Calculul regimurilor de aschiere

CALCULUL REGIMURILOR DE ASCHIERE

1. Calculul regimului de aschiere pentru PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE A SUPRAFETELOR CILINDRICE

1.1. Calculul regimului de aschiere pentru strunjirea de degrosare a suprafetei cilindrice exterioare Φ

a) Alegerea sculei aschietoare: pentru prelucrarea suprafetei se utilizeaza cutit lateral STAS 6381-80, avand caracteristicile prezentate in tabelul 10.

b) Stabilirea adancimii de aschiere

Adancimea de aschiere se determina cu relatia:

in care: A_n,k reprezinta adaosul nominal al fazei; A_n,k = 6,04 mm tab. 7

i - numarul de treceri: i = 1

c) Stabilirea avansului de lucru

In cazul lucrarilor de strunjire de degrosare, valoarea avansului depinde de:

rezistenta corpului cutitului;

rezistenta placutei din carburi metalice;

eforturile admise de mecanismele de avans ale masinii-unelte;

momentul de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii-unelte.

Conform p. 341, tab. 10.7, se recomanda: s = (0,6 1,2) mm/rot

Conform gamei de avansuri a masinii-unelte se adopta: s_a = 0,8 mm/rot conf. tab. 11

c.1) Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului

Pentru cutite cu sectiune dreptunghiulara, avansul se determina cu relatia:

18,14 mm/rot > s_a = 0,8 mm/rot, p. 348, rel. 10.8

in care: h x b reprezinta sectiunea corpului cutitului: h x b = 32 x 32 mm²;tab. 10

L - lungimea in consola a cutitului, in mm; se recomanda: L = 1,5·h, conform p. 345. Se obtine:

R_{a, i} - tensiunea unitara admisibila la incovoiere a materialului din care este confectionat corpul cutitului. Pentru OLC 45, R_{a, i} = 55 daN/mm² = 550 N/mm² p. 97, tab. 3.6.

C₄ - coeficient care tine seama de materialul de prelucrat si materialul partii active a sculei aschietoare: C₄ = 35,7 p. 347, tab. 10.15.

HB - duritatea Brinell a materialului de prelucrat: HB = 223 tab. 3

t - adincimea de aschiere: t = 3,02 mm

x₁, y₁, n₁ - exponenti: x₁ = 1,0; y₁ = 0,75 p.353, tab. 10.21.

n₁ = 0,35 p.353, tab. 10.22.

c.2) Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei din carburi metalice

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei din carburi metalice se efectueaza cu relatia:

mm/rot > s_a = 0,8 mm/rotp.348, rel. 10.12

in care: C reprezinta grosimea placutei din carburi metalice: C = 10 mm, conf. tab. 10

R_m rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat: R_m = 850 1150 N/mm² conf. tab. 3. Se adopta: R_m = 1000 N/mm² = 100 daN/mm²

c.3) Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul miscarii principale amasinii-unelte.

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul miscarii principale amasinii-unelte se efectueaza cu relatia:

p. 355, rel. 10.26

in care: F_z reprezinta componenta principala a fortei de aschiere:

N = 60,52 daN p.347, rel. 10.7

D - diametrul de aschiere: D = 70,96 mm

Dublul moment de torsiune ce poate fi realizat la masina-unealta se determina cu relatia:

> 42,9 N·m p. 355

in care: N_m reprezinta puterea motorului: N_m = 3 kWconf. tab. 11

- randamentul masinii-unelte: = 0,85.0,95 p. 355

Se adopta = 0,90.

n - turatia arborelui principal: n = 245 rot/min, conform pct. e)

d) Determinarea vitezei de aschiere

In cazul strunjirii longitudinale, viteza de aschiere se determina cu relatia:

p.359, rel. 10.29.

in care: C_v reprezinta un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale materialului sculei aschietoare:

C_v = 285 p. 361, tab. 10.30.

T - durabilitatea sculei aschietoare

T = 90 min p. 335, tab. 10.3.

m, x_v , y_v , n - exponenti: m = 0,125 p. 359, tab. 10.29.

x_v = 0,18; y_v = 0,45 p. 361, tab. 10.30.

n = 1,5 p. 361.

K₁ - coeficient care tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului:

p. 361, rel. 10.30.

q - suprafata sectiunii transversale a corpului cutitului: q =32 x 32 mm²tab.10

- coeficient care tine seama de materialul de prelucrat:

= 0,08 p. 361.

K₂ - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac principal (χ_r = 90⁰):

p. 361, rel. 10.31.

ρ - exponent in functie de natura materialului de prelucrat:

   ρ = 0,6p. 362.

K₃ - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac secundar (χ'_r = 15⁰):

p. 362, rel. 10.32.

a = 15 pentru scule aschietoare cu placute din carburi metalice; p. 362.

K₄ - coeficient care tine seama de influenta razei de racordare a virfului cutitului :

p. 362, rel. 10.33.

r - raza de racordare a varfului cutitului : r = 0,8 mm tab. 10

- coeficient care tine seama de tipul prelucrarii si materialului de prelucrat:

= 0,1 p. 362.

K₅ - coeficient care tine seama de influenta materialului din care este confectionata partea activa a sculei aschietoare :

1,0 p. 362, tab. 10.31.

K₆ - coeficient care tine seama de materialul de prelucrat :

0,9 p. 363, tab. 10.32.

K₇ - coeficient care tine seama de modul de obtinere a semifabricatului :

1,0 p. 363.

K₈ - coeficient care tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului:

0,9 p. 363.

K₉ - coeficient care tine seama de forma suprafetei de degajare :

1,0     p. 364.

e) Determinarea turatiei de lucru

Turatia arborelui principal al masinii-unelte se determina cu relatia:

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta: n_a = 245 rot/min. tab. 11

f) Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva (reala) de aschiere se determina cu relatia:

g) Determinarea durabilitatii efective a sculei aschietoare

Durabilitatea efectiva a sculei aschietoare se determina cu relatia:

h) Determinarea puterii efective la strunjire

Puterea efectiva se determina cu relatia:

kW < N_m = 3 kW p. 365

1.2. Calculul regimului de aschiere pentru strunjirea de finisare

a suprafetei cilindrice exterioare

Conform metodologiei prezentate in paragraful 1.1, in continuare se determina parametrii regimului de aschiere pentru strunjirea de finisare a suprafetei .

a)     Alegerea sculei aschietoare: cutit STAS 6380-80 avand caracteristicile prezentate in tabelul 10.

b)     Stabilirea adancimii de aschiere

Adancimea de aschiere se determina cu relatia:

in care: A_{n, k} - adaosul nominal al fazei: A_{n, k} = 1,54 mm conform tab. 7.

i - numarul de treceri: se adopta i = 1

c)     Stabilirea avansului de lucru

In cazul strunjirii de finisare, valoarea avansului depinde de:

precizia prescrisa piesei;

calitatea suprafetei prelucrate.

Valoarea maxima admisa a avansului este:

s_max = 0,19 mm/rot p. 357, tab. 10.26.

Din gama de avansuri a masinii-unelte se adopta:

s_a = 0,17 mm/rot conform tab. 11

Avansul adoptat se verifica din punct de vedere al calitatii prescrise suprafetei prelucrate cu relatia p. 356, rel. 10.28:

> s_a = 0,17 mm/rot

in care: C_SR reprezinta un coeficient care depinde de unghiul de atac principal (= 90⁰ );

C_SR = 0,0909 p. 356, tab. 10.24.

e₅, e₆ - exponenti: e₅ = 0,487; e₆ = 0,528 p. 356, tab. 10.24.

R_a - rugozitatea suprafetei prelucrate: 3,2 μm;

r - raza la varf a cutitului: r = 1,5 mm conform tab. 10

d)     Determinarea vitezei de aschiere

Viteza de aschiere se determina cu relatia:

p. 359, rel. 10.29

in care: C_v reprezinta un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale materialului sculei aschietoare:

C_v = 285 p. 361, tab. 10.30.

T - durabilitatea sculei aschietoare

T = 90 min p. 335, tab. 10.3.

m, x_v , y_v , n - exponenti: m = 0,125 p. 359, tab. 10.29.

x_v = 0,18; y_v = 0,45 p. 361, tab. 10.30.

n = 1,5 p. 361.

K₁ - coeficient care tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului:

p. 361, rel. 10.30.

q - suprafata sectiunii transversale a corpului cutitului: q = 32 x 20 mm² tab.10

- coeficient care tine seama de materialul de prelucrat:

= 0,08 p. 361.

K₂ - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac principal (χ_r = 90⁰):

p. 361, rel. 10.31.

ρ - exponent in functie de natura materialului de prelucrat:

   ρ = 0,6 p. 362.

K₃ - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac secundar (χ'_r = 90⁰):

p. 362, rel. 10.32.

a = 15 pentru scule aschietoare cu placute din carburi metalice; p. 362.

K₄ - coeficient care tine seama de influenta razei de racordare a varfului cutitului :

p. 362, rel. 10.33.

r - raza de racordare a varfului cutitului : r = 1,5 mm tab. 10

- coeficient care tine seama de tipul prelucrarii si materialului de prelucrat:

= 0,2 p. 362.

K₅ - coeficient care tine seama de influenta materialului din care este confectionata partea activa a sculei aschietoare :

1,0 p. 362, tab. 10.31.

K₆ - coeficient care tine seama de materialul de prelucrat :

0,9 p. 363, tab. 10.32.

K₇ - coeficient care tine seama de modul de obtinere a semifabricatului :

1,0 p. 363.

K₈ - coeficient care tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului:

0,9 p. 363.

K₉ - coeficient care tine seama de forma suprafetei de degajare:

1,0 p. 364

e) Determinarea turatiei de lucru

Turatia arborelui principal a masinii-unelte se determina cu relatia:

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta turatia de lucru:

n_a = 672 rot/min conf. tab. 11

f) Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva (reala) de aschiere se determina cu relatia:

g) Determinarea durabilitatii efective a sculei aschietoare

Durabilitatea efectiva a sculei aschietoare se determina cu relatia:

h Determinarea puterii efective de lucru

Puterea efectiva se determina cu relatia:

< N_m = 3 kW p. 365

F_z - forta principala de aschiere in daN;

Forta principala de aschiere (F_z) se determina cu relatia:

= 4,83 daN p.347, rel. 10.7.

C₄ = 35,7 p. 347, tab. 10.15.

x₁ = 1,0; y₁ = 0,75 p. 353, tab. 10.21.

n₁ = 0,35 p. 353, tab. 10.22.

1.3. Calculul regimului de aschiere pentru strunjirea frontala de degrosare a suprafetei L =

In cazul strunjirii frontale viteza de aschiere variaza intre v_max si v_min ca urmare a variatiei diametrului de prelucrare intre D_min si D_max.

In aceasta situatie metodologia de calcul este similara cu strunjirea suprafetelor exterioare, cu deosebirea calculului vitezei de aschiere. Se determina raportul dintre diametrul interior D_min (in cazul existentei unei gauri) si diametrul maxim exterior D_max.

In cazul studiat D_min = 23 mm, iar D_max = 78 mm; se adopta conform p. 364, tab. 10.34, coeficientul de corectie al vitezei: k_v =0,8

a)     Alegerea sculei aschietoare: cutit frontal STAS 6382-80, avand caracteristicile tehnice prezentate in tabelul 10.

b)     Determinarea adancimii de aschiere

Adancimea de aschiere se determina cu relatia:

in care: A_{n, k} - adaosul nominal al fazei: A_{n, k} = 6,41 mm tab. 9

i - numarul de treceri: se adopta i = 2

c Determinarea avansului de lucru

Marimea avansului de lucru se recomanda s = (0,18 0,25) mm rot p. 377, tab. 10.52.

Se obtine: s_a = 0,2 mm/rot tab. 11

c.1) Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului

Pentru cutite cu sectiune dreptunghiulara, avansul se determina cu relatia:

16,8 mm/rot > s_a = 0,2 mm/rot, p. 348, rel. 10.8

in care: h x b reprezinta sectiunea corpului cutitului: h x b = 32 x 32 mm²; tab. 10

L - lungimea in consola a cutitului, in mm; se recomanda: L = 1,5·h conform p. 345. Se obtine:

R_a,i - tensiunea unitara admisibila la incovoiere a materialului din care este confectionat corpul cutitului. Pentru OLC 45, R_{a, i} = 55 daN/mm² = 550 N/mm² p. 97, tab. 3.6.

C₄ - coeficient care tine seama de materialul de prelucrat si materialul partii active a sculei aschietoare: C₄ = 35,7 p. 347, tab. 10.15.

HB - duritatea Brinell a materialului de prelucrat: HB = 223 tab. 3

t - adincimea de aschiere: t = 3,2 mm

x₁, y₁, n₁ - exponenti: x₁ = 1,0; y₁ = 0,75 p.353, tab. 10.21.

n₁ = 0,35 p.353, tab. 10.22.

c.2) Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei din carburi metalice

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei din carburi metalice se efectueaza cu relatia:

mm/rot > s_a = 0,2 mm/rot p.348, rel. 10.12

in care: C reprezinta grosimea placutei din carburi metalice: C = 10 mm, conf. tab. 10

R_m rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat:

R_m = 850 1150 N/mm² conf. tab. 3

Se adopta: R_m = 1000 N/mm² = 100 daN/mm²

c.3) Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul miscarii principale amasinii-unelte.

Relatia de calcul este:

p. 355, rel. 10.26

in care: F_z reprezinta componenta principala a fortei de aschiere:

N = 22,67 daNp.347, rel. 10.7

D - diametrul de aschiere: D = 78 mm

Dublul moment de torsiune ce poate fi realizat la masina-unealta se determina cu relatia:

> 17,68 N·m p. 355

in care: N_m reprezinta puterea motorului: N_m = 3 kWconf. tab. 11

- randamentul masinii-unelte: = 0,85.0,95 p. 355

Se adopta = 0,90.

n - turatia arborelui principal: n = 480 rot/min conform pct. e)

d) Determinarea vitezei de aschiere

In cazul strunjirii longitudinale, viteza de aschiere se determina cu relatia:

p.359, rel. 10.29.

in care: C_v reprezinta un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale materialului sculei aschietoare:

C_v = 285 p. 361, tab. 10.30.

T - durabilitatea sculei aschietoare

T = 90 min p. 335, tab. 10.3.

m, x_v , y_v , n - exponenti: m = 0,125 p. 359, tab. 10.29.

x_v = 0,18; y_v = 0,45 p. 361, tab. 10.30.

n = 1,5 p. 361.

K₁ - coeficient care tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului:

p. 361, rel. 10.30.

q - suprafata sectiunii transversale a corpului cutitului: q = 32 x 32 mm² tab.10

- coeficient care tine seama de materialul de prelucrat: = 0,08 p. 361.

K₂ - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac principal (χ_r = 90⁰):

p. 361, rel. 10.31.

ρ - exponent in functie de natura materialului de prelucrat: ρ = 0,6 p. 362.

K₃ - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac secundar (χ'_r = 15⁰):

p. 362, rel. 10.32.

a = 15 pentru scule aschietoare cu placute din carburi metalice; p. 362.

K₄ - coeficient care tine seama de influenta razei de racordare a virfului cutitului :

p. 362, rel. 10.33.

r - raza de racordare a varfului cutitului : r = 1,0 mm tab. 10

- coeficient care tine seama de tipul prelucrarii si materialului de prelucrat: = 0,1p. 362

K₅ - coeficient care tine seama de influenta materialului din care este confectionata partea activa a sculei aschietoare: 1,0 p. 362, tab. 10.31.

K₆ - coeficient care tine seama de materialul de prelucrat: 0,9 p. 363, tab. 10.32.

K₇ - coeficient care tine seama de modul de obtinere a semifabricatului: 1,0 p. 363.

K₈ - coeficient care tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului: 0,9 p. 363

K₉ - coeficient care tine seama de forma suprafetei de degajare : 1,0p. 364.

Viteza de aschiere corectata se determina cu relatia:

e) Determinarea turatiei de lucru

Turatia arborelui principal al masinii-unelte se determina cu relatia:

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta: n_a = 480 rot/min. tab. 11

f) Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva (reala) de aschiere se determina cu relatia:

g) Determinarea durabilitatii efective a sculei aschietoare

Durabilitatea efectiva a sculei aschietoare se determina cu relatia:

h) Determinarea puterii efective la strunjire

Puterea efectiva se determina cu relatia:

kW < N_m = 3 kW p. 365

1.4. Calculul regimului de aschiere pentru strunjirea frontala de finisare a suprafetei L =

In cazul strunjirii frontale viteza de aschiere variaza intre v_max si v_min ca urmare a variatiei diametrului de prelucrare intre D_min si D_max.

In aceasta situatie metodologia de calcul este similara cu strunjirea suprafetelor exterioare, cu deosebirea calculului vitezei de aschiere. Se determina raportul dintre diametrul interior D_min (in cazul existentei unei gauri) si diametrul maxim exterior D_max.

In cazul studiat D_min = 35 mm, iar D_max = 69,414 mm; se adopta conform p. 364, tab. 10.34, coeficientul de corectie al vitezei: k_v = 0,8

a) Alegerea sculei aschietoare: cutit frontal STAS 6382-80, avand caracteristicile tehnice prezentate in tabelul 10.

b) Determinarea adancimii de aschiere

Adancimea de aschiere se determina cu relatia:

in care: A_{n, k} - adaosul nominal al fazei: A_n,k = 1,55 mm tab. 9

i - numarul de treceri: se adopta i = 2

c) Stabilirea avansului de lucru

In cazul strunjirii de finisare, valoarea avansului depinde de:

precizia prescrisa piesei;

calitatea suprafetei prelucrate.

Valoarea maxima admisa a avansului este:

s_max = 0,22 mm/rot p. 357, tab. 10.26.

Din gama de avansuri a masinii-unelte se adopta:

s_a = 0,20 mm/rot conform tab. 11

Avansul adoptat se verifica din punct de vedere al calitatii prescrise suprafetei prelucrate cu relatia p. 356, rel. 10.28:

> s_a = 0,20 mm/rot

in care: C_SR reprezinta un coeficient care depinde de unghiul de atac principal (= 90⁰ );

C_SR = 0,0893 p. 356, tab. 10.24.

e₅, e₆ - exponenti: e₅ = 0,597; e₆ = 0,297 p. 356, tab. 10.24.

R_a - rugozitatea suprafetei prelucrate: 6,3 μm;

r - raza la varf a cutitului: r = 1,0 mm conform tab. 10

d) Determinarea vitezei de aschiere

In cazul strunjirii longitudinale, viteza de aschiere se determina cu relatia:

p.359, rel. 10.29.

Viteza de aschiere corectata se determina cu relatia:

0,88 · 154,9 = 136,3 m/min p. 364.

in care: k_v reprezinta coeficientul de corectie a vitezei:

k_v = 0,88 p. 364, tab. 10.34.

e) Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva de aschiere se determina cu relatia:

f) Determinarea turatiei de lucru

Turatia de lucru a piesei se determina cu relatia:

D - diametrul ce se prelucreaza: D = 69,414 mm.

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta turatia de lucru:

n_a = 672 rot/min              conf. tab. 11

g) Determinarea durabilitatii efective a sculei aschietoare

Durabilitatea efectiva a sculei aschietoare se determina cu relatia:

h) Determinarea puterii efective la strunjire

Puterea efectiva la strunjire se determina cu relatia:

< P_m = 3 kW

in care: F_z reprezinta forta principala de aschiere;

2. Calculul regimului de ASCHIERE la OPERATIA de LARGIRE

Φ

Operatia de largire este mai productiva decat alte operatii de prelucrare mecanica, cum ar fi strunjirea interioara, deoarece scula aschietoare cu care se efectueaza operatia si anume largitorul are 3 sau 4 dinti pentru aschiere.

a)     Alegerea sculei aschietoare: largitor STAS 7094-86, avand caracteristicile tehnice prezentate in tabelul 10.

Durabilitatea economica: T_ec = 24 min p. 29, tab. 16.46.

b)     Determinarea adancimii de aschiere

Adancimea de aschiere se determina cu relatia:

p. 30, rel. 16.22.

in care: D reprezinta diametrul largitorului; D = 34,6 mm

d - diametrul gaurii preliminare; d = 23 mm

c)     Stabilirea avansului de lucru

Avansului de lucru se determina cu relatia:

mm/rot p. 30, rel. 16.23.

in care:              C_s reprezinta coeficient de avans: C_s = 0,07 p. 31, tab. 16.48

Din gama de avansuri a masinii-unelte se adopta: s_a =0,56 mm/rot tab. 11

d)     Determinarea vitezei de aschiere

Viteza de aschiere se determina cu relatia:

m/min p. 31, rel. 16.24.

in care: C_v reprezinta coeficientul vitezei: C_v = 16,3 p. 32, tab. 16.49.

m, z_v , y_v - exponenti: m = 0,3; z_v = 0,3; y_v = 0,5; x_v = 0,2 p. 32, tab. 16.49.

e)     Determinarea turatiei de lucru

Turatia arborelui principal al masinii-unelte se determina cu relatia:

rot/min

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta, turatia de lucru: n_a = 175 rot/mintab. 11

f)      Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva de aschiere se determina cu relatia:

m/min

Calculul fortelor si momentelor la operatia de largire nu este necesar deoarece solocitarile care apar sunt mici [11] p. 31.

3. Calculul regimului de aschiere la OPERATIA DE alezare

Φ

Alegerea sculei aschietoare: alezor de masina cu coada conica STAS 1265-80, avand caracteristicile prezentate in tabelul 10.

a)     Determinarea adancimii de aschiere:

Adincimea de aschiere se determina cu relatia:

in care: D este diametrul alezorului: D = 35 mm;

d - diametrul initial al gaurii: d = 34,6 mm.

b)     Determinarea avansului la alezare:

Avansul se determina cu relatia:

p. 34, rel. 16.25.

in care: C_s este coeficientul avansului: C_s = 0,08 p. 34, tab. 16.53.

Din gama de avansuri a masinii-unelte se alege: s_a = 0,80 mm/rot.tab. 11

c)     Determinarea vitezei de aschiere:

Viteza de aschiere se determina cu relatia:

p. 35, rel. 16.26.

in care: C_v este coeficientul vitezei: C_v = 10,5 p. 36, tab. 16.57.

z_v , x_v , y_v , m - exponenti: m = 0,4; z_v = 0,3; x_v = 0,2; y_v = 0,05. p. 36, tab. 16.57.

T - durabilitatea alezorului: T = 80 min p. 36, tab. 16.5

d)     Determinarea turatiei de lucru:

Turatia se determina cu relatia:

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta: n_a = 88 rot/min tab. 11

e)     Determinarea vitezei efective de aschiere:

Viteza efectiva de aschiere se determina cu relatia:

Momentul de torsiune in cazul alezarii gaurilor nu se determina deoarece are valori foarte mici.

4. Calculul regimului de ASCHIERE la OPERATIA de GAURIRE

Φ

a) Alegerea sculei aschietoare: burghiu elicoidal STAS 575-80 avand caracteristicile tehnice prezentate in tabelul 10.

Durabilitatea economica: T_ec = 15 min p. 11, tab. 16.6.

b) Determinarea adancimii de aschiere

Adancimea de aschiere se determina cu relatia:

mm

in care: D reprezinta diametrul gaurii ce se prelucreaza; D = 4 mm

c) Stabilirea avansului de lucru

Avansul de lucru se determina cu relatia:

mm/rot. p. 11, rel. 16.3.

in care: K_s este coeficient de corectie in functie de lungimea gaurii:

K_s = 1,0 pentru ( l 3 D; l =10 mm; D = 4 mm) p. 11.

C_s - coeficient de avans: C_s = 0,047 p. 12, tab. 16.9.

D - diametrul burghiului; D = 4 mm.

Din gama de avansuri a masinii-unelte se adopta: s_a = 0,1 mm/rot. tab. 11

d) Determinarea vitezei de aschiere

Viteza de aschiere se determina cu relatia:

m/min p. 18, rel. 16.7.

in care: C_v reprezinta coeficientul vitezei: C_v = 3,7 p. 19, tab. 16.22.

m, z_v , y_v - exponenti: m = 0,2; z_v = 0,4; y_v = 0,7 p. 19, tab. 16.22.

K_VP - coeficient de corectie

p. 20, rel. 16.23.

K_VM - coeficient care tine seama de rezistenta materialului:

K_VM = 0,77 p. 20, tab. 16.23.

R_m rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat: R_m = 850 1150 N/mm² tab. 3

Se adopta: R_m = 1000 N/mm²

K_TV - coeficient care tine seama de durabilitatea reala a burghiului:

K_TV = 0,87 p. 20, tab. 16.23.

K_LV - coeficient care tine seama de lungimea de aschiere:

K_LV = 1,0 p. 20, tab. 16.23.

K_SV - coeficient care tine seama de starea otelului:

K_SV = 1,0 p. 20, tab. 16.23.

e) Determinarea turatiei de lucru

Turatia sculei aschietoare se determina cu relatia:

rot/min

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta, turatia de lucru: n_a = 1245 rot/min. tab. 11

f) Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva de aschiere se determina cu relatia:

m/min

g)     Determinarea momentului de torsiune la gaurire

Momentul de torsiune la gaurire se determina cu relatia:

Nm p. 26.

in care: C_M este coeficientul momentului de torsiune: C_M = 0,22 p. 27, tab. 16.39.

x_M , y_M , n - exponenti; x_M = 2,0; y_M = 0,8; n =0,7 p. 28, tab. 16.40.

h)     Determinarea puterii efective la gaurire

Puterea efectiva la gaurire se determina cu relatia:

kW < P_m = 3,15 kW. p. 28, rel. 16.20.

5. Calculul regimului de ASCHIERE la OPERATIA de DANTURARE

Metoda utilizata: danturarea rotilor dintate cilindrice prin generare cu freza melc modul.

a) Alegerea sculei aschietoare: freza melc modul STAS 3092/1-86 avand caracteristicile tehnice prezentate in tabelul 10.

Durabilitatea economica: T_ec = 15 min p. 11, tab. 16.6.

b) Determinarea avansului axial

Avansul axial se determina in functie de modulul rotii (m = 3 mm) si de rugozitatea suprafetei prelucrate (R_a = 3,2 mm): s_a = 0,85 .1,0 mm/rot p. 114, tab. 19.11.

Se adopta: s_a = 0,80 mm/rot. tab. 11

c) Determinarea vitezei de aschiere

Viteza de aschiere se determina cu relatia:

mm/min p. 117, tab. 19.9.

in care: m reprezinta modulul: m = 3 mm.

T - durabilitatea sculei aschietoare; T = 240 min p. 117, tab. 19.20.

K_mv - coeficient de corectie care tine seama de marca materialului;

K_mv = 0,9 p. 118, tab. 19.21.

K_bv - coeficient de corectie care tine seama de unghiul de inclinarea al danturii;

K_bv = 1,0 p. 119, tab. 19.22.

K_kv - coeficient de corectie care tine seama de numarul de inceputuri ale frezei;

K_kv = 1,0 p. 119, tab. 19.23.

K_wv - coeficient de corectie care tine seama de numarul de deplasari axiale;

K_wv = 1,0 p. 119, tab. 19.24.

d) Determinarea turatiei de lucru

Turatia sculei aschietoare se determina cu relatia:

rot/min

in care: D_f reprezinta diametrul frezei; D_f = 80 mm. tab. 10

Din gama de turatii a masinii-unelte se adopta, turatia de lucru: n_a = 31,5 rot/min. tab. 11

e) Determinarea vitezei efective de aschiere

Viteza efectiva de aschiere se determina cu relatia:

m/min

f) Determinarea puterii efective

Puterea efectiva la danturare se determina cu relatia:

p. 119, rel. 19.6.

in care: C_N reprezinta coeficient care tine seama de materialul de prelucrat;

C_N = 124 p. 120, tab. 19.25.

x_N , y_N , u_N - exponenti; x_N = 1,8; y_N = 0,9; u_N = - 1 p. 120, tab. 19.25.

K_N - coeficient de corectie;

p. 120

in care: K_mN - coeficient de corectie care tine seama de marca materialului;

K_mv = 1,0 p. 118, tab. 19.21.

K_bN - coeficient de corectie care tine seama de unghiul de inclinarea al danturii;

K_bv = 1,0 p. 119, tab. 19.22.

K_kN - coeficient de corectie care tine seama de numarul de inceputuri ale frezei;

K_kv = 1,0 p. 119, tab. 19.23.

K_wN - coeficient de corectie care tine seama de numarul de deplasari axiale;

K_wv = 1,0 p. 119, tab. 19.24.

Rezultatele privind parametrii regimurilor de aschiere sunt prezentate in tabelul 12.