Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Prezinta rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu in impunerea noii directii in literatura romana din a doua jumatate a secolului al XlX-lea

Prezinta rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu in impunerea noii directii in literatura romana din a doua jumatate a secolului al XlX-lea.

Junimea este o societate literara si culturala infiintata in 1863 la Iasi. Membrii fondatori au fost: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp, Theodor Rosetti.

Scopurile initiale ale societatii:

1.     Crearea unei antologii de poezie romaneasca



2.     Lupta pentru trecerea la alfabetul latin si transcrierea fonetica

3.     Prelectii populare: conferinte, discursuri tinute cu scopul de a ridica nivelul de cultura a maselor.


Societatea Junimea a luat o amploare deosebita avand pana la urma un numar impresionant de membrii, oameni de cultura si scriitori ai timpului care s-au inscris in principiile foarte severe ale societatii. Societatea incepe sa dezvolta mai ales dupa 1867, cand infiinteaza propria revista "Convorbiri literare" care va deveni cea mai renumita revista a timpului si cu viata cea mai indelungata. (dupa 1940). Activitatea acestei societati o putem imparti in trei mari etape:

1.     Etapa de la Iasi (1863-1874)

Este o etapa de consolidare a societatii in care se expun principiile de baza care vor sta la selectia membrilor junimi, totodata prin revista "Convorbiri literare" sunt facuti cunoscuti cei mai valorosi scriitori ai timpului si incep sa se impuna tot mai mult niste criterii de valorizare a operei artistice foarte severe. Apar primele studii de estetica si critica literara care apartin mentorului junimii, Titu Maiorescu.

2.     Etapa a doua - etapa de la Iasi si Bucuresti (1875-1885)

Este etapa marilor clasici in care sunt facute cunoscute operele lui Eminescu, Caragiale, Slavici, Creanga. De asemenea, datorita unei activitati serioase si perseverente, apare o atitudine specifica tinerilor creatori, junimismul, care va avea un rol hotarator in evolutia limbii si a literaturii, in deschiderea drumului spre marea literatura moderna.

3.     Etapa a treia - etapa de la Bucuresti (dupa 1885)

Este o perioada in care societatea se muta definitiv la Bucuresti schimbandu-si domeniul preocuparilor si indreptandu-se mai mult spre aspecte culturale, sociale si politice. La nivelul limbii romane se obtine totusi un mare succes mai ales prin lupta perseverenta a lui Titu Maiorescu , deoarece Academia Romana accepta trecerea la alfabetul latin si transcrierea fonetica.

Desigur, toate activitatile Junimii se reflecta in activitatea lui Titu Maiorescu, el avand meritul incontestabil de a fi format in cultura romana o stare de spirit superioara.

Activitatea mentorului Junimii o putem imparti pe mai multe domenii:

a.)   Studii de estetica literara

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

b.) Studii de critica literara:

Poeti si critici, Eminescu si poeziile lui

c.) Studii de limba romana

d.) Studii asupra culturii romanesti:

In contra directiei de azi in cultura romana


In domeniul esteticii literare, Titu Maiorescu este primul care fixeaza niste criterii de valorizare a creatiei literare ducand in felul acesta la separarea neta a valorii de nonvaloare.

"O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867", este un studiu structurat pe doua capitole.

In primul capitol se face o distinctie clara intre arta si stiinta. Stiinta exprima adevarul, iar arta exprima frumosul, manifestat in "idei sensibile", adica exprima un adevar general uman. Se compara apoi literatura cu celelalte arte(muzica, pictura, sculptura), scotand in evidenta materialul concret din care fiecare arta isi construieste mesajul artistic. Literatura este singura arta care nu gaseste in mediul inconjurator material concret. Ea foloseste cuvantul, care este un material abstract.

Capitolul al II-lea sustine ca poezia va transmite intotdeauna sentimente, trairi, pasiuni si niciodata o cugetare rationala. In acelasi timp ea se adreseaza tot sentimentelor noastre si nicidecum ratiunii.