|
|
|
Caracterizarea Marei
Ioan Slavici este un scriitor clasic de secol XIX alaturi de Ion Creanga,I.L.Caragiale si Mihai Eminescu.El a fost considerat creatorul nuvelei si romanului realist,de factura psihologica.
Opera sa cuprinde:povesti,nuvele,romane,teatru si memorii dintre care romane ca:Mara,Manea,Din batrani.
Mara este peronajul principal al romanului,un personaj eponim,acest lucru dovedindu-se inca din titlu.Cu ajutorul modalitatii de caracterizare directa de catre narator,portretul fizic al Marei este cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer liber: "Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant'.Din acest citat reiese ca Mara este o femeie foarte harnica,care tine mult la copii sai incercand din toate puterile sa le asigure un viitor mai bun si un statut privilegiat in societate.
Mediul in care traieste ii trezeste dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata.
Intelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este banul, Mara isi organizeaza viata in functie de aceasta "putere'' care, in opinia ei, deschide toate usile.'si aduce cei trei ciorapi:unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare,altul pentru Persida si al treilea pentru Trica.'Acest citat este dovada scrisa ca Mara era o femeie chibzuita,caci strangea banii cu mare strictete.Vazand ca banii se tot inmultesc Mara incepe sa-i iubeasca.
Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama:'sunt si zdrentarosi si desculti si nepeptanati si obraznici,saracutii mamei'.
Toata atentia comentatorilor s-a invartit in jurul personajului Mara:femeie energica, amestec complex de avaritie abstracta si pasiune filiala-totul in numele datoriei de a-si asigura viitorul copiilor.
Mara este un personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artistica a lui Slavici. Fin psiholog, observator atent al sufletului omenesc, scriitorul contureaza un personaj realist, viabil, de o vigoare surprinzatoare, care-si da seama ca singura cale de a izbuti in viata este puterea banului.
Mara Branzovanu ramasese vaduva cu doi copii,dar era inca "tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc"4
Mara este "precupeata"5, "prima femeie capitalist din literatura noastra"(N.Manolescu)6,deoarece isi castoga existenta din negustorie.Ca o adevarata femeie de afaceri,Mara are un singur scop,acela de a strange bani.
Portretul fizic,conturat cu detalii,triminte sugestiv la trasaturile morale."Muiere mare,spatoasa,greoaie si cu obrajii batuti de soare,de ploi si de vant"7,Mara sta toata ziua neobosita si energica la tejgheaua plina cu marfa.
Femeie apriga, cu un acut simt al demnitatii umane,se hotaraste sa stranga bani ca sa scape de saracie si sa-si creasca cei doi copii, pe Trica si Persida, carora se straduieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara este extraordinar de mandra de copiii ei si are modele de viata pentru acestia,pe fata viseaza s-o vada preoteasa,iar pe Trica viseaza sa-l faca maistru-cojocar.
Nu de putine ori Mara a fost alaturata avarilor din literatura noastra. Nu e vorba numai de o exagerare,ci de o denaturare flagranta a personajului.In realitate Mara nu e decat extrem de chibzuita.
Chibzuita pana la zgarcenie, strangatoare si prevazatoare, Mara se gandeste intotdeauna la viitorul ei si la al copiilor ei. De aceea femeia are trei ciorapi in care pune in fiecare zi cel putin un creitar: "unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare,altul pentru Persida si al treilea pentru Trica"8.
Eroina noastra este o
femeie care nu da inapoi in fata greutatilor ,curajoasa, indrazneata,
cutezatoare ,autoritara, cu multa putere de munca si cu o inteligenta
pragmatica, izvorate din experienta ei de viata si de aceea nu cheltuieste cu
usurinta pentru copiii ei,desi ii iubeste enorm, dorind sa stranga bani
suficienti care sa-i dea puterea sa invinga viata si sa-i asigure astfel
echilibrul sufletesc. Desi este zgarcita, Mara nu este lacoma, setea de bani nu
o dezumanizeaza,fiind mereu motivata si animata in actiunile ei de dragostea
materna. Construita din lumini si umbre, eroina nu se indura totusi sa
cheltuiasca bani pentru copii ei, astfel Persida este dusa la manastire, cu
bani putini, iar pentru Trica refuza sa-i rascumpere serviciul militar ca sa-l
scape de armata. 
