele si adresa bancii;

2. Valoarea actualizata a patrimoniului curent;

3. Valoarea actualizata a datoriilor;

4. Valoarea vanzarilor totale pe ultimii doi ani (anul precedent);

5. Valoarea comenzilor detinute;

6. Valoarea neta a utilajelor;

7. Valoarea totala a capitalului total;

8. Sursa finantarii;

9. Valoarea de imprumut stipulata de banca (daca exsita);

10. Sunt produsele dumneavoastra supuse garantiei;

11. Mentionati daca asigurati service dupa vanzare;

12. Orice alta informatie speciala;

13. Certificam ca toate informatiile furnizate inclusiv toate paginile anexate sunt corecte.

StampilaData

Semnatura

Dupa etapa de autoevaluare cu ajutorul chestionarelor echipa de experti va vizita atelierul care se dovedeste a fi promitator si va efectua o inspectie fizica a instalatiilor lor, a infrastructurii in general si a sistemelor de AQ.

La aceasta operatiune se va procede cu foarte mult tact astfel incat achipa sa obtina rezultatele derite fara insa a-si asuma rolul de controlori. Activitatea ei trebuie sa se limiteze la domeniile ce afecteaza in mod direct aptitudinea furnizorului de a executa comanda ce face obiectul vizitei.

Principalele aspecte ce trebuie atinse in timpul evaluarii firmei furnizoare sunt:

- se va verifica daca instalatiile si dispozitivele pot sa asigure productia la ritmicitatea ceruta;

- se va verifica daca utilajele sunt capabile sa mentina parametrii calitatii in limitele convenite;

- se va verifica daca firma are o structura de personal si un program de control al calitatii bine definite;

- daca firma foloseste componente obtinute din comert sau de la subcontractanti se va verifica modul cum se realizeaza controlul acestor componente;

- se vor verifica sursele de materie prima ale firmei si faptul daca aceasta mentine stocuri de rezerva adecvate pentru a preveni intreruperile in aprovizionare cu materiale;

- se va verifica daca firma are echipamente complete de incercare a produselor in discutie.

In cazul in care nu indeplineste aceasta conditie se va mentiona ce angajamente are facute cu alte firme pentru a efectua controlul complet inainte de livrare.

- se va mentiona daca firma a mai executat o comanda pentru un produs similar cu cel aflat in discutie;

- se va mentiona care este profitul firmei pe an;

- se vor mentiona orice alte amanunte considerate relevante vizavi de aptitudinea firmei de a executa comanda;

- se va mentiona atitudinea generala a conducerii firmei cu privire la calitatea produselor sale si gradul deresponsabilitate aratat fata de posibilitatea de a onora comanda.

Pe baza acestor obiective se va intocmii un chestionar de evaluare a furnizorilor.

Raport de prezentare a furnizorilor

Partea IV

Aspecte ale vizitei

1. Numele si adresa firmei;

2. Data vizitei;

3. Mentionati daca a-ti verificat date furnizate de  firma in anexa 1. Faceti un rezumat al datelor furnizate de firma in comparatie cu propria concetie;

4. Descrieti starea in care se afla instalatiile si aparatura detinuta de intreprinderea furnizoare (apreciere, in general, cu detaliere pentru utilajul care ne interezeaza);

5. Mentionati in ce stare se afla relatia conducere-personal de executie. Au existat conflicte de munca in ultimii trei ani? Daca da, care au fost cauzele;

6. Precizati daca firma are un compartiment separat de asigurarea calitatii;

7. Precizati daca firma poate prezenta dovezi concrete privind conducerea eficienta a proceselor din punct de vedere al respectarii nivelului calitatii;

8. Precizati daca firma are la randul ei un sistem de evaluare, selectare a propriilor furnizori;

9. Mentionati daca firma are in vedere verificarea materialelor aprovizionate prin controlul certificatelor de calitate sau prin inspectii proprii la locul de receptie;

10. Precizati daca firma furnizoare patreaza inregistrari ale acceptarii sau refuzarii produselor sale;

11. Precizati daca firma ere inregistrarea calibrarii instrumentelor de verificare si a echipamentelor de incercare. Mentionati daca respecta instructiunile din prospect (standarde in vigoare) privind intervalul de timp la care trebuie facuta aceasta operatie;

12. Precizati daca mediul de lucru este propice producerii marfurilor de calitate;

13. Precizati daca produsele neconforme sunt identificate adecvat si separate de cele conforme (ex. Cum se realizeaza acest lucru);

14. Precizati daca este satisfacatoare calitatea proceselor de fabricatie in derulare (de luat alt reper si descris);

15. precizati daca firma furnizeaza service dupa vanzare;

16. Mentionati daca firma furnizoare poate sa dovedeasca faptul ca majoritatea comenzilor executate din ultimile luni s-au incadrat in termenele de livrare mentionate. Precizati daca sunteti multumit de dovezile prezentate.

17. Precizati daca firma furnizoare este prompta in coresponsenta si/sau rezolvarea refuzurilor;

18. Comentati aspectul general al birourilor si sectiilor intreprinderilor furnizoare din punct de vedere al ordinii si curateniei la locul de munca;

19. Remarci generale din partea echipei de experti asupra politicii practicate de conducerea firmei cu privire la asigurarea calitatii, respectarea programului de livrare, relatiilor de lucru.

Compartimentul de aprovizionare pe baza datelor si concluziilor prezentate de comisia de evaluare a furnizorilor va lua una din urmatoarele decizii:

- numele firmei va fi trecut pe lista furnizorilor curenti daca aceasta a dovedit ca are un sistem al calitatii bine fundamentat;

- firmei i se va recomanda sa isi ia masurile de remediere, in cazul in care deficientelor constatate sunt minore si se va trece numele pe lista furnizorilor curenti dupa o noua verificare;

- va fi informata firma ca nu poate fi inregistrata cu statutul de furnizor deoarece deficientele constatate sunt importante.

Furnizorii se inregistreaza numai pentru produsele specifice si pentru perioade de timp limitate.

In cadrul compartimentului de aprovizionare dupa declararea firmei drept furnizor se va forma o comisie care va avea drept sarcina urmarirea periodica a nivelului de performanta realizata in domeniului calitatii pentru produsul sau serviciul furnizat.

Date de aprovizionare

Comenzi de aprovizionare prezentate furnizorului. In contextul definirii clare al acestor exigente pentru furnizor se vor dezvolta metode adecvate de elaborare, comunicare si compreheselutionate deplina a acestora.

Vor include proceduri scrise, desnelor si a comenzilor de aprovizionare, vor prevedea atat intalniri intre furnizori si achizitori precum si alte metode specifice produselor ce urmeaza a fi achizitionate.

Documentele de aprovizionare vor contine informatii care sa descrie exact si exhaustiv produsul sau serviciul comandat.

Elementul care se va urmarii cu predilectie in redactarea acestor documente sunt:

- identificarea cu precizie a tipului si clasei produsului;

- precizarea exacta a instructiunilor de inspectie;

- identificarea standardelor ce urmeaza a fi..;

- toate metodele de inspectie sau incercare precum si conditiile tehnice pe care trebuie sa le satisfaca produsul vor face referire la standardele nationale si internationale aflate in vigoare la acea data, adecvata cerintelor impuse.

In vederea inlaturarii oricarei surse potentiale de confuzie trebuie pastrata evidenta stricta a tuturor fiselor emise, iar cand este voba despre desene, proceduri de inceracre sau alete conditii tehnice este esential ca fiecare dintre acestea sa poata spre identificare un numar de documente.

Daca procesul de fabricatie impune prin specificatiile contractuale s-a stabilit sa se realizeze si o inspectie intermediara a produsului atunci se vor prevedea pe fluxul de fabrcatie asa numitele "puncte de oprire obligatorie".

Punctele de oprire obligatorie spre faze din procesul de fabricatie dincolo de care furnizorul nu poate sa treaca fara permisiunea explicita a achizitorului.

In datele de aprovizionare, ce insotesc comanda de aprovizionare se va preciza ce copii ale certificatelor de incercare sunt obligatorii a fi prezentate de catre furnizori achizitorului.

Orice amendament privitor la documentele de aprovizionare ulterior emiterii comenzii va fi analizat de comun acord intre parti si de preferinta va fi autorizat de persoana care a emis comanda originala.

Controlul oportunitatii si al exactitatii datelor de aprovizionare

Dupa ce s-a trecut in revista succint elementele importante ce vor fi avute in vedere in faza de redactare a documentelor vom discuta in continuare despre necesitatea si modul in care se realizeaza controlul si exactitatea acestora.

O intreprindere deci isi va preciza obligatoriu procedurile sale interne de verificare a comenzilor de aprovizionare inainte de a le emite astfel:

- toate specificatiile cu caracter tehnologic, metalurgic, mecanic sau conditii de calitate vor fi mentionate clar pe desenele astfel incat sa nu existe incertitudinea in redactarea comenzilor de aprovizionare;

- se va atribui un numar de referinta fiecarui desen, iar furnizorului i se va cere sa faca referire la acestea in toate specificatiile pe care urmeaza sa le furnizeze achizitorului;

- compartimentul de asigurarea calitatii vor verifica comanda de aprovizionare din punct de vedere al oportunitatii si exactitatii tuturor specificatiilor;

- cerintele vor fi impuse furnizorului vor fi discutate mai intai cu compartimentele de proiectare si asigurarea calitatii inainte de a fi trecute in comanda de aprovizionare.

Pentru a inlatura orice situatie ambigua vor fi stipulate foarte clar si eventualele cerinte speciale prin introducerea lor in proceduri ce vor face parte intengranta din documentele de aprovizionare prezentate furnizorului.

Ex. Daca achizitorul vrea sa inspecteze un esantion inainte de lansarea in productie sau modul de realizare a unui anume tip asamblare. Se va prevedea acest lucru explicit prin intermediul unei proceduri in documentele de aprovizionare.

Toate aceste detalii procedurale vor trebui tratate cu mare grija pentru a nu omite aspecte importante din comanda de aprovizionare. Principalele aspecte speciale ce necesita o atentie deosebita la intocmirea comenzilor sunt:

- se va preciza daca achizitorul doreste sa aprobe materialele inainte de utilizare pentru realizarea produsului, in cazul in care acestea au o importanta majora sau cand produsul este destinat a fi utilizat intr-un domeniu cu conotatie speciala;

- se va mentiona daca achizitorul doreste sa faca analiza unui lot de proba inainte de lansarea in productie precum si descrierea incercarilor ce vor fi efectuate pe aceasta proba;

- in cazul in care sunt necesare aceste esantioane de proba se vor stabili de comun acord intre achizitor si furnizor planurile de prelevare a probelor, precum si procedura de eliminare a produselor rebutate si/sau de reexaminare a loturilor reconditionate.

Pentru a evita si intrepretarile diferite vor trebui definite in detaliu clauzele de garantie si procedurile de rezolvare a litigiilor si a reclamatiilor.

Verificarea produsului aprovizionat

Sistemul de aprovizionare va fi dezbatut si aprobat  de comun acord intre furnizor si achizitor inainte de finalizarea comenzii, iar inainte vor fi inregistrate corespunzator in documentele de aprovizionare.

Principalele metode prin care se poate face verificarea produsului aprovizionat sunt:

- in cazul in care achizitorul se bazeaza pe sistemul de asigurarea calitatii utilizat de furnizor, verificand doar procedurile acestuia. Se pleaca de la premiza ca furnizorul are un sistem de management al calitatii, complet eficient bine elaborat, iar conditiile acestuia sunt respectate cu rigozitate;

- cazul in care achizitorul se bazeaza pe inregistrarile statistice ale furnizorului din controlul procedurilor de fabricatie acestea constituind mijloacele de control. Ca si in cazurile anterioare se va presupune ca furnizorul respecta planul de verificare a esantioanelor precum si inregistrarile corecte a datelor obtinute in fisele incercarilor;

- cazul in care verificarea produselor se face de catre cumparator la receptionarea lor. Se poate conveni sa se realizeze controlul produselor dupa livrarea marfii de catre furnizor. Acest proces nu se va desfasura aleator ci pe baza documentelor stabilite de comun acord intre beneficiar si furnizor. Eventualele litigii se rezolva avand in vedere procedurile care fac referire la situatii incriminate;

- cazul in care verificarea produselor se efectueaza de catre furnizor prin controlul acestora inainte de livrare. Acest lucru se poate finaliza dupa terminarea procesului de productie sau in etape specificate.

In toate cele patru cazuri mai sus mentionate un rol foarte important il au actiunile intreprinse de furnizor in controlul/inspectia produselor livrate. In acest context in vederea unei bune colaborari pe baza totale a transparente, acesta mai trebuie sa puna la dispozitie achizitorului toate fascicolele si inregistrarile.

Nivelul activitatii de verificare va creste cu complexitatea tipului de produs ce urmeaza a fi verificat (difera numarul de incercari, inspectii).

Responsabilitatea finala pentru livrarea unui produs de calitate sau a unui produs neconvorm cade in sarcina exclusiva a furnizorului.

Deci interesul firesc al acestuia este de a creste nivelul de calitate al produselor livrate. Mergand mai departe se poate aprecia ca furnizorul nu va fi satisfacut de o simpla verificare efectuata de achizitor la sediul sau, ci va actiona mai in profunzime pe una din directiile mentionate in concordanta cu prevederile ISO in vedere.

In vederea imbunatatiri calitatii  se va realiza un flux informational intre cele doua parti prin care va circula schimbul de inspectii si a altor date de incercare facute separat de cele doua parti, avandu-se in vedere mai ales caracterul de complementare al acestuia.

Diversitatea de opinii la verificarea aprovizionarii vis-a-vis de cerintele calitatii pentru un anumit proces sau serviciu va fi mentionata prin stabilirea forma a procedurilor ce usureaza a fi avuta in vedere: inspectii, incercari, metode de prelevare a datelor obtinute.

Inregistrarea calitatii materialelor aprovizionate

Este necesara in principal din doua motive:

- pentru a avea o dovada a existentei controlului produselor aprovizionate;

- pentru a avea o modalitate de urmarire a performantelor in domeniul calitatii obtinute de furnizor pentru produsele livrate. Cel de-al doilea motiv este mai complex si se poate constitui pe termen mediu si/sau lung intr-un indicator pe baza caruia sa se poata realiza o mai buna selectie a furnizorilor si o stimulare in acelasi timp a cresterii competitivitatii produselor lor prin argumentarea calitatii.

Un alt motiv foarte important pentru care este necesara inregistrarea datelor despre materialele aprovizionate este acela ca pe baza sintetizarii si analizarii acestora (a procedurilor, specificatiilor, metode de inspectie) a principalelor probleme sau litigii care au aparut inaintea derularii contractului, precum si a modului in care acestea au fost rezolvate putandu-se perfectiona principiile de elaborare a strategiilor metodelor cooperarii cu efecte benefice asupra ambelor parti. In acest sens pentru a avea un acces mai facil la toate aceste documente este de preferat sa fie pastrate si sub forma unor baze de date computerizate.

Relatii cu furnizorii

Relatia cu furnizorii in principal comporta atitudinea pe care trebuie sa o aiba la un moment dat un achizitor fata de potentialii furnizori.

Daca la inceput abordarea din punct de vedere al achizitorului era definita de concepte precum: at mai multe potential surse, conditii contractuale cat mai bune (P.C. unic, riscuri minime). Competitia crescuta dintre furnizori, acum in schimb se pune accentul mai ales pe dezvoltarea relatiilor pe termen lung in sfera relatiilor de cooperare si parteneriat.

S-a demonstrat astfel ca o schimbare a tacticii prin crearea unei bucle de reactie in achizitor si furnizor va realiza o mai buna si mai temeinica responsabilizare a acestora din urma, schimbare care in conditiilr concurentiale acerbe de pe piata nu poate fi decat benefica ambelor parti.

In aceste conditii colaborarea intima dintre furnizor si achizitor poate sa evolueze spre informarea si dotarea cu date si solutii tehnice moderne, in efortul comun de solutionare a problemelor incluse de nevoia unei calitati crescute.