Prelungirea spiritului Daciei literare:- Arhiva romaneasca si Propasirea

Prelungirea spiritului Daciei literare - Arhiva romaneasca si Propasirea

Revista Dacia literara, in care si-au publicat cele dintai scrieri Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri, nu a putut sa apara decat o scurta perioada, pentru ca a fost interzisa de cenzura. Ideea romantica a inspiratiei din trecutul istoric va razbate insa foarte curand intr-un alt articol-program care deschide revista Arhiva romaneasca, editata de acelasi indrumator literar - Mihail Kogalniceanu

Istoria romaneasca mai ales sa ne fie cartea de capitenie, sa ne fie paladiul nationalitatii noastre. Intr-insa vom prevede viitorul, intr-insa vom fi romani. Caci istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor propaseste, sau daca se inapoiaza. Intrebati dar istoria si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem. De unde venim si unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta noastra, iata mijlocul de a ne cunoaste.

(Arhiva romaneasca, nr. 1, 1840)

Spiritul Daciei literare se regaseste integral in revista Propasirea, editata in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni, avand ca principal animator pe Mihail Kogalniceanu. Inca din primul numar se exprima dezacordul fata de gazetele timpului care apareau toate cu greseala capitala ca prea se indeletniceau cu cele din afara si prea putin cu cele din launtru:

Lipsa dar a unei foi care, lasand deoparte toate noutatile dinafara si discutiile politicei de zi, precum si toate acele traductii de articule usoare si de anecdote frantuzesti si nemtesti, s-ar ingriji numai cu adevaratele interesuri materiale si intelectuale ale romanilor, lipsa unei asemine foi publice, zic, este obsteste simtita. Aceasta lipsa, intr-atat incat impregiurarile dinafara o vor ierta, se va sili a o implini Propasirea. Lepadand din coloanele sale tot ce se intalege subt stransul cuvant de politica, neocupandu-se nicidecum cu discutiile si noutatile politice dinafara si dinauntru, precum si cu intamplarile zilii, izgonind orice traduceri din scrieri straine, care ne avand nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot imbogati literatura, foaia noastra nu va cuprinde decat compuneri originale romanesti.

(Propasirea, nr. 1, 1844)

1.     Concluzii

Rolul de indrumator cultural si literar pe care l-au avut Ion Heliade-Radulescu ( in Muntenia) si Mihail Kogalniceanu ( in Moldova) a avut o importanta majora in modernizarea literaturii noastre in perioada pasoptista.

In domeniul prozei scriu opere fundamentale autorii: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo si Nicolae Balcescu.

Scriitorii pasoptisti vor merge in directia:

A) cultivarii filonului istoric (in spiritul impus de revista "Dacia literara"):

Costache Negruzzi, nuvela "Alexandru Lapusneanul";

Nicolae Balcescu, "Romanii supt Mihai-voievod Viteazul";

Alecu Russo, "Cantarea Romaniei";

B) pe linia memorialisticii, a faptului trait:

Costache Negruzzi, "Negru pe alb" ;

C) pe linia insemnarilor de calatorie:

Vasile Alecsandri, "O plimbare la munti", " Calatorie in Africa

Grigore Alexandrescu, "Memorial de calatorie

Exista insa si o alta zona a prozei, critica, ironica, acida, plina de luciditate, intalnita la Vasile Alecsandri, scriitorul cel mai complex al epocii. Acesta surprinde multe dintre deficientele unei societati in plina transformare, in: "Balta Alba", "Borsec", dar mai ales in "Istoria unui galban", gen de proza in care situatiile si personajele, la limita caricaturii, starnesc rasul.

Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna. Dupa anul 1830, melancolia adanca, organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva meditatia pe teme romantice (ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea trecutului glorios, descrierile de natura, se face apel la folclor.

Specile clasice (epistola, satira, fabula) coexista cu cele romantice ( meditatia, elegia). Turnarea in tiparele secolului precedent a noutatilor de natura romantica se explica prin faptul ca literatura noastra nu a avut un clasicism profund si individualizat. Majoritatea romanticilor pasoptisti au primit o educatie clasica.

Atmosfera poeziei "noi" este prezenta intr-o serie de creatii precum cele ale lui:

Grigore Alexandrescu Anul 1840", "Meditatie", "Umbra lui Mircea. La Cozia");

Ion Heliade-Radulescu ( "Zburatorul

Vasile Alecsandri ( "Doine");

Dimitrie Bolintineanu ( "Legende istorice");

Fara aceasta etapa ar fi fost mai greu de imaginat aparitia lui Mihai Eminescu.