|
- basmul este specia epicii populare si culte, cu larga raspandire, in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare, aflate in lupta cu forte malefice ale naturii sau ale societatii, pe care le biruiesc in cele din urma
basmul este specia epica de mare intindere, de obicei in proza, care nareaza intamplari fabuloase (fantastice) ale unor personaje imaginare, inzestrate cu insusiri supranaturale
basmul cult pastreaza trasaturile celui popular:
1. caracterul moral: lupta dintre bine si rau, incheiata cu victoria binelui, promovarea starilor umane unanim acceptate (curaj, vitejie, omenie, istetime, iubire)
2. caracterul mitic: evenimente care se petrec intre timp si spatii nedeterminate
3. caracterul initiatic: eroul lupta pentru dobandirea unui nou statut
personajele se individualizeaza prin limbaj: "Spanul traieste cu adevarat in replici. Foarte vii sunt fabulosii tovarasi de drum ai eroului si cateva scene, cum ar fi aceea din casa de arama, sunt memorabile" (Nicolae Manolescu)
modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea
povestirea faptelor este uneori insotita de reflectiile / comentariile naratorului si este dublata de un plan al semnificatiilor simbolice
registrele stilistice popular, oral si regional, confera originalitate limbajului, care difera de al naratorului popular prin specificul integrarii termenilor, al modului de expunere
limbajul cuprinde:
termeni si expresii populare
regionalisme fonetice sau lexicale
ziceri tipice / eruditia paremiologica (frecventa proverbelor, a zicatorilor, introduse in text prin expresia vorba ceea)
citatul paremiologic are o serie de efecte artistice: da rapiditate povestirii, anuland alte explicatii, produce haz, confera perspectiva umanismului popular asupra intamplarilor
numele personajelor sunt semnificative
economia de mijloace artistice consta in absenta metaforei, generalizarea comparatiei
expresii consacrate de uz: "straluceste ca un soare"
frecventa epitetului de caracterizare confera expresivitatea si umorul
limbajul este presarat cu zicatori, proverbe si fraze ritmate
personajul vorbeste limba moldoveneasca autentica
regionalisme si expresii populare: "sa-l vad cand mi-oi vedea ceafa"
oralitatea stilului (impresia de zicere a textului scris) se realizeaza prin:
dialogul
formule specifice oralitatii: "toate ca toate", "vorba ceea", "de voie de nevoie"
expresii onomatopeice: "Si odata pornesc ei teleap, teleap, teleap!"
verbe imitative si interjectii, imprecatii, apostrofe
expresii narative tipice: "si atunci", "si apoi", "in sfarsit", "dupa aceea"
exprimarea afectiva (implicarea subiectiva a naratorului)
propozitii interogative si exclamative
adresare directa: "Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati"
dativul etic "Si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap!"
inserarea de fraze ritmate (portretul lui Ochila)
versuri populare "De-ar sti omul ce-ar pati, / Dinainte s-ar pazi!"
exprimarea locutionala: locutiuni si proverbe / expresii idiomatice
umorul dat de jovialitatea, verva si placerea povestitorului de a povesti pentru a starni veselia "ascultatorilor" este realizat prin exprimare poznasa, combinatii neasteptate de cuvinte, caracterizari pitoresti, vorbe de duh, ironia, caracterele personajelor, poreclele personajelor, diminutive cu valoare augmentativa, situatiile si intamplarile