|
|
|
STILUL JURNALISTIC
1. STIL FUNCTIONAL
Stilul - totalitatea particularitatilor lexicale, morfologice, sintactice, topice si fonetice precum si a procedeelor caracteristice modului de exprimare - orala si scrisa - a unui individ, a unei categorii sau a unei colectivitati de vorbitori.
(Dictionarul de termeni lingvistici)
Stilul individual - se indeparteaza de norma si se constituie pe axa orizontala a limbii
Stilul functional - se apropie de norma, se conformeaza ei si o reprezinta, prezentandu-se ca o varietate a limbii literare si avand drept caracteristica esentiala unitatea (trasaturi comune cu celelalte varietati ale limbii literare).
- se constituie pe axa verticala a limbii,
- stilul folosit intr-un anumit domeniu de activitate
2. Conceptul de diasistem la Ion Coteanu:
- diasistem - sistem lingvistic desprins din analiza a doua sisteme (graiuri, dialecte) cu similitudini partiale; supersistem
(DEX)
n multimea aspectelor particulare sub care se infatiseaza un idiom impune cu necesitate cautarea unui punct de referinta stilistica avand drept calitate fundamentala stabilirea sau chiar fixitatea.
n el ar semana deci cu un nucleu generator de limbaje, caruia i s-ar putea "comanda" sa indice pana la o anumita treapta ce caracterizeaza un mesaj poetic, unul stiintific, unul popular etc.
n el ar fi chintesenta unui idiom natural intr-un anumit moment, adica un diasistem
n diasistemul se concretizeaza in anumite conditii intr-un limbaj sau altul
n limbajul, care se afla pe o treapta mai joasa de concretizare, se manifesta prin mesaje, care reprezinta unitatea stilistica fundamentala, partile lor componente (propozitia, fraza, sintagmele, denotatia, conotatia etc.) fiindu-le subordonate functional:
Diasistem
Limbaje
Mesaje
daca se aplica graficul la o limba data, limbajele se diversifica si apar noi raporturi de subordonare:
Diasistem
Limbaj cultivat Limbaj popular
Limb. artistic Limb. non-artististice Limb. artistic Limb.non-artistice
- pe ultima treapta se regaseste mesajul:
Diasistem
Limbaj cultivat Limbaj popular
Artistic
Non-artistice ArtisticNon-artistice
Proza Poezie Standard Stiintific1 Stiintific2 Proza Poezie Conversatie
Nuantat tehnic
Mesaje. Mesaje.?Mesaje. Mesaje. Mesaje. Mesaje. Mesaje. Mesaje..
2. STILURILE LIMBII LITERARE
Stilul artistic (beletristic, literar, poetic) - stilul functional, propriu creatiilor literare (beletristice, poetice, artistice).
Se caracterizeaza prin:
ambiguitate,
folosirea constanta a figurilor de stil,
selectia vocabularului,
diferentierea si expresivitatea cuvintelor, a formelor si sintagmelor;
imbinari indraznete si neobisnuite de cuvinte,
emotionalitate,
subordonarea comunicarii emotiei spontane a scriitorului,
exprimare cat mai sugestiva a ideilor si a sentimentelor etc.
Stilul stiintific - stilul functional propriu creatiilor stiintifice.
chiar daca elemente de stil stiintific gasim in limba romana inainte de 1830, se considera ca de constituirea sa se poate vorbi abia dupa aceasta data.
stilul stiintific este caracterizat prin:
claritate, sobrietate, simplitate, uniformitate, precizie;
continut de gandire special,
substituirea partilor de exprimare verbala cu semne grafice,
impersonalitate,
eliminarea constanta a figurilor de stil, a emotiei spontane;
derivate neobisnuite in alte stiluri,
compusele speciale,
respectarea stricta a normelor limbii literare.
Stilul juridico-administrativ (oficial) - stilul functional propriu justitiei si administratiei de stat, a dispozitiilor, ordonantelor si decretelor unui organ juridic sau administrativ de stat.
este caracterizat prin:
simplitate, claritate si precizie;
formule speciale, consacrate, stereotipe;
cuvinte si sintagme specifice,
coexistenta termenilor vechi cu cei noi,
abundenta de gerunzii, prin uniformitate etc.
Stilul publicistic - stilul functional propriu publicisticii, adica a tuturor publicatiilor periodice, considerate ca mijloc de informare a publicului, in care apar articole cu caracter politic, social si cultural.
- nu dispune de trasaturi proprii suficiente, care sa justifice existenta sa independenta, bazata pe individualitate precisa.
- un articol de presa poate tine in acelasi timp de stilul stiintific intr-o forma popularizata.
- ordonantele, comunicatele, dispozitiile oficiale folosesc mijloacele stilului administrativ, dar foiletoanele si reportajele folosesc mijloacele stilului artistic etc.
- nu are o terminologie proprie.
- este caracterizat prin:
- fraza simpla, telegrafica sau prin fraza ampla;
- diversitate lexicala,
- cuvinte si expresii mai putin specifice decat in celelalte stiluri functionale;
- constructii eliptice si discontinuitate;
- repetitii cautate, enumerari si constructii antitetice,
- forme retorice si abundenta de neologisme;
- procedee care incita curiozitatea (epitete, superlative etc.),
- amestec de elemente beletristice, stiintifice si administrative.
Dupa Dumitru Irimia:
propriu mijloacelor de comunicare in masa
s-a situat o lunga perioada intre coordonatele descrise de normele limbii literare, la fixarea carora a avut un rol important
textul descrie/interpreteaza lumea extralingvistica printr-un raport variabil intre functia referentiala si functia conativa
pe raportul dintre functia informativa si persuasiva se intemeieaza atitudinea publicistului, corespunzator cel mai frecvent conceptiei ideologice, politice, morale etc., indivduale sau a ziarului/revistei/postului de radio-televiziune
structurarea textului publicistic (scris/audio/audio-vizual), in stransa legatura cu raportul variabli dintre functia informativa si functia persuasiva este in masura insemnata/hotarator de functia conativa
functia stilistica se ingemaneaza cu functia etica
in stransa legatura cu functia persuasiva a jurnalisticii, fructifica mai ales in etapa actuala materialitatea vizuala a scrisului (tipul de caractere tipografice, culoare etc.)
semnul lingvistic este inscris in diferite raporturi cu alte sisteme grafice (desen, caricatura, fotografie, tabele, etc.)
s-a diversificat registrul lingvistic: limba literara ramane predominanta, dar textul publicistic s-a deschis si spre limbajul suburban
a dezvoltat si o varianta orala (radio, televiziune). Aici textul lingvistic:
- se intemeiaza pe complementaritatea sistemelor de semne lingvistice, vizuale si auditive
- in aceasta complementaritate D. Irimia vede pe fondul unei sablonizari agresive, alienante, consecinte grave pentru dezvoltarea fiintei umane (atat in ceea ce priveste creativitatea, cat si in dezvoltarea unui echilibru necesar intre Eul individual si cel social)
