|
O SCRISOARE PIERDUTA - COMEDIE
I.L.Caragiale, cel mai mare dramaturg roman, este autorul celebrelor comedii "O noapte furtunoasa", "D-ale carnavalului", "Conul Leonida in fata cu Reactiunea" si "O scrisoare pierduta".
Capodopera genului dramatic, comedia "O scrisoare pierduta" prezentata pe scena in 1884 prezinta aspecte ale societatii contemporane autorului fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin prezentarea unor situatii, personaje si intamplari. Conflictul comediei este de obicei derizoriu si se rezolva printr-un final fericit. Personajele intruchipand tipologii comice, situatiile neprevazute si rolul moralizator sunt alte caracteristici ale acestei specii.
Fiind un text apartinand genului dramatic, prezinta elemente specifice precum: structurarea actiunii in acte si scene, dialogul ca modalitate principala de expunere, indicatile scenice numite si didascale etc.
Incadrandu-se in cadrul comediilor de moravuri, "O scrisoare pierduta", satirizeaza defecte omenesti, aspecte din viata publica si privata a unor reprezentanti corupti ai clasei sociale politice romanesti.
Comedia este structurata in 4 acte, fiecare avand la randul sau mai multe scene.
Inaintea celor patru acte autorul aseaza lista de "personaje" mentionate cu numele si statutul lor social.
Zaharia Trahanache, stalpul puterii locale, prezidentul a numeroase "comitete si comitii", sotia sa Zoe, apoi Stefan Tipatescu, prefectul orasului si amic al "venerabilului" Trahanache, cuplul de avocati Farfuridi si Branzovenescu si Pristanda politaiul orasului. In tabara adversa se afla Nae Catavencu, avocat "director-proprietar" al ziarului "Racnetul Carpatilor", president fondator al Societatii Enciclopedice Cooperative Aurora Economica Romana, sprijinit de Ionescu si Popescu, de preotime si profesorime.
Conflictul dramatic principal il constituie lupta pentru putere dintre cele doua grupari politice.
Intriga piesei este declansata de o scrisoare de amor trimisa de Tipatescu lui Zoe, sotia lui Trahanache, si pe care aceasta o pierde. Scrisoarea este gasita de Cetateanul Turmentat de la care o ia Catavencu, acesta sperand sa fie ales deputat folosind scrisoarea drept arma de santaj. Tipatescu incearca zadarnic prin amenintari si promisiuni sa impiedice publicarea documentului compromitator, fiind convins in final de Zoe sa sustina candidatura lui Nae Catavencu.
La adunarea electorala care are loc in actul al treilea se produce o rasturnare de situatie.Desi era asteptata anuntarea candidaturii lui Catavencu, pana la urma este numit Agamemnon Dandanache, candidat trimis de la Centru. In incaierarea care se produce intre reprezentantii celor doua grupari in urma acestei stiri, Catavencu isi pierde palaria, in captusala careia se afla scrisoarea.
Gasita de acelasi Cetatean Turmentat, care fusese functionar la posta, scrisoarea este restituita "adresantului" adica sotiei lui Trahanache. Pe de alta parte, Trahanache descopera o polita falsificata de Catavencu cu ajutorul careia vrea sa impiedice publicarea scrisorii.
Pierzand orice sansa de a fi ales deputat, Catavencu ii cere iertare Zoei si accepta situatia umilitoare de a conduce manifestatia organizata in cinstea noului deputat, Agamemnon Dandanache.
Astfel personajele aflate initial in conflict, se impaca in final, intransigenta lor initiala fiind inlocuita de un compromis ridicol.
Esential pentru comedie este comicul, care poate fi de mai multe feluri:comicul de caractere, de situatie, de limbaj, de nume etc.In general comicul se bazeaza pe contrastul dintre esenta si aparenta, dintre fond si forma, dintre ceea ce vor sa fie personajele si ce sunt ele cu adevarat.
Comicul de caracter, vine din incadrarea personajelor in tipologii comice:incornoratul, Zaharia Trahanache, cocheta si adultera, Zoe, junele prim, Tipatescu, demagogul si parvenitul, Nae Catavencu, tipul servitorului lingusitor, Ghita Pristanda.
Comicul de situatie se bazeaza pe fapte neprevazute, rasturnari de situatie, relatii de tipul triunghiului conjugal, incurcaturi, substitutia de personae etc. Amintim in acest sens triunghiul Zoe-Tipatescu-Trahanache, pierderea si gasirea succesiva a scrisorii, aparitia neasteptata a lui Agamita Dandanache.
Principala modalitate de realizare a comicului este limbajul, in intreaga dramaturgie a lui I.L.Caragiale. Acesta evidentieaza cel mai adesea incultura personajelor, automatistul exprimarii, parvenitismul sau anumite trasaturi psihice.
Exista astfel personaje cu ticuri verbale ce evidentieaza saracia de gandire si de vocabular a acestora. Trahanache rosteste adesea "Ai putintica rabdare", Dandanache foloseste frecvent apelativele "neicu", "sorule", "puicusorule", iar Pristanda prin adjectivul "curat", ajungand pana la "curat murdar", isi aproba intodeauna superiorii.
Pronuntarea gresita a unor neologisme("dipotat", "plebicist", "docoment", "famelie", "renumeratie", "bampir"), etimologia gresita(capitalisti - locuitori ai capitalei, faliti - oameni de fala) sunt alte elemente ale comicului de limbaj.
Mai apar replici care incalca logica si regulile gramaticale si reprezinta nonsensuri: "Industria romana este admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire" sau "Dupa lupte seculare ce au durat 30 de ani", ambele apartinand lui Nae Catavencu.
Numele personajelor nu este intamplator la Caragiale, onomastica reprezentand o sursa de caracterizare dar si de producere a comicului.Numele personajelor sugereaza si trasatura lor dominanta, in functie de care se face incadrarea intr-o tipologie.
Astfel, numele lui Zaharia Trahanache trimite la zahariseala, ramolisment dar si la trahana, coca moale ce se modeleaza in functie de "enteres".
Numele lui Catavencu poate fi explicat prin cataveica, haina cu doua fete, sau prin cat ace trimite la agresiunea verbala a personajului.
Comic este si numele lui Agamita Dandanache constriuit din alaturarea ridicola unui nume cu rezonanta mitologica, vulgarizat prin diminutivare, alaturi de dandana, adica bucluc, belea.
Personajele lui Caragiale se inscriu in functie de dominanta lor de caracter in anumite tipologi, autorul fiind considerat cel mai mare creator de tipuri din literature noastra. Apar aici tipuri precum incornoratul si ramolitul in persoana lui Trahanache, politicianul demagog reprezentat de Catavencu si Farfuridi, functionarul slugarnic prin persoana lui Pristanda etc.
Unul dintre personajele principale are piesei este Nae Catavencu. El este liderul opozitiei locale, aspira la titlul de deputat si este capabil de orice pentru a-si atinge scopul. Este perceput diferit de celelalte personaje, fiind astfel caracterizat in mod direct de acestia.Pentru Zoe si sotul ei Catavencu este un "misel", iar Tipatescu il vede "mizerabil", "infam", "impertinent" si "canalie".In schimb, Pristanda gandeste despre el usor admirativ "Mare pisichier!Strasnic prefect ar fi asta".
In concluzie "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale apartine speciei comedie prin prezenta categoriei estetice a comicului, prin personaje intruchipand tipologii, finalul fericit ca si prin rolul educativ, moralizator pe care il are.Caragiale ramane fara indoiala cel mai mare dramatur roman al tuturor timpurilor.