Prezentarea lui ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde"si a lui ,,Harap-Alb" de Ion Creanga

Prezentarea lui ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde"si a lui ,,Harap-Alb" de Ion Creanga

1. Originea poemelor

Nu se stiu prea multe lucruri despre originea poemului. Originea poemului este putin cunoscuta deoarece a supravietuit doar un manuscris care a fost gasit de un colectionar de carti Sir Robert Cotton si apoi a fost donat muzeului Britanic. Manuscrisul in care apare ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" mai are alte trei poeme care exista indicii ca ar fi scrise de acelasi autor: ,,Perla" , ,,Rabdare" si ,,Puritate" toate avand teme religioase. In ,,Perla" se descrie raiul, in ,,Rabdare" se vorbeste despre povestea lui Jonah si a balenei, iar in ,,Puritate" se vorbeste despre trei episoade din Biblie. In legatura cu ordinea compozitiei celor trei poeme au fost diverse teorii dar se pare ca majoritatea criticilor au fost de acord ca ordinea lor ar fi fost: ,,Rabdare" ,,Puritate" si ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde''. Limbajul ultimilor doua poeme se aseamana foarte mult deoarece in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde"se gasesc scene asemanatoare cu cele din ,,Puritate". Manuscrisul ar fi fost editat de trei ori: prima data de Madden in 1832, apoi de Morris in 1864 si revizuit de Gollanez in 1897 si ultima data a fost editat de Tolkien si Gordon in 1925.

Majoritatea criticilor spun ca el ar fi trait in secolul XIV in Anglia. Autorul poemului ,,Sir Gawain" era probabil barbat deoarece erau foarte putine femei poete la acea vreme. In manuscris nu apare nici un nume si detaliile pe care le cunostea despre viata aristocratica, despre ospaturi, arme si vanatoare ii face pe critici sa creada ca el era un nobil sau ca scria pentru un nobil. Era foarte educat deoarece din materialele aparute vedem ca stia franceza si latina.

In acea vreme biserica era principala sursa de educatie si de aceea este posibil sa fi facut parte din membrii bisericii dovada fiind si poemul ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde'' in care se gasesc foarte multe lucruri despre crestinism si aceste cunostinte nu le-ar fi avut daca nu ar fi fost membru al bisericii.

Poetul a trait in mediul rural, un mediu care i-a permis sa observe foarte bine natura. Poemul are foarte multe pasaje in care descrie natura. Vorbeste despre natura cand anotimpurile se schimba, descrie furtuni, cascade inghetate toate fiind ilustrate intr-un mod realist.

Criticii afirma ca ,, Sir Gawain" impreuna cu cele trei poeme din manuscris ar fi scrise de acelasi autor deoarece au teme si stiluri asemanatoare desi strtuctura versurilor este diferita, au acelasi dialect si culoare locala. John Gardner spune ca autorul poemului ar fi fost contemporan cu un alt mare scriitor englez, Geoffry Chaucer. Gardner scrie ca ,, poetul lui Gawain blocheza morala complexa a lui Chaucer, blocheaza fascinatia lui Chaucer despre oameni si blocheaza electricitatea filosofica si artistica a lui Chaucer"( John Gardner ,,The complete works of the Gawain poet" 1965)

,, Sir Gawain si Cavalerul Verde" este scris in versuri aliterative. Este o forma poetica anglo-saxona foarte veche care a fost folosita si in ,,Beowulf". Aceasta inseamna repetarea anumitor sunete si de obicei nu are rima. Opera a facut parte din ,,Miscarea aliterativa". Toate poemele din aceasta miscare erau scrise de oameni cultivati, aveau teme cu morala crestina si de inalta seriozitate. Majoritatea erau scrise in dialectul englez din vest si est. Autorii acestor opere faceau apel la patriotism si la identitatea nationala, descriau natura si erau foarte atenti la detalii.

"Gawain" este scris intr-o forma noua pentru acele vremuri in care fiecare strofa a versurilor se termina cu o rima care in structura sa este aliterativa. Substanta personajelor in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" este urmarea unei lungi traditii care s-a nascut in mitologia celtica de unde a aparut si traditia arthuriana. J.R.R Tolkien si E.V Gordon (,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" editata de J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925) spun despre autorul poemului ca: ,,Era un om serios si devotat desi avea umor; el era interesat de teologie si stia ceva despre acest lucru desi mai degraba era un amator de cunostinte decat un profesionist; el stia franceza si latina si citea carti romantice si instructive; dar casa lui era in vestul Angliei dupa cum arata limbajul metrica si scenariul sau."

Istoric vorbind Anglia era in razboi cu Tara Galilor in incercarea ei de a castiga mai multe teritorii. Desi ideea initiala de a vedea poemul in contextul unei batalii coloniale a apartinut Patriciei Clare Ingham (,,Sovereign fantasies") diferentele coloniale chiar joaca un rol important in text. Sunt foarte multe controverse legate de poem deoarece criticii spun ca in poem ar interactiona doua culturi si de asemenea se discuta foarte mult legat de peisajul politic al timpului respectiv.

Rhodna Knight (,,Courtly love in Sir Gawain and the Green Knight" 1960) spune ca ,,Bertilak este un exemplu al culturii anglo-gale". De aceeasi parere este si Ingham care vede poemul ca ,,o refelctie a culturii anglo-gale". In contradictie cu aceste opinii Arner spune ca ,, poemul creaza un scenariu ,,noi impotriva lor"care contrasteaza cunostiintele literaturii engleze civilizate cu tinuturile de margine necivilizate care sunt acasa la Bertilak si alti monstrii pe care Gawain ii intalneste in cautarea sa". Unii critici spun ca pamantul lordului ar fi fost gresit interpretat sau ignorat in critica moderna si ca joaca un rol central in piesa deoarece acolo Gawain si-a pierdut inocenta morala.

Poemul indeplineste un rol important in literatura arthuriana. Gawain este fiul surorii lui Arthur si are un rol central in multe din operele arthuriene. Personalitatea lui Gawain variaza de la o opera la alta. El nu este cel mai bun dintre cavalerii lui Arthur dar totusi are un rol important.

Importanta lui Gawain este evidentiata prin relatia de apropiere pe care o are cu regele Arthur. El apare in romane ca ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde'' si ,,Sir Gawain si Carl Carlist". Gawain are rolul de a repara pagubele facute sau de a-i completa sarcinile altui cavaler. Este un model de putere si de curtezanta si este capabil sa reuseasca unde altii au esuat.

Gawain este personajul central si in ,,Nunta lui Sir Gawain si Dame Ragnelle" (editata de Thomas Hahn publicata original in ,,Sir Gawain: Eleven Romances and Tales"), iar in unele romane satirice nu este prezentat ca un erou. Un exemplu este ,,Gliglois" de Marie-Luce Chênerie (Paris 2003, editura Honoré Champion) unde este batut de alti cavaleri, iar in ,,Le chevalier a l'epee" (de R C Johnston, D D R Owen, Païens Maisières, Edinburgh 1972, editura Scottish Academic Press London) nu reuseste sa cucereasca femeia pe care o iubeste.

In unele cronici si romane ciclice Gawain tinde sa nu existe ca un personaj central ci ca o figura ale carui virtuti cavalersti si comportament sunt comparate cu ale celorlalti cavaleri. In ,, Istoria lui Geoffrey" Gawain este un razboinic ale carui fapte de vitejie sunt descrise in contextul unor serii de batalii.

In ,,Ciclul Vulgate" de E Jane Burns (Columbus publicat de Miami University by the Ohio State University Press, ©1985). Gawain are un rol important. Este conducatorul clanului fratilor Orkney care participa la diferite batalii si Gawain este vazut ca un exemplu.

In opera lui Thomas Malory (,,Le morte Darthur" London, J.M. Dent; New York, E.P. Dutton 1917) avem cea mai intunecata si cea mai controversata versiune a lui Gawain, care de obicei se comporta nobil dar cate odata nu are mila, incalca juraminte, contribuie la multe morti care nu erau necesare. Aici esecurile lui Gawain sunt luminate de succesele altora.

Spre deosebire de ceilalti cavaleri ai mesei rotunde, Gawain nu este nici cel mai bun dar nici cel mai slab deoarece succesele si esecurile lui din care invata sau nu o lectie sunt masurate in termeni umani. Acest lucru se poate datora si faptului ca Gawain este nepotul lui Arthur si fie ca esueaza sau reuseste in ceea ce isi propune el tot nepotul lui Arthur ramane mai presus de orice calitate fizica sau spirituala pe care ar avea-o el. Are un rol important datorita faptului ca este nepotul lui Arthur pe cand daca alti cavaleri ai Mesei Rotund ar esua nu ar avea aceeasi pozitie la curtea lui Arthur.

Pentru Gawain moartea este un mare egalizator pe care o vede cu seninatate. El moare dupa intoarcera lui Arthur in Anglia. Gawain este omorat si lamentat de Mordred. Moartea lui Gawain nu inseamna sfarsitul povestii lui sau a compatriotilor sai. El a continuat sa moara si sa traiasca in refacerile povestirilor arthuriene.

Mai exista un poem numit ,,Cavalerul Verde" care spune aproximativ aceeasi poveste cu cateva diferente: cavalerul poarta culoarea verde nefiind si el verde. Cavalerului i s-a cerut sa ii faca o gluma lui Gawain de catre mama sotiei sale si fiindca sotia sa era indragostita de Gawain el accepta. Spre deosebire de "Cavalerul Verde", ,,Sir Gawain si cavalerul Verde" a fost mai bine primita de critici deoarece a fost considerat ca subiectul celui din urma a fost mai complex.

Personaje asemanatoare Cavalerului Verde apar si in alte opere. In ,,Moartea lui Arthur" de Thomas Malory, Garteh, fratele lui Gawain, invinge patru frati care aveau armuri de culori diferite inclusiv un Cavaler Verde. ,,Povestile lui Saladin" infatiseaza un luptator cu armura verde pe care Saladin il vrea in garda lui personala datorita calitatilor sale exceptionale.

Cavalerul verde este de asemenea comparat cu un personaj din sarbatorile specifice englezesti, Jack in verde. Jack merge prin oras cu calul sau imbracat in verde si lasa in urma lui flori care se intorc sa ii acopere partea de sus a corpului pe care poarta o ghirlanda si atunci cand florile ajung pe ghirlanda, devin stralucitoare. La sfarsitul ceremoniei ghirlanda este luata si plasata in varful turnului bisericii, acest lucru fiind asociat cu momentul in care Gawain i-a taiat capul Cavalerului Verde.

Multi critici spun ca ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" ar trebui vazut ca un roman romantic deoarece se vorbeste despre aventurile unui cavaler, sunt fapte eroice, personajele au abilitati supranaturale, au coduri de onoare, se lupta cu monstri. Functia lui Gawain ca erou romantic este, dupa cum spune Alan Markman (,,Semnificatia lui Sir Gawain" 1957),,sa fie un campion al rasei umane, sa se supuna la teste ciudate si severe, sa isi demonstreze capabilitatile umane pentru actiuni bune sau rele". Pe parcursul operei vedem ca Gawain este doar un om deoarece ii este frica de moarte.

Gawain poate fi descris ca un personaj care functioneaza la o scara umana deoarece, ca orice om, el are si reusite foarte mari dar si esecuri insemnate din care invata sau nu o lectie.

Spre deosebire de ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" al carui autor este anonim basmul ,,Harap Alb" este scris de I, Creanga. Autorul s-a nascut la 1 martie 1837 in Humulesti. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita operei autobiografice ,,Amintiri din copilarie".

In 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului sau, David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde urmeaza scoala de acolo. In 1853 este inscris la Scoala Domneasca de la Targu Neamt, sub numele Stefanescu Ion. Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, el este inscris la Scoala catihetica din Falticeni ('fabrica de popi'). Aici, el apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic 'Veniamin Costachi' de la Socola.

In 1864, Creanga intra la Scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta il aprecia foarte mult, si l-a pus invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi. In 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, cu care se imprieteneste. Intre 1875 si 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul XIX pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi. Printre operele lui de succes se numara: ,,Amintiri din copilarie", basme cum ar fi: ,,Capra cu trei iezi", ,,Harap-Alb", ,,Soacra cu trei nurori" etc.

Ca orice basm ,,Harap Alb" este o specie eipica, de mare intindere, o naratiune cu intamplari reale si fantastice, a caror imbinare compune principalul mijloc artistic al acestei creatii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare invinge mereu binele.

Basmul are anumite caracteristici care se gasesc si in ,,Harap-Alb". In basm timpul si spatiul nu sunt niciodata specificate deoarece basmul incepe intotdeauna cu ,,A fost odata" nu specifica nici unde a fost si nici perioada in care a avut loc actiunea respectiva. Conflictul se desfasoara in jurul luptei dintre bine reprezentata de Harap-Alb si rau reprezentat de Span, in care binele castiga intotdeauna, iar raul primeste o pedeapsa foarte aspra.

Se imbina elemente de real cu fantastic. In basmul lui Creanga apare caracterul de fictiune, implicand fabulosul si miraculosul, prin intermediul unor personaje fabuloase cum ar fi Gerila, Setila, Flamanzila si Ochila care sunt prietenii lui Harap-Alb care il ajuta in incercari dificile. Apar si animale care pot vorbi cum ar fi calul lui Harap-Alb si diferite obiecte cu puteri miraculoase ,,apa vie", ,,apa moarta". Aceste obiecte vor fi folosite pentru a ii salva viata personajului central.

Eroul principal este omul din popor istet, inteligent, curajos, cinstit si care este mereu supus la diferite probe de foc. Harap-Alb este viteaz si foarte curajos deoarece spre deosebire de fratii sai el este singurul care nu ne sperie de urs si are curajul sa lupte cu el. Da de asemenea dovada de curaj cand Spanul in dorinta de a scapa de el il pune la incercari primejdioase: sa-i aduca salati din gradina ursului, pielea unui cerb fabulos batuta in nestemate si sa o aduca pe fata Imparatului Rosu pentru a se insura cu ea.

Este generos, milos si bun la suflet deoarece atunci cand se ivesc situatii in care cineva are nevoie de ajutor el nu ezita sa isi ofere sprijinul. Din aceasta cauza isi face foarte usor prieteni. O ajuta pe Sfanta Duminica, cand ajunge la pod si vede o nunta de furnici ii e mila sa treaca peste ele asa ca alege sa treaca prin apa si in semn de recunostinta pentru fapta sa ele ii dau o aripa care atunci cand va avea nevoie de ajutor sa dea foc aripii si ele vor veni sa il ajute. Ajuta de asemenea albinele facandu-le cuib si la fel ca furnicile in semn de recunostinta albinele ii dau o aripa evidentiandu-se astfel o alta caracteristica a basmului aparitia obiectelor magice care il ajuta pe erou.

Dusmanii sau fortele raului sunt reprezentati de zmei, zgripturoaice, iar in acest caz fortele raului sunt reprezentate de Span. Obiectele in basm au capacitatea de a se transforma un exemplu foarte bun fiind transformarea calului mizer, trecut prin proba jaratecului in cal zburator. Se repeta anumite cifre care sunt considerate a fi cifre magice: trei, sapte, noua, doisprezece. In ,,Harap-Alb" se repeta cifra trei: imparatul are trei feciori, imparatul Verde avea tot trei fete si Spanul il spune pe Harap-Alb la trei incercari. Basmul are formule initiale ,, Amu cica era odata", formule mediane ,, Mai merge el cat merge..." si formule finale ,,Si inalecai pe-o sa si va spusei povestea asa".

Arta naratiunii se contureaza cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii, prin dialogul dramatizat, prin umorul debordant cu jovialitate, prin oralitatea stilului. Oralitatea stilului este realizata prin: dialog ,, Parca v-a iesit un sfant din gura, Luminate imparate, zise atunci Flamanzila", folosirea dativului etic ,,Si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap, zboara cu dansul in inaltul ceriului si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face spanul pana jos praf si pulbere", exclamatii, interogatii, interjectii ,,Si odata mi t-o insfaca ei, unul de o mana si altul de cealalta, si hai, hai!hai, hai! In zori de ziua ajung la palat", imprecatii ,,Na! asa trebuie sa pateasca cine calca juramantul" formule specifice oralitatii ,,toate ca toate", ,,vorba ceea", versuri populare sau fraze ritmate ,,Poate ca aceasta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila.."

Sursele umorului in ,,Povestea lui Harap-Alb" sunt diverse . Uneori el este sustinut prin zicale, rostite in versuri: "Poftim punga la masa / Daca ti-ai adus de-acasa" "Voinic tanar, cal batrin / Greu se-ngaduie la drum". Alteori, Creanga foloseste proverbe si zicatori hazlii: "fiecare pentru sine, croitor de pane", "apara-ma de gaini, "cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale". Umorul alteori este provocat si prin exprimari neasteptate: "sa traiasca trei zile cu de alaltaieri". Alta sursa de umor o constituie vorbirea in proza rimata: "Poate ca aceasta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila." O alta sursa de umor o constituie numele personajelor: Setila, Gerila, caracterizari pitoresti cu ajutorul cuvintelor familiale ,,Fata imparatului Ros este ,,o zgatie de fata", ,,un drac, bucatica rupta din tata-sau din cap pana in picioare, ba inca si mai si" si diminutive cu valoare agumentativa.

Teme principale in poeme

Pe langa limbajul si simbolistica bogata, criticii au facut cercetari si asupra principalelor teme in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde''. Este un roman cavalereasc care vorbeste despre aventura lui Sir Gawain, un cavaler al mesei rotunde al regelui Arthur care accepta provocarea Cavalerului Verde.

Opera debuteaza cu o descriere amanuntita a curtii lui Arthur si a modului cum se sarbatoreste Anul Nou. Sarbatoarea inca nu incepuse deoarece regelui nu ii placea sa inceapa ospatul fara a auzi o poveste sau fara a fi martorul unei minuni.

Atunci isi face aparitia un strain care spre surprinderea tuturor este in totalitate imbracat in verde. El le lanseaza o provocare spunandu-le ca a venit sa joace un joc si vrea ca de la curte sa se ofere un voluntar sa il loveasca si la un an dupa acest lucru va avea si el dreptul sa il loveasca. Vazand ca nimeni nu se ofera, Cavalerul Verde ii ridiculizeaza pentru lipsa lor de curaj.

Arthur se ofera voluntar dar Gawain temandu-se pentru viata regelui sau acccepta el provocarea. Dupa ce stabileste termenii intelegerii cu Cavalerul Verde acesta ii da toporul de lupta si Gawain il loveste. Capul cavalerului cade si acesta spre surprinderea tuturor isi ridica capul nepatind nimic si ii spune lui Gawain ca se va intalni cu el peste un an la Capela Verde.

Partea a doua se deschide cu descrierea naturii. Gawain isi aminteste de intelegerea lui cu Cavalerul Verde. Este descris felul cum isi orneaza armura si cum se pregateste de lupta. El pleaca de la Camelot pentru a-si onora promisiunea facuta Cavalerului Verde si toata lumea se intreba cum un tanar ca el isi poate irosi viata din cauza unui joc.

Gawain calareste luni intregi, se lupta cu bestii si uriasi si nici o persoana din cele pe care le intreaba nu stia unde este Capela Verde.

Calatoria lui il duce la un castel frumos unde face cunostinta cu lordul Bertilak si sotia acestuia care sunt onorati sa gazduiasca la castelul lor un cavaler de la curtea lui Arthur. Gawain le spune ca nu poate ramane foarte mult timp deoarece trebuie sa gaseasca Capela Verde. Lordul il informeaza pe Gawain ca la o mila departare de castelul sau se afla Capela Verde si il invita sa mai ramana trei zile. Gawain accepta si lordul ii propune un joc. El se va duce la vanatoare in urmatoarele trei zile si tot ceea ce el va vana ii va da lui Gawain si la randul sau Gawain va trebui sa ii dea tot ceea ce primeste din castel. Gawain se declara servitorul lordului si accepta intelegerea.

In prima zi cand lordul pleaca la vanatoare sotia acestuia intra in dormitorul lui Gawain si incearca sa il seduca. Gawain refuza si Lady Bertilak reuseste sa obtina de la el doar un sarut. Cand lordul se intoarce seara acasa el ii da lui Gawain caprioarele pe care le-a vanat iar Gawain ii da un sarut.

A doua zi sotia lordului incearca din nou sa il seduca si din nou nu reuseste decat sa ii dea doua saruturi. Seara lordul ii da lui Gawain taurul pe care l-a vanat, iar Gawain ii da doua saruturi.

A treia zi stapana castelului intra in dormitorul lui Gawain si il intreaba daca este sortit vreunei femei, el spunandu-i ca nu. Ea ii ofera un inel de aur si Gawain il refuza. Sotia lordului ii mai ofera un brau verde pe care Gawain initial il refuza dar cand Lady Bertilak ii spune ca acest brau il va proteja de orice rau fizic el il accepta. Ea il roaga pe Gawain sa nu ii spuna sotului ei ca i-a dat braul verde. Seara cand lordul vine de la vanatoare si ii da lui Gawain vulpea pe care a vanat-o, Gawain ii ascunde faptul ca sotia lui i-a dat braul verde si ii da doar trei sarutari.

Ziua urmatoare Gawain pleaca pentru a se intalni cu Cavalerul Verde si le multumeste lordului si sotiei sale pentru ospitalitate. Ajunge la Capela Verde si primeste lovitura de la Cavalerul Verde care ii face o cicatrice pe gat. Dupa ce se intampla acest lucru, Cavalerul Verde isi dezvaluie identitatea si Gawain observa cu stupoare ca este lordul Bertilak.

Gawain se intoarce la Camelot purtand braul verde ca o insigna a rusinii ca a incalcat virtutile cavaleresti. Arthur le spune tuturor cavalerilor sai sa poarte un brau verde pentru a le aminti sa nu incalce virtutile cavaleresti.

,,Baza acestui roman cavaleresc o formeaza conflictul dintre instinctul de conservare si datoria de onoare. Veridicitatea lucrarii s-a manifestat in sublinierea ideii ca onoarea cavalereasca invinge numai pe plan ideal, in timp ce toata comportarea lui Sir Gawain tradeaza pofta lui de viata, de dragul careia merge pana la inselaciune. In roman se intalnesc motivele tipice ale prozei cavaleresti: onoarea, dragotea, peripetiile extraordinare, intamplarile miraculoase, vrajitoria. Povestirea se caracterizeaza printr-o voiciune si prospetime poetica si printr-o ironie subtila''. Sir Gawain si cavalerul verde referinte critice 1970

Sunt foarte multe teme in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde". Principala tema este natura vs. societatea umana. Este elementul central cu care Gawain se confrunta in calatoria sa cu fortele naturii si cu frica de moarte. Atunci cand Cavalerul Verde apare la curtea lui Arthur si invadeaza holurile pasnice ale castelului lui Arthur sunt reprezentari specifice ale dezechilibrului natural. Natura in poem este prezentata ca un element care ameninta intotdeauna omul si sa distruga ordinea sociala. Societatea umana este prezenta in poem atunci cand eroul este laudat pentru virtutile sale cavaleresti si pentru cat de curajos este. Calatoria catre Capela Verde il duce pe Gawain la adevarata sa natura, la adevaratul sau caracter si statut social. Pe parcursul operei vedem ca impulsurile naturale se opun celor sociale. Un exemplu ar fi atunci cand sotia lordului apeleaza la dorinta de a trai a lui Gawain si il face sa accepte braul verde desi dupa conventiile sociale Gawain nu ar fi trebuit sa il accepte deoarece acceptandu-l a incalcat virtutile cavaleresti.

A doua tema este seductia si testarea. Cavalerilor le erau testate abilitatile si erau dovezi a calitatii lor morale. Un exemplu in care aceasta tema este evidentiata este atunci cand Gawain este la castelul lordului. Primul test este incercarea sotiei lordului de a il seduce dar numai cand apeleaza la teama lui de moarte reuseste sa il faca sa uite de codul cavalerismului si de promisiunea facuta lordului ca tot ceea ce va primi in castel cat timp este el plecat ii va inapoia si lordul ii va da ce a vanat. Cand Gawain isi da seama ca lordul Bertilak este Cavalerul Verde el este coplesit de rusine si este constient de propriul sau esec desi Cavalerul Verde vede in gestul lui Gawain ca fiind un gest natural, de inteles si desi este o incalcare a codului cavaleresc in ochii lordului nu exista un motiv de repros.

O alta tema foarte dezbatuta in poem este tema jocurilor. Jocurile testau abilitatile si virtutile cavalesresti. Cand Cavalerul Verde apare la curtea lui Arthur el le propune un joc de Craciun, jocul cu schimbul de daruri era un joc traditional in cultura germanica. Daca un om primea un dar el trebuia la randul sau sa ii ofere un dar la fel de bun sau mai bun decat ii dadea persoana respectiva sau altfel risca sa isi piarda onoarea.

Vanatoarea este a patra tema in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde". Gazda lui Gawain se duce la vanatoare trei zile si este descrisa de catre autor in cele mai intime detalii. In prima zi vaneaza caprioare, in a doua zi vaneaza un taur, iar in a treia zi vaneaza o vulpe si coincide cand Gawain cedeaza si accepta braul verde de la sotia lordului incalcand astfel promisiunea facuta lordului si virtutile cavaleresti.

Pierderea inocentei sau caderea omului este o alta tema. Gawain incearca sa fie cavalerul perfect, sa fie virtuos, respectuos si foarte credincios. El gaseste sprijin in Dumnezeu din imaginea Fecioarei Maria de pe scutul sau si prin rugaciunile pe care le face pe parcursul calatoriei sale in cautarea Capelei Verzi.

Sunt foarte multe aluzii si motive indirecte in poem care ne fac sa ne gandim la caderea omului din Biblie si la pierderea inocentei.

La inceput ca si Adam si Eva ,,el traieste ca o creatura inocenta chiar ignoranta in idealismul sau".( Classic notes about Sir Gawain and the Green Knight). Paradisul este simbolizat de imaginea stralucitoare a castelului lui Betilak care se afla in padurea intunecata. Castelul pe cat de luxuriant si primitor ar fi nu este un loc moral. Aici Gawain isi pierde inocenta morala cand sistemul sau de valori este daramat la sfarsitul operei.

O alta tema importanta este tema anotimpurilor. Schimbarea anotimpurilor corespunde cu starile emotionale ale personajului. Cand este vreme placuta Gawain este vesel, iar cand este trist vremea este urata. Schimbarea anotimpurilor corespunde de asemenea cu varstele unui om si cu ciclurile naturale.

'Povestea lui Harap-Alb' este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga, fiind publicat la 1 august 1877 in revista 'Convorbiri literare', reprodus apoi de Mihai Eminescu in ziarul 'Timpul'. Harap-Alb, personajul principal este un Fat-Frumos din basmele populare, destoinic si curajos, dar ramas in zona umanului pentru ca este prietenos, cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti. El devine un erou exemplar nu prin insusiri miraculoase, ca in basmele populare, ci prin autenticitatea lui umana, fiind adesea cuprins de frica si nesiguranta, de neputinta si disperare, avand, asadar, slabiciuni omenesti. Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o intiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze. ,,El parcurge o perioada de initiere cu scopul de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, experienta necesara viitorului adult. Ideea este sustinuta semnificativ de criticul literar George Munteanu, care afirma ca basmul lui Creanga, 'Povestea lui Harap-Alb', este un 'veritabil Bildungsroman fantastic al epicii noastre"

Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi si motive populare. Verde Imparat ii cere fratelui sau sa il trimita pe cel mai viteaz dintre copiii sai ca sa ii urmeze la tron deoarece el avea numai fete. Ca sa ii puna la incercare Imparatul se imbraca intr-o piele de urs si reuseste sa ii sperie pe primii doi fi ai sai. Fiul sau cel mic este singurul care nu se sperie si are curaj sa se lupte cu el.

Feciorul de imparat inainte de a pleca se gandeste ce arme, cal si haine sa ia in calatoria sa. Povatuit de Sfanta Duminica pe care el o ajutase se hotareste sa ia armele, hainele si calul tatalui sau. Ea ii spune sa treaca acest cal prin jaratec. El face acest lucru si calul dintr-un cal mizer se transforma intr-un cal zburator. Inainte de a pleca tatal sau il povatuieste sa se fereasca de omul Span.

In drumul sau Harap-Alb va ajunge intr-o padure labirint. Speriat de greutatile drumului el este pacalit de Span si acesta il ia ca sluga si il numeste Harap-Alb. Sub amenintarea mortii jura ca nu va spune nimanui cine este de fapt pastrand taina ,,pana cand va muri si va invia din nou"

Ajunsi la palatul Imparatului Verde Spanul se da nepotul sau si vrand sa scape de Harap-Alb il supune la diferite probe. Prima proba este sa aduca salata din gradina Ursului El se duce si ii cere ajutorul Sfintei Duminici si ea ii prepara o licoare cu care sa adoarma Ursul Dupa ce Ursul adoarme Harap-Alb isi pune pielea de urs de la tatal sau si se duce si culege cateva salate.

Urmatoarea proba consta in aducerea nestematelor cu care era impodobit cerbul nazdravan. Este si acum ajutat de Sfanta Duminica sa ia capul cerbului fara sa orbeasca. Ultima proba trebuie sa o aduca pe fata Imparatului Rosu pentru ca Spanul sa se insoare cu ea. Aici este ajutat de prietenii sai fabulosi: Setila, Gerila, Ochila, Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila.

Fata Imparatului Rosu isi da seama ca Harap-Alb este adevaratul nepot al Imparatului Verde si spune acest lucru tuturor. Furios Spanul il ucide pe Harap-Alb, dar fata il inconjoara cu ,,cele trei smicele de mar dulce si il stropeste cu apa vie si apa moarta iar el revine la viata. Atunci calul lui Harap-Alb il lua pe Span in zbor si il azvarli pe pamant. Harap-Alb si fata Imparatului Rosu s-au casatorit si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

In realizarea povestilor sale, Ion Creanga porneste de la modele populare, caracterizand teme de circulatie universala cu o vechime uneori mitica. Cercetatorii operei scriitorului roman au gasit asemanari intre 'Capra cu trei iezi' si un motiv din fabulele lui La Fontaine, intre 'Soacra cu trei nurori' si un basm armean, intre 'Punguta cu doi bani', si unele povestiri indiene, sau intre 'Povestea lui Harap-Alb' si 'Omul fara barba' al lui Emile Legrand, fara sa fie vorba de o influenta directa asupra lui Creanga, care n-avea cum sa cunoasca toate aceste scrieri. In creatia lui sunt si alte motive care apar in spatii culturale foarte departate: motivul calatoriei, al incercarii puterii, al animalelor recunoscatoare si al tovarasilor devotati, motivul apei vii si al apei moarte etc. Harap-Alb in slujba Spanului aminteste de Heracles, sclavul lui Euristen, si de muncile lui, iar trimiterea eroului peste mari si tari si insotirea lui cu fapturi nazdravane seamana cu expeditia lui Iason dupa lana de aur din Colhida. Existenta acestor teme si motive la Creanga a fost determinata de faptul ca izvorul principal al povestilor sale este folclorul romanesc, unde ele circula asa cum circula in povestile tuturor popoarelor. Influenta folclorica este insa mai larga si nu se reduce doar la prelucrarea nucleelor narative universale. Ion Creanga valorifica si alte elemente, care confera povestilor un caracter specific, popular-romnanesc.

Creanga improvizeaza pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vietii taranesti de altadata, cu tipurile ei morale, cu traditiile si obiceiurile ei, in deprinderile de comportament si cu limbajul ei specific. Respectand schema traditionala, Creanga devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti. In felul acesta personajele si actiunile lor capata individualitate, devin de neconfundat.

3. Crestinism si paganism in poeme

,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" uneste mitologia celtica cu crestinismul pentru a forma un crestinism britanic distinct. Biserica Catolica in secolul XIV nu putea explica existenta lui Dumnezeu, nu puteau explica mila si moartea. ,,Harap-Alb" este un mic roman de aventuri cu subiect fabulos, un Bildungsroman (istoria maturizarii unui tanar), care se incadreaza in genul epic, iar ca specie literara este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creanga.

Multi critici au facut paralele intre ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si caderea din paradis a lui Adam si a Evei. Adam si Eva au fost primii oameni creati de Dumnezeu. Ei locuiau in gradina Edenului si Dumnezeu le-a zis ca au voie sa manance din toti pomii cu exceptia pomului cunostintei binelui si al raului.

Intr-o zi Diavolul a venit deghizat in sarpe si i-a zis Evei sa guste din pomul cunostintei binelui si al raului ca Dumnezeu nu vrea sa ii lase sa guste deoarece ar deveni la fel de puternici sau poate chiar mai puternici decat El. Eva mananca din pomul cunostintei binelui si al raului si il convinge si pe Adam sa manance din pom. Ca urmare a gestului lor Dumnezeu ii alunga din gradina Edenului pe pamant.

Braul verde oferit de Lady Bertilak lui Gawain este vazut ca fructul oprit oferit lui Adam de catre Eva. Gawain initial refuza braul dar cand sotia lordului ii zice ca braul il poate feri de orice rau fizic el uita si de virtutile cavaleresti si de promisiunea facuta lordului ca pe parcursul celor trei zile in care va sta la in castelul sau Gawain ii va da ceea ce a primit din castel, iar lordul ceea ce a vanat. Astfel Gawain decade ca om exact cum Adam si Eva au cazut din rai deoarece nu au rezistat tentatiei de a gusta din fructul oprit. Increderea lui Gawain in braul verde de a-i salva viata de lovitura cavalerului Verde poate fi vazuta ca o inlocuire a credintei in Dumnezeu.

Criticii compara poemul ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" cu celelalte trei poeme din manuscris deoarece toate au teme crestine in ,, Sir Gawain" acest lucru fiind mai putin accentuat.

In ,,Curatenie" care mai este numita si ,,Puritate" este o poveste a caderii apocaliptice a civilizatiei. In aceasta interpretare Sir Gawain sub numele de Noah care este separat de societate si avertizat de Cavalerul Verde ai simbolizand reprezentantul lui Dumnezeu prabusirea Camelotului.Gawain de asemenea este separat de societate de lumea umana cand este nevoit sa plece in cautarea Capelei Verzi pentru a-si tine cuvantul in intelegerea cu Cavalerul Verde si nu poate impiedica prabusirea lui ca om la fel cum Noah nu poate impiedica distrugerea cetatii. Morgan le Fay cel care a planuit jocul si l-a trimis pe Cavalerul Verde la curtea lui Arthur este vazut ca fiind intruchiparea diavolului si aici criticii s-au contrazis foarte mult timp daca, Cavalerul Verde este sau nu un reprezentant al lui Dumnezeu.

Lawrence Besserman un specialist in literatura medievala in opera sa ,,Ideea Cavalerului Verde" in 1986 afirma urmatoarele lucruri: ,,Cavalerul Verde nu este o figura reprezentativa a Lui Hristos. Dar ideea de natura divina si umana a lui Hristos ofera un concept medieval care sustine ideea poetului despre calitatile si actiunile umane ale Cavalerului Verde. Dualitatea exemplifica influenta si importanta invataturilor crestine si cum era vazut Hristos in epoca poetului"

Un alt element cu semnificatie crestina in opera este scutul lui Gawain descris cu foarte multe detalii in partea a doua a poemului cand Gawain pleaca de la Camelot pentru a-si tine promisiunea facuta Cavalerului Verde de anul nou cand acesta a venit la curtea regelului Arthur. Scutul simbolizeaza perfectiunea, credinta si puterea lui Gawain asupra raului.

Este vazut ca fiind semnul lui Solomon al treilea rege al Israelului in secolul X inainte de Hristos. El si-a marcat o pentagrama pe inelul sau pe care o primise de la arhanghelul Mihail. Aceasta pentagrama ii dadea putere asupra demonilor.

Scutul lui Gawain este de asemenea legat de o traditie magica numita ,,Drudenfuss". Acest obiect era pus in pragul usii pentru a proteja casa de rau. Mai era asociat si cu o vraja care era scrisa pe o arma si chema cele patru forte magice.

Pe scutul lui Gawain sunt simbolizate cele cinci virtuti cavaleresti: prietenie, generozitate, castitate, curtezanta si mila poemul testand daca aceste virtuti sunt testate intr-o lume decazuta. Cinci in simbolistica crestina romaneasca este cifra Harului. Este realitatea pamantescului in care apare contributia factorului divin. Dumnezeu adauga de la Sine ceea ce lipseste performantelor si stradaniilor noastre omenesti. Cifra 5 este unul din factorii care apar pretutindeni in structura si masuratorile Cortului Legamantului.

Prin poem Gawain intalneste numeroase incercari in care credinta ii este testata. Cand Gawain pleaca in cautarea Capelei Verzi el este pierdut in salbaticie si numai dupa ce se roaga Fecioarei Maria isi gaseste calea. Cand sotia lordului ii da braul verde el inlocuieste credinta pe care o are in Fecioara Maria cu credinta ca braul verde ii va salva viata.

Primul simbol crestin in ,,Harap-Alb" este cifra trei care in crestinismul romanesc are valoare crestina. Trei defineste echilibrul si suficienta. Cifra trei a imbracat foarte repede semnificatia 'perfectiunii divine' si a desavarsirii. In cea de a treia zi a creatiei, Dumnezeu a facut sa apara lucruri, care impreuna cu celelalte lucrari din primele doua zile, au completat elementele strict necesare vietii. De fapt, zilele creatiei merg in serii paralele de cate trei. Cifra trei este asociata si cu Invierea, caci in cea de a treia zi a iesit la iveala pamantul de sub acoperisul de ape si a dat nastere la belsugul de vegetatie, ca un prim salt de la materia moarta la cea vie.

Trei simbolizeaza de asemenea pe cei trei magi care care au fost calauziti de o stea si s-au dus la iesle sa il vada pe Iisus. Trei semnifica de asemenea Trinitatea divina: Tatal, Fiul, Sfantul Duh. Dumnezeu Tatal este Creatorul, Fiul este Iisus Hristos care Dumnezeu L-a trimis pe pamant pentru mantuirea noastra. El a murit pentru iertarea pacatelor noastre, a inviat si s-a inaltat la ceruri. Sfantul Duh a participat la creatie, i-a inspirat pe scriitorii Sfintelor Scripturi, a umplut viata lui Iisus cu putere.

Si in ,,Harap-Alb" cifra trei este foarte prezenta, trei fiind cifra magica. Imparatul Verde are trei feciori, Imparatul Rosu trei fete, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe de foc in dorinta de a scapa de el, sunt trei obiecte miraculoase. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" la fel ca in ,,Harap-Anb cifra trei este prezenta. Gawain se saruta de trei ori cu sotia lordului, trei sarutari ii ofera si lordului. Lordul se duce la vanatoare trei zile si tot trei zile Gawain ramane in castel.

Un alt simbol crestin in ,,Harap-Alb" este culoarea rosie care in simbolistica crestina reprezinta sangele lui Iisus, simbolul soarelui al focului si al bucuriei de viata. Se spune ca cei care poarta culoarea rosie au un temperament puternic si ca au incredere in ei. In Harap-Alb intalnim aceasta culoare cand facem cunostinta cu Imparatul Rosu si fetele sale.

Sfanta Duminica este un personaj fantastic in ,,Harap-Alb" care intotdeauna il ajuta pe eroul principal sa treaca probele de foc. Fantasticul personaj Sfanta Duminica, acea baba garbova de batranete, care il ajuta pe Harap Alb sa depaseasca unele obstacole ale drumului sau, poate reprezenta pe cel ce initiaza pe novice, adica batranii tribului, saman, vraci, vrajitor la popoarele primitive, sau maestru spiritual (preot, guru). Harap Alb ajunge la ea in zbor pe calul sau, pe un ostrov mandru in mijlocul unei mari. Dar insula apare cu simboluri diverse (dar nu foarte diferite ca esenta) in multe basme, legende, mituri si carti sacre.

Cuvantul ,,pagan" este derivat din latinescul ,,paganus" care inseamna ,,un locuitor de la tara". A dobandit intelesul religios dupa ce Constantin cel Mare a declarat crestinismul religia oficiala a Imperiului Roman. Oamenii care traiau in orase au fost primii care au adoptat religia, iar cei care locuiau la tara au adoptat-o mai tarziu. Desi la inceput a fost un cuvant de insulta in ziua de azi multi oameni isi exprima prin cuvantul ,,pagan" religia.

Desi are radacini puternice in mitologia celtica in poem se gasesc foarte multe elemente comune cu mitologia crestina celtica. Mitologia celtica este un set de credinte religioase. Popoarele grupate sub numele de celti sunt din Europa Centrala si incepand cu secolul al -VIII-lea ei au inceput sa ocupe tinuturi noi.

Miturile celtilor evoca un univers misterios in care se vorbeste despre limbajul secret al druizilor, despre lupte dintre animale mitice sau despre fatalitatea iubirii, se pune accent pe dreptate si curaj.

Religia lor este politeista si ceea ce stim despre credintele celtilor dateaza din surse romane si crestine. Din cauza lipsei de materiale in limba galilor se presupune ca celtii nu stiau sa scrie. Celtii din Irlanda, Scotia si Tara Galilor scrierea ogasmica ca limbaj codat. Dupa convertirea lor la crestinism au produs o abundenta literatura epica.

Au aparut si scrieri mitologice intocmite de calugarii crestini si ei incearca sa reconstruiasca mitologia stramosilor. Unele scrieri de acest gen au supravietuit pana in ziua de azi dar majoritatea sunt incomplete. O alta sursa importanta este folclorul irlandez care pastreaza multe elemente specifice mitologiei celtice.

Regele Arthur a fost un rege legendar celtic care ar fi trait in sudul Angliei pe undeva in secolul XV. Povesti despre un rege care a adus ordinea intr-o societate fragmentata.

Poemul chiar debuteaza cu descriera unui element pagan sarbatorirea Anului Nou Craciunului in Camelot. Credinta celtica pagana considera Anul Nou un ciclu important atat in viata umana cat si in cea naturala. Ei credeau ca in aceasta perioada a anului era posibil sa aiba loc evenimente supranaturale si lumea umana va intra in contact cu fiintele mistice din alta lume. Era organizat un ospat, pentru a se sarbatori noul an si pentru a se elibera de energia spirituala in exces.

Autorul descrie modul cum se sarbatoreste Anul Nou in Camelot. Oaspetii se aduna la curtea lui Arthur si primesc mancarea inainte ca el sa apara. Cind regele apare nici un oaspete nu mai vorbeste si incep sa se interpreteze cantece vesele de Anul Nou. Oaspetii apoi se aduna si fac schimburi de daruri cum ar fi: saruturi sub vasc care este un obicei pagan ce simbolizeaza viata eterna. Arthur nu vroia sa inceapa petrecerea fara sa fie martorul unei minuni si atunci isi face aparitia Cavalerul Verde.

Strainul parea ca un vizitator din alta lume deoarece el este in totalitate verde. El are intr-o mana o ramura de maslin care simbolizeaza pacea si faptul ca intelege regulile societatii umane si in cealalta mana are un topor care simbolizeaza potentialul sau de distrugere. Cavalerul Verde este un personaj pagan fiind adesea asemanat cu Omul Verde sau Omul Salbatic din padure care in folclor simbolizeaza fertilitatea. El il tenteaza si in acelasi timp il invata pe Gawain o lectie valoroasa niciodata sa nu isi incalce promisiunile. El spune ca a fost pus de Morgan sora vitrega a lui Arthur sa ii joace aceasta farsa . In literatura arthuriana el are rolul de a testa si a judeca abilitatile cavalerilor. El mai apare in alt poem numit ,,Cavalerul Verde'' unde ii face o farsa lui Gawain deoarece sotia lui era indragostita de Gawain.

Verdele in credinta pagana simbolizeaza renastera si reinoirea ciclului natural. Din cauza conexiunii sale cu spiritele in folclorul englez verdele inseamna de asemenea vrajitorie, rau si toxicitate. In mitologia celtica verdele era asociat cu ghinionul si moartea si din acest motiv nimeni nu se imbraca in verde.

Bizarul joc pe care Cavalerul Verde il lanseaza curtii lui Arthur reprezinta ritualul de reinoire a anului in credinta pagana. Este o paralela intre acest joc si un mit irlandez al secolului XVIII. Acest mit este numit ,,Ospatul lui Bricriu" si eroul principal trebuie sa infrunte un strain care pare a veni de pe lumea cealalta care este aparent nemuritor. In ambele cazuri jocurile au semnificatie pagana si simbolizeaza regenerarea naturii pe parcursul anului.

Gawain inainte de a il lovi pe Cavalerul Verde stabileste cu el termenii intelegerii. Gawain accepta provocarea strainului deoarece el este ferm convins ca stie cu ce se confrunta si ca este capabil sa faca fata oricarei situatii. Gawain il loveste capul cavalerului cade si spre surprinderea tutoror el nu pateste nimic. Cavalerul Verde ii spune lui Gawain ca se vor intalni peste un an la Capela Verde pentru a primi si el lovitura si Cavalerul dispare. Termenul de un an de zile pe care Gawain il primeste de la Cavalerul Verde semnifica in credinta pagana inceperea unui nou ciclu de viata. Cand Cavalerul Verde nu pateste nimic incalcand regulile umanitatii Gawain ar fi trebuit sa isi dea seama ca se confrunta cu un nou tip de provocare. Incapabilitatea lui de a vedea dincolo de suprafata din cauza orgoliului sau este una din cauzele esecului sau.

Un alt element pagan este pentagrama care se gaseste pe scutul lui Gawain. Scutul sau are doua parti pe o parte se gaseste Fecioara Maria si pe cealalta parte pentagrama. Aceste lucruri simbolizeaza natura duala a poemului: crestina si pagana. Scutul este o forma de protectie morala si fizica care ii aduce aminte de virtutile cavaleresti si credinta in Dumnezeu. Dupa rolul pe care il implineste in mitologia celtica pagana el simbolizeaza ciclul anual pe care poetul il descrie care nu are nici un inceput si nici un sfarsit exact ca pentagrama.

Calatoria pe care Gawain o face in cautarea Capelei Verzi poate fi vazuta ca o intalnire a eroului cu o alta lume, aceasta fiind o tema comuna in credinta pagana. Este descrisa natura dezlantuita impreuna cu cele patru anotimpuri unde se evidentiaza de asemenea principala tema a poemului natura dezlantuita vs. societatea umana. In calatoria lui el intalneste toate aspectele distructive ale naturii: bestii, ploi reci, paduri salbatice, muschi zdrentarosi ( ragged moss), mlastini schimbatoare. Singurul lucru care il salveaza pe Gawain este credinta in Dumnezeu.

El se roaga la Fecioara Maria sa gaseasca un adapost si gaseste castelul lordului Bertilak. Castelul se afla intr-o padure intunecata. Gawain este invitat de catre lord si sotia acestuia sa ramana la castel ei fiind incantati ca gazduiesc la castelul lor un cavaler de a lui Arthur. Castelul era luxuriant, primitor si foarte comfortabil si este comparat cu gradina Edenului. Gawain le spune ca nu poate sa ramana mult timp deoarece trebuie sa gaseasca Capela Verde. Lordul ii spune ca aceasta se afla la cinci mile departare de castel.

Lordul ii zice lui Gawain sa mai ramana trei zile si ii propune un joc. Gawain ii va da tot ceea ce a primit din casa lordului si lordul ii va da tot ceea ce va vana, iar Gawain accepta.

In prima zi cand lordul se duce la vanatoare se face o paralela intre interior si exterior, intre jocul pe care sotia lordului il face cu Gawain si vanatoare si macelarirea animalelor de catre lord. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" viata este evidentiata in contrast cu jocurile care au loc in poem. Multi ani majoritatea criticilor poemului au mentionat legatura mitica intre ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si ritualurile vechi europene. In opinia lor Cavalerul Verde este un motiv arhietipal deoarece Omul Verde in mitologia celtica este simbolul vegetatiei. Fiecare animal pe care lordul il vaneaza este strans legat de reactiile pe care le are Gawain la avansurile lui lady Bertilak.

Lordul in prima zi de vaneaza o caprioara. Vanatoarea are loc dupa anumite reguli si descrierea vanatorii caprioarei nu este violenta si are un aer de relaxare. Astfel are loc si prima scena din dormitorul lui Gawain in care lady Bertilak incearca sa il seduca.

A doua zi lordul vaneaza un taur si scena capata mai multa violenta. Bertilak se lupta cu taurul si in lupta il omoara. In scena de seductie sotia lordului la fel ca taurul devine mai insistenta dar Gawain reuseste sa faca fata avansurilor ei.

A treia zi cand lordul vaneaza vulpea este momentul cand Gawain cedeaza atunci cand se apeleaza la dorinta lui de a trai. El incalca virtutile cavaleresti si nu respecta promisiunea facuta lordului. La fel ca vulpea Gawain se teme pentru viata sa si vrea sa fuga de intalnirea cu Cavalerul Verde. Si la fel ca o vulpe este viclean cand nu ii spune lordului despre brau. Scena de seductie este imprevizibila si mult mai provocatoare. Gawain crede la sfarsitul poemului ca a esuat in onestitate, in fidelitate si credinta.

Culoarea verde este de asemenea prezenta in ,,Harap-Alb" in numele Imparatului Verde si la fel ca in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" simbolizeaza vegetatia si renasterea naturala. Verdele este culoarea sperantei, a sigurantei, a vitalitatii si a renasterii, fiind asociata cu natura si cu viata. In ciuda faptului ca este capabil sa creeze o atmosfera de calm si buna dispozitie, verdele este totusi cea mai dificila culoare, care trebuie manipulata cu atentie si discernamant.

Un alt element pagan in ,,Harap-Alb" sunt puterile magice ale Sfintei Duminici. Batrana are puteri supranaturale, demonstrate inca de la inceputul basmului, disparand in vazduh ca o fiinta imateriaia: 'si pe cand vorbea baba aceste, o vede invaluita intr-un hobot alb, ridicandu-se in vazduh, apoi inaltandu-se tot mai sus, si dupa aceea n-o mai zari defel'. Pastratoare a randuielilor strabune, batrana ii transmite flacaului respectul si pretuirea pentru valorile spirituale ale inaintasilor si-l sfatuieste sa plece in calatorie cu hainele, armele si calul craiului 'cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai'. 'Baba 'garbova de batranete' se dovedeste priceputa in ritualuri tainice si vechi de cand lumea, cu o vasta si profunda experienta de viata, conducandu-se dupa legi nescrise si credinte ancestrale: 'Caci multe au vazut ochii mei, de-atata amar de veacuri cate port pe umerele acestea'.