|
|
|
ROMEO SI JULIETA
Romeo si Julieta sunt probabil cel mai celebru cuplu de indragostiti. Din pacate, trista lor poveste de dragoste nu este una singulara. Realitatea abunda de iubiri nefericite, iubiri neimplinite, iubiri imposibile, desi universul indragostitilor este un teritoriu uman in care domneste puritatea si credinta netarmurita in iubire.
Lipsa de armonie si intelegere din societatea in care traiesc cei doi, moravurile vremii, lipsa unor criterii valorice si morale, fac ca - de multe ori - o astfel de poveste de dragoste, induiosatoare prin sinceritatea sentimentelor traite, sa aiba un final nefericit. Tragismul rezulta din imposibilitatea ca cei doi indragostiti sa-si traiasca iubirea in intreaga ei plenitudine, sa o lase sa infloreasca.
La fel stau lucrurile si in cazul acestei induiosatoare povesti de dragoste dintre doi tineri care nu-si doresc altceva decat implinirea dragostei ce-i anima. Iubirea ideala traita de ei ii determina ca in final sa se sacrifice pe altarul iubirii.
Actiunea piesei shakespeariene se petrece la Verona, protagonistii fiind descendentii a doua familii, Montague si Capulet, care se dusmanesc de moarte. Cei doi indragostiti se casatoresc in taina, dar Romeo trebuie sa paraseasca Verona, fiindca il omorase in duel pe Tybalt, varul Julietei. La sfatul calugarului Lorenzo, Julieta inghite o bautura care o afunda intr-un somn adanc, asemanator mortii. Sub aceasta aparenta, ea urma sa fie dusa la Romeo, dupa ce va fi fost scoasa din cavoul unde o depusese familia.
Romeo nu primeste mesajul prin care Lorenzo il vestea despre toate acestea si, auzind de moartea Julietei, se intoarce la Verona si se sinucide, neputand trai in absenta fiintei dragi. Trezindu-se din somn, Julieta prefera si ea moartea unei vieti fara iubitul ei. Sfarsitul celor doi tineri aduce in final impacarea famiilor lor.
TRISTAN SI ISOLDE
In cea mai cunoscuta varianta, cei doi indragostiti apar inca de la inceput in postura de adversari. Tristan, nepotul regelui Mark al Cornwall-ului, il ucide pe regele Irlandei, care era fratele Isoldei. Aceasta jura sa-i razbune moartea.
Soarta face ca Tristan sa primeasca misiunea de a o peti pe Isolda pentru unchiul sau. Pe drumul de intoarcere, Isolda vrea sa-l otraveasca pe Tristan, asasinul fratelui sau, dar intamplarea face ca otrava sa fie inlocuita cu o potiune a iubirii. Cei doi beau din acelasi pocal si intre ei se infiripa o dragoste puternica.
Isolda se casatoreste cu regele Mark, desi traieste sentimente puternice pentru amantul sau, Tristan. Legatura lor secreta este descoperita si Tristan este condamnat la moarte. Cei doi indragostiti reusesc sa fuga impreuna si un timp traiesc in padure fericiti, desi duc un trai greu.
Dar Isolda se intoarce in cele din urma la regele Mark, chiar daca in inima ei va simti mereu iubirea pentru Tristan. Cu sufletul frant, acesta paraseste tara, fara sa-si afle linistea in absenta iubitei sale.
Desi finalul acestei iubiri imposibile va aduce moartea celor doi indragostiti, mesajul legendei este unul ce da nastere sperantei, fiind specific optimismului celtic. Separarea impusa celor doi nu a putut infrange sentimentele lor, care raman la fel de sincere pana la sfarsit.
Dragostea lor, explicata prin licoarea magica pe care o beau cei doi, sugereaza faptul ca iubirea are darul de a ne trimite din lumea reala - plina de meschinarii si egoism - intr-un spatiu al miraculosului. Nu intamplator, dincolo de vraja, iubirea lor dainuieste in legenda.
STEFAN GHEORGHIDIU SI ELA
Stefan Gheorghidiu este un stralucit student la Filozofie, lipsit de mijloace materiale deosebite, deoarece tatal sau isi risipise averea in initiative culturale perdante. In facultate o cunoaste pe Ela, de care se indragosteste.
Casatoria le aduce un trai modest, dar armonios pana cand o mostenire lasata de unchiul avar, Tache Gheorghidiu, tulbura apele familiei. Implicarea Elei in discutiile despre bani i se pare lui Gheorghidiu nepotrivita
Concentrat pe front, in preajma intrarii Romaniei in razboi, St. Ghe. traieste framantat de gelozie, convins ca Ela il insala cu domnul G.Obtinand cu greu permisia, St. Ghe. traieste alaturi de Ela ultima noapte de dragoste. Afland ce doreste sotia sa, este convins ca aceasta planuieste un divort si o casatorie cu G, convingere pe care i-o intareste intalnirea intamplatoare cu acesta pe strada.
Intrarea Romaniei in razboi si participarea efectiva a lui St. Ghe. la acesta, in calitate de combatant, il indeparteaza de problemele personale. Experienta razboiului ii prilejuieste descoperirea sentimentului mortii, a suferintei aproapelui sau. Ranit, revine la Bucuresti cu sentimentul eliberarii de trecut spre care priveste indiferent, hotarat sa se desparta de Ela: "i-am spus ca-i las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret, la carti; de la lucruri personale, la amintiri; adica tot trecutul".
