Sintaxa frazei

Sintaxa frazei

DEFINITIE: Studiaza regulile privitoare la relatiile dintre propozitii in fraze.

Fraza

DEFINITIE: Un enunt alcatuit din doua sau mei multe propozitii.

Propozitia regenta este propozitia de care depinde o propozitie subordonata. De fapt, propozitiile subordonate depind de un anumit cuvant din regenta, numit element regent.

Propozitia subordonata predicativa (Pr.)

DEFINITIE: Propozitia subordonata cu functie de nume predicativ a unui verb copulativ din propozitia regenta.

INTREBARI: Ce face?; Ce este?; Cum este?; Cine este?

Predicativele se introduc in fraza prin elementele de relatie:

- conjunctii si locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca, sa, ca sa, daca, de (daca), dupa cum, ca si cum;

- pronume relative si adjective pronominale relative: care, cine, ce, cati, cat, cate;

- pronume nehotarate si adjective pronominale nehotarate: oricine, orice, oricare, oricati;

- adverbe relative: cand, cum, unde.

Topica si punctuatia: de obicei propozitia subordonata predicativa este situata dupa regenta, dupa verbul copulativ, dar poate sta si inainte. Nu se desparte prin virgula.

Contragerea:

Se contrage prin nume predicativ exprimat prin: verb la infinitiv, participiu, derivat de natura verbala, adjectiv; uneori prin pronume demonstrativ "aceasta".

Constructii de propozitii subordonate predicative:

Intrebarea este: - daca invata.

- de invata.

- sa stea sau sa plece.

- cine pleaca.

- care vine.

- ce face.

- unde pleaca.

- cand se intoarce.

- cum merge.

Predicat nominal incomplet: este exprimat printr-un verb copulativ de care depinde o propozitie subordonata predicativa corespunzatoare unui nume predicativ (El a iesit¹/ce si-a dorit²/.; Peisajul era cum l-ai visat/.; Vulturul parea¹/ ca e un colt ascutit de munte²/.).

Propozitia subordonata subiectiva (Sb.)

DEFINITIE: Propozitia subordonata cu functie de subiect al propozitiei regente.

INTREBARI: Cine?; Ce?

TIPURILE:

A: Nu depinde de natura predicatului din propozitia regenta; el poate sa fie personal cu valoare generala impersonala - proverbe (Cine se scoala de dimineata^Sb1/ departe ajunge^PP2/.);

B: Depinde de natura predicatului din propozitia regenta; el putand fii impersonal si unipersonal, in fruntea caruia se afla:

a) - verbul "a trebui" - impersonal - in 98% din cazuri cere subiectiva (Trebuie^1PP/ sa invatam^2Sb/.);

- verbul "a fii" - impersonal (Era^PP1/ sa cad^Sb2/.);

- verbele "pare", "doare", "ramane", "ajunge" - impersonale - (Ii pare^1PP/ ca ninge^2Sb/.; Ne ajunge^PP1/ cat am invatat^Sb2/.; Ii ramane^Sb1/ sa mearga la piata^PP2/.; Va doare^PP1/ ca nu vine^Sb2/.).

b) verbe reflexive impersonale: "se zice", "se spune", "se povesteste", "se intampla" (Se zice^PP1/ ca a fost o data o printesa^Sb2/.);

c) verbe impersonale la diateza pasiva: "este dat", "este scris", "este hotarat" (I-a fost scris^PP1/ sa ajunga sus^Sb2/.);

d) verbe exprimate prin expresii verbale impersonale alcatuite din verbul copulativ "a fi" si un adverb, formand predicat nominal: "e bine", "e rau", "e cu putinta", "e drept", "e mai bine", "e la fel de bine", "asa-i" (Ar fi fost mai bine^PP1/ sa poposeasca la lac^Sb2/ dar e tot atat de bine si in padure^PP3/.);

e) predicate exprimate prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative, formand predicat verbal (ne accepta verbul este): "sigur", "desigur", "poate", "pe semne", "probabil", "cu siguranta" (urmate, evident, de conjunctie) (Sigur^PP1/ ca este nevinovat^Sb2/.; Probabil^PP1/ sa nu stie lectia^Sb2/.).

Subiectivele se introduc in fraza prin elementele de relatie:

- conjunctii si locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca, sa, ca sa, daca, de (daca), dupa cum, ca si cum;

- pronume relative si adjective pronominale relative: care, cine, ce, cati, cat, cate;

- pronume nehotarate si adjective pronominale nehotarate: oricine, orice, oricare, oricati;

- adverbe relative: cand, cum, unde, oriunde, oricand, oricum.

Topica si punctuatia:

Locul propozitiei subordonate subiective nu este fix, ea putand sta inainte sau dupa propozitia regenta.

Uneori, subiectiva poate fii intercalata intre partile componente ale regentei (Masina^1a/ trebuie²/ sa fie reparata.^1b/; P1 - Sb; P2 - PP).

Alteori, subiectiva este reluata in regenta printr-un pronume demonstrativ (corelativ) (Cine nu invata¹/, acela nu reuseste la examen²/.).

Nu se desparte prin virgula de regenta decat atunci cand subiectiva este reluata de un pronume ca element corelativ.

Contragerea:

Se contrage prin verb la infinitiv, substantiv de natura verbala si pronume demonstrativ.

OBSERVATIE: Propozitiile principale insuficiente contin numai verbul copulativ (Daca citeste mult¹/ inseamna^{PP insuficienta 2}/ ca iubeste lectura³/.).

Propozitia subordonata atributiva (At.)

DEFINITIE: Propozitia subordonata cu functie de atribut care determina un substantiv sau un inlocuitor al acestuia (pronume, numeral) din regenta.

INTREBARI: Al cui?; A cui?; Ai cui?; Ale cui?; Care?; Ce fel de?

Atributivele se introduc in fraza prin elementele de relatie:

- conjunctii si locutiuni conjunctionale subordonatoare: ca, sa, ca sa, daca, de (daca), dupa cum, ca si cum;

- pronume relative si adjective pronominale relative: care, cine, ce, cati, cat, cate;

- pronume nehotarate si adjective pronominale nehotarate: oricine, orice, oricare, oricati, oricat;

- adverbe relative si nehotarate: cand, cum, unde, cat, oriunde, oricand, oricum, oricat.

Topica si punctuatia:

Propozitia subordonata atributiva sta totdeauna dupa termenul determinat, de obicei, imediat dupa acesta si este adesea intercalata in regenta.

De cele mai multe ori atributiva nu se desparte prin virgula de regenta.

Cand aduce o explicatie suplimentara, atributiva se numeste atributiva explicativa si se desparte prin virgula sau linie de pauza de renta.

Contragerea:

Se contrage prin substantiv, adjectiv sau verb la infinitiv.