|
|
|
Subiectul povestirii Hanu Ancutei
termenul de povestire deriva din verbul "a povesti" = a nara
povestirea este o specie epica in proza, de dimensiuni mai reduse decat nuvela si mai intinsa decat schita, care se limiteaza la nararea unui singur fapt epic, interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor, ci al situatiilor
povestirea in rama apartine genului epic si reprezinta procedeul prin care una sau mai multe naratiuni de sine statatoare se incadreaza intr-o alta naratiune mai ampla, care sa le cuprinda in aceeasi atmosfera epica, iar interesul se centreaza asupra situatiei neobisnuite povestite si nu in jurul personajelor
trasaturile povestirii in rama:
spatiul desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor, in care mai multi povestitori relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit
rolul naratorului este acela de a intra in pielea fiecarui povestitor, evidentiind particularitatea stilului specific si talentul de a starni interesul auditoriului
timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului, iar principala modalitate de expunere este evocarea
subiectivismul naratiunii este dat de povestitor, care poate fi martor sau narator - personaj ori numai mesager al intamplarilor evocate
implicarea naratorului in actiune este mai mare decat in nuvela (naratiune subiectivizata), constructie mai putin riguroasa decat a nuvelei
desfasurarea actiunii este mai putin tensionata
exista o relatie stransa intre narator si receptor prin oralitate, ceremonial, atmosfera, actiune situata intr-un timp relativ determinat (trecut), uneori chiar mitic
stilul se caracterizeaza prin oralitate, demonstrata in primul rand, prin caracterul fatic al povestirii, adica mentinerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare, intre povestitor si ascultator
"Hanu Ancutei" cuprinde noua povestiri:
1. Iapa lui Voda
2. Haralambie
3. Balaurul
4. Fantana dintre plopi
5. Cealalta Ancuta
6. Judet al sarmanilor
7. Negustor lipscan
8. Orb sarac
9. Istorisirea Zahariei Fantanarul
"Fantana dintre plopi", a patra povestire, are ca tema iubirea tragica si prezinta caracter etic: pastrarea cuvantului dat, dragostea sincera a barbatului, acceptarea mortii (Marga) pentru a putea trai Neculai, tiganii aplica legea talionului, omorand-o pe Marga
"Fantana dintre plopi" din cadrul povestirii "Hanu Ancutei" are urmatoarele trasaturi:
10. se limiteaza la un singur fir epic: povestea de dragoste din tinerete a lui Neculai Isac cu tigancusa Marga, sfarsita tragic
11. in centrul de interes al povestirii nu se situeaza personajul, ci situatia relatata impresionanta prin dramatism
12. discursul narativ evidentiaza relatia narator-ascultator prin: oralitatea stilului (adresare directa ascultatorilor de la han "Domnilor si fratilor. ascultati ce mi s-a intamplat pe aceste meleaguri cand eram tanar", redarea dialogurilor)
13. ceremonialul nararii (un sistem de conventii sau tehnici propuse de narator pentru a starni interesul ascultatorilor) "Ancuta iesi ca o serpoaica pe gura garliciului aducand in dreapta cofaiel plin si in stanga ulcica noua"
14. atmosfera nararii este creata de spatiul hanului, obiceiurile locului (bautul vinului, respectul reciproc al povestitorilor, misterul feminin al Ancutei, parfumul de vechime)
15. intamplarile narate sunt tensionate astfel ca in final, atat naratorul, cat si ascultatorii raman marcati "Am ramas tacuti si mahniti"
16. personajul central ilustreaza o situatie: el dobandeste trasaturile care il apropie oarecum personajele din basm prin plasarea intr-un trecut fabulos
17. timpul povestirii este trecutul (acum 25 de ani), iar intamplarea este o evocare
18. naratorul isi permite in mod subiectiv, regizarea momentelor narative, perspectiva asupra faptelor "pe atuncia nu cunosteam ca acuma sufletul femeilor"
este istorisita de capitanul Neculai Isac
intr-o toamna, Neculai Isac, duce vinuri in tinuturile Sucevei si face popas la Hanu Ancutei
plimbandu-se pe malul raului Moldova, intalneste un grup de tigani care se scalda
e intampinat de Hasanache, un batran cersetor, care o alunga fara succes din calea capitanului pe Marga, o tigancusa de optsprezece ani
frumusetile fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint
fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul primit
apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de dragoste la intoarcerea lui de la Pascani, unde trebuia sa isi vanda marfa
a doua intalnire de la fantana, are insa un final tragic
indragostita, fata ii marturiseste ca Hasanache trimisese la han pentru a-l seduce, iar planul era ca tiganii sa il omoare si sa ii ia banii pe marfa
desi era constienta ca o vor omori pentru ca i-a tradat, fata il avertizeaza asupra pericolului
tanarul fuge calare, scapa cu viata, dar o prajina aruncata de urmaritori ii scoate un ochi
insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale, revine la fantana dintre plopi, unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca Marga fusese ucisa si aruncata in fantana
