Evidentiaza elemente de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi (doua elemente, la alegere, dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, motive poetice)

Evidentiaza elemente de compozitie intr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi (doua elemente, la alegere, dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, motive poetice)

Testament

Titlu: denumire data unei opere literare

Titlul poemului cuprinde un termen religios in acceptie laica, "testamentul" liric al autorului referindu-se nu la avutia materiala, ci la totalitatea operelor artistice, pe care le-a creat pe o perioada de saptezeci de ani si pe care le-a destinat cititorilor sai, poezia fiind o arta poetica si prin aceea ca autorul considera ca opera sa este facuta pentru a strange in interior avutia generatiilor trecute pentru a folosi generatiilor viitoare. Titlul devine astfel sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei, aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. De asemenea titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un "act oficial" inctocmit de poet prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara:

"Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte

Decat un nume adunat pe-o carte"

Secventa poetica: sir de imagini care se succed intr-o anumita ordine si formeaza un tot unitar, concentrand o idee literara.

De exemplu , secventa poetica exprimata in versurile

"Din bube, mucegaiuri si noroi

Iscat-am frumuseti si preturi noi"

este definitorie pentru estetica uratului, inovatie stilistica adusa de Arghezi in literatura romana. Autorul s-a straduit sa investigheze teme si motive lirice mai putin abordate de catre poetii care l-au precedat. A largit universul poetic, inventand noi surse de inspiratie lirica de o frumusete neasteptata , extrasa din conotatiile sublime ale "bubelor, mucegaiurilor si noroiului", inaugurand estetica uratului.

Apropiindu-se de convingerea critica a lui Calinescu (formulata in Principii de estetica), Tudor Arghezi sustine ca nu exista experienta umana care sa nu poate fi transformata in fapt artistic si din care beneficiarul produsului estetic sa nu poata extrage o plida semnificativa; totodata, el nu admite distinctia intre cuvintele poetice si non-poetice, apreciind ca limbajul in sine este capabil sa devina o mare poezie, prin geniul lingvistic al celui care il manuieste si ii acorda semnificatii nebanuite: "Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi". "Bubele", "mucegaiul si noroiul" sunt termeni apartinand realitatii, instrumente ale creatiei materiale. Prin actul creator, ele devin "frumuseti si preturi noi", instrumente ale creatiei spirituale. Este aici un tablou dinamic ce exprima transfigurarea realului, caci ce altceva este arta decat o recreare , o transfiguare a realitatii?