Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti

Romantismul este un curent literar, care a produs cea mai profunda schimbare de viziune asupra creatiei artistice si care a aparut ca reactie impotriva regulilor stricte a clasicismului. Apare in Franta la sfarsitul secolului al XVIII-lea, culminand in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Se raspandeste rapid in intreaga Europa, capatand caracteristici specifice pentru fiecare cultura in parte. Estetica romantismului este formulata de marele scriitor francez Victor Hugo, in prefata la drama romantica Cromwell. Datorita unor conditii istorice, sociale si culturale, romantismul romanesc se manifesta mai tarziu, reprezentantii renumiti fiind Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Heliade Radulescu.

Actul de nastere al romantismului in literatura romana este considerat articolul "Introductie" aparut in revista "Dacia literara" in primul numar in anul 1840. Aceasta este un adevarat articol-program care defineste specificul romantismului romanesc.

Kogalniceanu evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti dintre care:

Nevoia dezvoltarii unei critici literare care sa separe valoarea de nonvaloare : "Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana"

Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane: "talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti"

Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: "Traductiile nu fac o literatura"

Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romantica: "Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii"

Nu se limiteaza insa doar la indemnuri teoretice, ci pentru a oferi material documentar scriitorilor, tipareste Letopisetele Tarii Moldovei a celor 3 cronicari: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.

Aceste  vor sta la baza multor multor creatii ulterioare, precum este si o sursa a primei nuvele istorice de factura romantica, nuvela Alexandru Lapusneanul al lui C. Negruzzi..

Aparut de asemenea in primul numar al revistei Dacia Literara, nuvela ilustreaza doua dintre obiectivele formulate de Kogalniceanu si anume: promovarea unei literaturi originale si inspiratia din istoria neamului.

Costache Negruzzi este un reprezentant al romantismului romanesc care s-a remarcat ca un mare prozator, nuvela "Alexandru Lapusneanul" ramanand modelul clasic de nuvela istorica. Sursa de inspiratie au constituit-o vechile cronici si cea a lui Grigore Ureche care relateaza pe larg cele doua domnii ale voievodului. Tema nuvelei este prezentarea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul, domnitorul Moldovei.

Scriitorul declara ca izvor al nuvelei "Letopisetul Tarii Moldovei" de Miron Costin, de unde intr-adevar prelucreaza pentru episodul omorarii lui Motoc din nuvela, scena uciderii lui Batiste Veveli in timpul domniei lui Alexandru Ilias

In schimb, imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanul este conturata in "Letopisetul Tarii Moldovei" de Grigore Ureche de unde preia si scene, fapte, replici (de ex.: motoul capitolului I si al IV-lea). Dintre principalele evenimente consemnate de cronicar, autorul preia urmatoarele: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie, solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea, uciderea celor 47 de boieri la curte, arderea cetatilor Moldovei, boala, calugarirea si moarte prin otravire a domnitorului..

In schimb, alte evenimente istorice sunt transformate, cu scop estetic. Astfel, vornicul Motoc nu mai traia in timpul celei de a doua domnii a lui Lapusneanul, deoarece fusese executat la Liov, in Polonia, impreuna cu boierii Spancioc si Stroici. De aici decurge si fictiunea privitoare la linsarea boierului Motoc de catre multimea de tarani, precum si ideea ca Lapusneanul a murit in bratele calailor sai, Spancioc si Stroici.

Se poate observa deci ca autorul modifica faptele istorice uneori, cu scop estetic, pentru a mari tensiunea sau pentru a scoate mai bine in evidenta mesajul textului, dar ramanem totusi intre limitele verosimilului.

Nuvela "Alexandru Lapusneanul" deschide seria scrierilor de inspiratie istorica, de la nuvelele lui Alexandru Odobescu ("Mihnea Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna") si pana la romanul istoric sadovenian.

Chiar daca "Dacia literara" a fost interzisa dupa trei numere de la aparitie, ea ramane prima tribuna literara romana de prestigiu, punand bazele unei directii nationale, teoretizand si influentand hotarator evolutia ulterioara a culturii romanesti.